ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2234/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 18

februarie 2008, reclamanta M.M. a solicitat anularea adresei nr. VIIId/27486

din 24 ianuarie 2008 emisă de Ministerul Sănătății Publice, recunoașterea

dreptului de a fi încadrată la cerere în rezidențiat, medicina de familie, cu

respectarea

O.U.G.

nr. 58/2001 și

obligarea pârâtului să emită ordinul de confirmare în rezidențiat.

În

motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanta în luna noiembrie 2005 a participat

la concursul de rezidențiat organizat de pârât, examen la care a obținut

punctaj de promovare, însă fără a se clasifica în limita posturilor existente

pentru specialitatea la care a candidat.

Curtea

de Apel București prin sentința civilă nr. 1027 din 10 mai 2006 rămasă

definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 2919 din 15 septembrie 2006 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție a constatat nelegalitatea părții

introductive a pct. 22 pct. 1 din Cap. VII din Ordinul Ministrului Sănătății

nr. 1000/2005 și a anulat această parte, recunoscând reclamanților dreptul de a

fi încadrați la cerere, în rezidențiat medicina de familie.

In

aceste condiții reclamanta s-a adresat cu o plângere prealabilă la data de 17

decembrie 2007 pârâtului în vederea recunoașterii dreptului de a fi numită la

cerere, ca medic de familie, însă pârâta nu a răspuns în mod direct acestei

solicitări.

Pârâtul

Ministerul Sănătății Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat în

principal excepțiile autorității de lucru judecat și a tardivității acțiunii și

pe fond, respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Astfel,

în ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat s-a arătat că

reclamanta a mai formulat o cerere cu obiect identic, cerere care a fost

respinsă prin sentința civilă nr. 3327 din 13 decembrie 2007.

Pârâtul

a invocat și excepția tardivității introducerii cererii administrative

prealabile, în sensul că reclamanta trebuia să formuleze

plângere prealabilă în termen de 30 de zile de la

data afișării rezultatelor

de la rezidențiat.

Pe fond, s-a arătat că nu se poate reține că prin ordinul menționat se

restrânge exercițiul unor drepturi. Prevederile lui se încadrează în limitele

legii și nu poate fi vorba de o restrângere a unor drepturi cât timp se aplică

doar pentru viitor și ea este de imediată aplicare. De altfel, pentru

promoțiile anterioare s-au aplicat prevederile existente la acel moment și de

care acestea au beneficiat.

Prin

sentința civilă nr. 1392/2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, au fost respinse excepțiile privind

autoritatea lucrului judecat și a tardivității acțiunii; S-a admis acțiunea,

s-a anulat adresa atacată; s-a recunoscut dreptul reclamantei de a fi încadrată

la cerere în rezidențiat în medicina de familie și pârâtul a fost obligat să emită

ordin de confirmare a reclamantei în rezidențiat.

Instanța

a reținut că sentința care se invocă a reprezenta autoritate de lucru judecat

nu este irevocabilă; că în cauza de față reclamanta contestă refuzul

nejustificat al pârâtului de a rezolva cererea reclamantei de a fi încadrată în

rezidențiat, medicina de familie și nu este necesară plângerea prealabilă

prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004; că prin sentința nr. 1027/2006 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

irevocabilă prin decizia nr. 2919/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, dispozițiile pct. 22, pct. 1 din cap. VII

al Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1000/2005, invocate de pârât au fost

anulate întrucât erau încălcate dispozițiile

O.U.G.

nr. 58/2001 modificată prin Legea nr. 463/2004; că Ordinul nr. 1000/2005, act

normativ, are aplicabilitate generală.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs în termen Ministerul Sănătății Publice.

În

motivarea recursului s-a arătat în esență; că există autoritate de lucru

judecat, sentința nr. 3327 din 13 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin care instanța a respins acțiunea

reclamantei privind anularea adresei nr. 4108 din 10 iulie 2007 emisă de

Ministerul Sănătății Publice, recunoașterea pârâtului să emită ordin de

confirmare în rezidențiat, sentință împotriva căreia nu s-a declarat recurs, deci

este irevocabilă; că plângerea prealabilă este tardivă față de dispozițiile

art. 7 din Legea nr. 554/2004 precum și cererea reclamantei adresată

ministrului în luna decembrie 2007; că reclamanta avea dreptul de a solicita

recunoașterea dreptului și emiterea ordinului de confirmare în rezidențiat în

termen de 30 zile de la data afișării răspunsurilor la rezidențiat; că

hotărârea prin care s-a anulat parțial Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1000/2005

nu are efecte deoarece nu a fost publicată în Monitorul Oficial în conformitate

cu art. 23 din Legea nr. 554/2004; că Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1000/2005

este legal, aspect neanalizat de instanța de fond.

Verificând

cauza în funcție de motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat.

În

cauză reclamanta contestă refuzul nejustificat al pârâtului, exprimat prin

adresa nr. VIIId/27486 din 24 ianuarie 2008, de a rezolva cererea reclamantei

prin care, la data de 17 decembrie 2007, aceasta s-a adresat ministerului

solicitând încadrarea în rezidențiat, medicină de familie și emiterea unui

ordin în acest sens, în concordanță cu dispozițiile art. 8 alin. (1) teza II și

art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Această

cerere a reclamantei, datată 17 decembrie 2007, nu are semnificația plângerii

prealabile administrative în sensul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004,

cererea reprezentând chiar solicitarea recunoașterii unui drept subiectiv al

reclamantei al cărui refuz din partea pârâtului a fost dedus judecății.

Solicitarea

petentei, conform prezentei acțiuni, a avut loc după ce prin sentința civilă

nr. 1027/2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, irevocabilă conform deciziei nr. 2919 din 15

septembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1000/2005 a fost

anulat parțial.

Ca

atare, acțiunea nu era inadmisibilă pentru existența autorității de lucru

judecat, sentința nr. 3327/2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, care a avut un alt obiect și anume solicitarea din

iulie 2007 a reclamantei ca pârâtul să emită ordin de confirmare în rezidențiat.

De asemenea, plângerea reclamantei nu este tardivă pentru considerentele mai

sus dezvoltate. Pe de altă parte, dreptul de petiționare al reclamantei nu era

supus unui termen care să curgă de la data afișării rezultatelor examenului de

rezidențiat din noiembrie 2005, având în vedere că recunoașterea dreptului pe

care l-a solicitat reclamanta în decembrie 2007 s-a născut după ce Ordinul

Ministrului Sănătății nr. 1000/2005 a fost anulat parțial prin hotărâre

irevocabilă.

Din

perspectiva efectului obligatoriu al deciziei nr. 2919/2006 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, privind

anularea parțială a Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1000/2005, Înalta Curte

apreciază că ministerul, fiind parte în acel proces, nu se poate prevala de nepublicarea

hotărârii în Monitorul Oficial în temeiul art. 23 din Legea nr. 554/2004,

întrucât acesta, ca autoritate publică, avea obligația legală de a se conforma

hotărârii instanței care a realizat controlul de legalitate al actului pe care

l-a emis, respectiv Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1000/2005, anulat parțial

prin hotărârea sus-precizată.

Critica

privind neanalizarea fondului cauzei (a Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1000/2005)

nu poate fi primită, deoarece prin reluarea cercetării acestui act

administrativ normativ s-ar încălca puterea lucrului judecat de care se bucură

decizia nr. 2919/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal.

Pentru

considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând

temeiuri de casare de ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 306

alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Ministerul Sănătății, împotriva sentinței civile nr. 1392 din 7 mai 2008 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14

aprilie 2009.