ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1859/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal reclamanta S.F.M.

a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Sănătății Publice solicitând

anularea adresei emisă de pârât cu nr. VIIId/EN/9633 din 19 septembrie 2007;

recunoașterea dreptului reclamantei de a fi încadrată la cerere în rezidențiat

medicină de familie cu respectarea O.U.G. nr. 58/2001, cu modificările

ulterioare și obligarea Ministerului Sănătății Publice să emită ordin de

confirmare rezidențiat pentru reclamantă.

În motivarea acțiunii s-a arătat că în

luna noiembrie 2005 reclamanta a participat la concursul de rezidențiat

organizat de M.S.P., examen la care a obținut punctaj de promovare, respectiv

562 punte, fără însă a se clasifica în limita posturilor existente pentru

specialitatea în cadrul căreia a candidat.

Din punctul 22 pct.1 din Cap.VII al OMS

nr. 1000/2005, pârâta a schimbat ipoteza avută în vedere de lege și a restrâns

în mod nelegal categoria candidaților care au obținut un punctaj de promovare

dar nu s-au calificat în limita locurilor publicate la grupa de specialități la

care au participat numai la candidații absolvenți ai facultății în anul 2005,

cu licența în anul 2005 și care vor fi confirmați la cerere ca medic de

familie.

Curtea de Apel București, prin sentința

nr. 1027 din 10 mai 2006, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 2919

din 15 septembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a constatat

nelegalitatea părții introductive a pct. 22 pct. 1 din Capitolul VII din OMS

nr. 100/2005 și a anulat această parte, recunoscând reclamanților din acel

dosar dreptul de a fi încadrați la cerere în rezidențiat medicină de familie.

Susține reclamanta că deși s-a adresat cu

memoriu pârâtului, în vederea recunoașterii dreptului de a fi numită la cerere

ca medic de familie, pârâtul refuză motivat de faptul că anularea OMS nr. 100/2005

s-a făcut numai în raport cu reclamanții din dosarul în care s-a pronunțat

sentința civilă nr. 1027/2006.

Prin sentința nr. 3164 din 5 decembrie 2007,

Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a admis

acțiunea reclamantei S.F.M., a anulat actul emis de MSP nr.VIIId/EN/9633 din 19

septembrie 2007, a recunoscut dreptul reclamantei de a fi încadrată, la cerere,

în rezidențiat medicină de familie, cu respectarea O.U.G. nr. 58/2001, a

obligat pârâtul să emită un ordin de confirmare în rezidențiat pentru

reclamantă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a

reținut că față de dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004 modificată și

completată, răspunsul pârâtului concretizat în adresa emisă de sub nr. VIIId/

EN/9633 din 19 septembrie 2007 apare ca un refuz nejustificat de a soluționa

cererea reclamantei căreia îi sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (3) din

O.U.G. nr. 58/2001, în ceea ce privește confirmarea la cerere ca rezident

medicină de familie, neavând importanță anul absolvirii sau anul obținerii

licenței.

Față de împrejurarea că reclamanta în

luna noiembrie 2005 a participat la concursul de rezidențiat organizat de MSP,

examen la care a obținut punctaj de promovare, respectiv 562 puncte, fără însă

a se clasifica în limita posturilor existente pentru specialitatea în cadrul

căreia a candidat, instanța de fond a constatat refuzul nejustificat al

pârâtului de a soluționa cererea reclamantei în conformitate cu art. 2 alin. (1)

lit. i) raportat la alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs Ministerul Sănătății Publice, solicitând modificarea ei în sensul respingerii

acțiunii formulată de reclamantă.

A fost invocat motivul de nelegalitate

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia s-au susținut,

în esență, următoarele:

fără să verifice tardivitatea formulării cererii reclamantei, care constituie

plângerea prealabilă.

Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe

prevederile O.U.G. nr. 58/2001 privind organizarea și finanțarea

rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar,

cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „începând cu

promoția 2005 de absolvenți licențiați ai facultăților de medicină, candidații

care la concursul de rezidențiat obțin punctaj de promovare, dar nu se

clasifică în limita numărului de locuri publicate la grupa de specialități la

care au participat sunt confirmați, la cerere, ca rezidenți medicină de

familie”.

Prin urmare, dacă aceasta dorea să obțină

confirmarea ca medic de familie, trebuia să solicite acest lucru în termen de

30 de zile de la data afișării rezultatelor de la rezidențiat.

În anul 2005, examenul de rezidențiat a

fost susținut în data de 20 noiembrie, rezultatele fiind afișate cu două zile

mai târziu, astfel încât introducerea cererii numai în luna septembrie 2007

face acțiunea inadmisibilă.

încadrează în limitele legii și nu realizează o restrângere a unor drepturi,

sintagma „promoția 2005” utilizată la pct. 22 pct. 1 din Cap. VII având în

vedere anul absolvirii și nu un moment temporal, substantivul „promoție”

indicând o serie de absolvenți.

De altfel, susține recurentul, pentru

promoțiile anterioare s-au aplicat prevederile legale existente la acel moment

și de care aceștia au beneficiat.

Astfel, art. 7 din Legea nr. 41/2002

pentru aprobarea O.U.G. nr. 58/2001 a reglementat o stagiatură cu o durată de

un an, stagiatură desființată începând cu promoția 2005 prin Legea nr. 463/2004,

drepturile medicilor fiind diferite, așadar, anterior și după anul 2005.

Legea nr. 463/2004 a aliniat modalitatea

de obținere a dreptului de liberă practică în profesia de medic, medic dentist

și farmacist la normele europene prin desființarea stagiaturii de un an,

începând cu anul 2005 de absolvenți UMF și acordarea în cazul acestora a

dreptului de exercitare a profesiei după confirmarea ca specialiști.

Recursul este fondat.

Analizând actele dosarului, motivul de

recurs invocat de recurent și examinând cauza sub toate aspectele, conform art.

304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că hotărârea atacată a

fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente în materia

supusă cenzurii instanței de control judiciar, pentru considerentele în

continuare arătate.

O.U.G. nr. 58/2001, aprobată prin Legea

nr. 41/2002, cu modificările și completările ulterioare, reglementează

organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de

cercetare medicală în sectorul sanitar.

Potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din

acest act normativ, rezidențiatul, ca formă de pregătire postuniversitară a

absolvenților licențiați ai facultăților de medicină, medicină dentară și

farmacie, este organizat conform metodologiei stabilite prin ordin al

ministrului sănătății. Acesta se organizează anual, sub forma rezidențiatului

pe loc și/ sau a rezidențiatului pe post, în funcție de numărul necesar de

specialiști reținut pe țară de Ministerul Sănătății, în specialitățile

prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și

farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală.

În conformitate cu dispozițiile art.6 din

același act normativ, înscrierea la concursurile de rezidențiat se poate face

și imediat după promovarea examenului de licență sau/ și înaintea finalizării

anului de stagiatură, în vederea asigurării obținerii specializării la vârste

mai apropiate de tendințele actuale ale standardelor internaționale.

Absolvenții

licențiați în condițiile alin. (1), anterior anului 2005, dobândesc dreptul de

liberă practică după un an de rezidențiat, conform prevederilor legale

anterioare. Începând cu promoția 2005 de absolvenți licențiați, dobândirea

dreptului de liberă practică se face după promovarea examenului de medic

specialist.

De

asemenea, începând cu aceeași promoție, absolvenții licențiați care la

concursul de rezidențiat obțin punctaj de promovare dar nu se clasifică în

limita numărului de locuri publicate la grupa de specialități la care au

participat, sunt confirmați, la cerere, ca rezidenți medicină de familie.

Potrivit

art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2001, absolvenții licențiați anterior

promoției 2005 efectuează stagiatura cu durata de un an, conform metodologiei

MS și dobândesc dreptul de liberă practică la finalizarea acesteia, iar în

conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. (1) această categorie de absolvenți

obține statutul de medic, medicină generală, stomatologie, farmacie, la aceeași

dată.

Metodologia

pentru desfășurarea concursului de rezidențiat, sesiunea 20 noiembrie 2005 a

fost aprobată prin Ordinul nr. 1000/2005 al Ministrului Sănătății.

Potrivit pct. 22.1 din această

metodologie, pentru absolvenții facultăților de medicină promoția 2005

(absolvirea facultății în anul 2005, cu licență în 2005) candidații care la

concursul de rezidențiat au obținut punctajul de promovare, dar nu s-au

calificat în limita numărului de locuri publicate la grupa de specialitate la

care au participat, vor fi confirmați, la cerere, ca rezidenți în medicina de

familie, această redistribuire având loc după ce se repartizează cei reușiți în

limita locurilor publicate pentru fiecare grupă de specialități, pe baza unui

punctaj ponderat, calculat în funcție de punctajul obținut în concurs de către

comisia comună zonală de rezidențiat și validat de comisia centrală de

rezidențiat.

Rezultă din aceste prevederi legale că

redistribuirea către medicina de familie se poate face numai pe baza unei

astfel de opțiuni a candidatului interesat, exprimată expres anterior

confirmării rezultatelor concursului național prin ordin al ministrului

sănătății, act administrativ susceptibil de a fi atacat în contencios

administrativ, cu respectarea condițiilor impuse prin art. 7 și art. 8 din

Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 109 alin. (2) C. proc. civ., pentru

corecta sesizare a instanței specializate.

Reclamanta nu a formulat cerere pentru a

fi confirmată ca rezident în medicina de familie, anterior confirmării

rezultatelor concursului național și nu a înțeles să atacate ordinul de

confirmare, cu respectarea condițiilor și termenelor prevăzute de legea

contenciosului administrativ, respectiv după parcurgerea etapei obligatorii a

procedurii prealabile, ce se impunea a fi declanșată în termenul prevăzut de

art. 7 din această lege.

Invocând ca temei sentința civilă nr. 1027

din 10 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, devenită irevocabilă la data de 15 septembrie 2006,

reclamanta s-a adresat Ministerului Sănătății numai la data de 12 septembrie 2007

solicitând aprobarea confirmării sale ca medic rezident în medicina de familie,

motivat de faptul că alți participanți aflați în aceeași situație au obținut

câștig de cauză, întrucât prin respectiva hotărâre s-a dispus și anularea

parțială a OMS nr. 1000/2005 în ceea ce privește prima parte a prevederilor

pct. 22.1 al Cap. VII și anume „pentru absolvenții facultății de medicină

promoția 2005 (absolvirea facultății în anul 2005, cu licență în 2005).

Nu poate fi contestat faptul că, raportat

la dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, soluția astfel adoptată în

privința anulării parțiale a Metodologiei aprobată prin Ordinul nr. 1000/2005,

cu consecința păstrării tuturor celorlalte condiții conforme, de altfel, celor

impuse de O.U.G. nr. 58/200, este general obligatorie, dar aceasta nu înseamnă

că pentru valorificarea pretinselor drepturi dobândite ca urmare a concursului

organizat la data de 20 noiembrie 2005 se poate acționa oricând, cu nesocotirea

dispozițiilor procedurale impuse de Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, acceptând teza că dreptul

reclamantei s-a născut numai la data când respectiva hotărâre a devenit

irevocabilă, se impunea ca reclamanta să se adreseze autorității emitente a

actului de confirmare a rezultatelor respectivului concurs, cu respectarea

condițiilor impuse de art. 7 din Legea nr. 554/2004, declanșând recursul

grațios pentru a obține revocarea parțială a ordinului de confirmare a

rezultatelor concursului, în termenul astfel instituit.

Cum reclamanta s-a adresat Ministerului

Sănătății numai la data de 12 septembrie 2007 la mult timp după expirarea

respectivului termen, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va

fi admis, dispunându-se modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul

respingerii acțiunii reclamantei pentru tardivitatea plângerii prealabile.

Se impune evident și precizarea că

jurisprudența invocată de reclamanta-intimată nu este de natură a justifica

adoptarea unei alte soluții în cauză, în condițiile în care persoanele aflate

în situații similare au acționat pentru valorificarea drepturilor pretinse

imediat după finalizarea concursului sau după ce hotărârea judecătorească prin

care s-a dispus anularea parțială a OMS nr. 1000/2005, a devenit irevocabilă,

cu respectarea condițiilor procedurale prevăzute de lege, al căror caracter

obligatoriu nu este înlăturat prin dispozițiile art. 21 alin. (4) din

Constituția României republicată, întrucât nici o normă constituțională nu

interzice ca, prin lege specială să se instituie o procedură prealabilă, fără

caracter jurisdicțional, așa cum este procedura recursului administrativ

grațios sau a celui ierarhic.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul

Sănătății Publice împotriva sentinței civile nr. 3164 din 5 decembrie 2007 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică în tot sentința atacată și în

fond, respinge acțiunea reclamantei pentru tardivitatea plângerii prealabile.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13

mai 2008.