ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3008/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Reclamanta SC A.B. M. SRL a chemat

în judecată pe pârâtele

SC A.I. SRL

București și SC H.T.R. SRL, solicitând instanței să oblige pârâtele la montarea

sistemului de navigație cu activare vocală și în caz contrar pârâtele să fie

obligate la înlocuirea autoturismului achiziționat cu unul corespunzător din

punct de vedere al caracteristicilor și dotărilor standard prezentate înainte

și în momentul achiziției.

Prin sentința

comercială nr. 2950 din 30 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6

București s-a admis excepția de necompetență materială a instanței și s-a

dispus declinarea de competență a soluționării cererii formulate de reclamanta

SC A.B.M. SRL în favoarea

Tribunalului București, secția a VI-a comercială.

Prin sentința comercială nr. 14099

din 18 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a

comercială, s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta SC

A.B.M. SRL în contradictoriu cu pârâtele

SC A.I. SRL București și SC H.T.R. SRL.

Pentru a

pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta

a primit autoturismul contractat, iar din contract nu rezultă obligația

vreuneia din pârâte de a preda un autoturism cu sistemul de navigație

solicitat.

În anexa la

contractul de vânzare-cumpărare s-au specificat expres caracteristicile

sistemului de navigație cu localizare GPS respectiv că acesta indică coordonatele

(compas, busolă, dată) iar nu repere fizice. În procesul-verbal de

predare-primire s-a menționat expres ce fel de sistem de navigație are în

dotare autoturismul, sistem de navigație ale cărui caracteristici sunt identice

cu cele din anexa la contractul de vânzare-cumpărare.

Prin decizia

comercială nr. 248 din 20 mai 2009, Curtea de Apel București, secția a VI-a

comercială, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta

SC A.B.M. SRL împotriva sentinței

mai sus menționate.

A obligat apelanta să plătească

intimatei

SC H.T.R. SRL București suma

de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

A luat act că

intimata SC A.I. SRL București

nu a solicitat cheltuieli de judecată.

În motivarea acestei soluții,

instanța de apel a reținut că din corespondența purtată de părți rezultă că

apelanta avea cunoștință de toate caracteristicile autoturismului, iar faptul

că la data de 20 decembrie 2007 a semnat procesul-verbal de predare-primire

fără să solicite rezilierea contractului (variantă oferită de intimata

SC A.I. SRL la data de 5 decembrie 2007)

duce la concluzia că cele două intimate și-au respectat obligațiile

contractuale, livrând un autoturism cu datele tehnice precizate în anexa 1,

respectiv cu sistem de navigație cu localizare GPS (indică localizarea mașinii,

compas, busolă, dată).

La data de 6

octombrie 2008, instanța de fond a pus în vedere pârâtei SC A.I. SRL București

să depună la dosar contractul de vânzare-cumpărare și anexa, acte aflate la

dosarul de fond, astfel că susținerea apelantei în sensul că nu s-a depus la

dosar anexa 1 este neîntemeiată. Față de datele prezentate, curtea de apel a

constatat că instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a

interpretat corect probele administrate în raport de care s-a concluzionat că

autoturismul livrat corespunde caracteristicilor tehnice din anexa la contract,

iar din contract nu rezultă obligația vânzătoarelor de a preda un autoturism cu

sistemul de navigație menționat în cererea de chemare în judecată.

Împotriva

deciziei curții de apel a formulat recurs reclamanta

SC A.B.M. SRL, întemeindu-se pe dispozițiile

art. 304 pct. 5,7 și 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea acestuia, așa cum

a fost formulat.

Recurenta-reclamantă apreciază că în

cauză sunt incidente dispozițiile:

- art. 304 alin. (1) pct. 5 C. proc.

civ. (cu referire la nerespectarea formelor de procedură prevăzute de art. 261 alin.

(1) pct. 5 C. proc. civ., prin raportare la art. 105 alin. (2) C. proc. civ.);

- art. 304 alin. (1) pct. 7 C. proc.

civ. (raportat la art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.);

- art. 304 alin. (1) pct. 9 C. proc.

civ. (raportat la art. 1073, art. 1312, art. 1179, 1314 și art. 1295 alin. (1)

în materie de vânzări de mobile, art. 942, 943, 948, 969 și 973 C. civ.).

Susține astfel că instanța de apel

nu a arătat expres motivele pentru care a înlăturat cererile sale privind

apărările făcute, pentru că a indica în susținerea soluției pronunțate

argumentele, apărările sau probele părții adverse nu scutește instanța de

obligația de a motiva cenzurarea conduitei procesuale a celeilalte părți.

Susține, de asemenea, că din

motivarea generică și sumară a instanței de apel se poate desprinde clar

concluzia că instanța de apel face o greșită aplicare a mai multor dispoziții

legale inerente materiei vânzării, fiind nepermise erorile în ceea ce privește

reguli elementare în materia de convenții în general și în materia vânzării în

special.

În fine, consideră că față de apărările

pe care le reiterează și care au fost ignorate de instanța de apel, aceasta a

făcut și o aplicare eronată a legii și în ceea ce privește dispozițiile art. 1073

C. civ. și prezintă situația de fapt, arătând în esență că instanța nu a făcut

o evaluare corectă a probatoriului administrat și nu a aplicat corect

dispozițiile legale incidente speței.

Recursul nu este fondat.

În ce privește motivul de recurs

întemeiat de recurenta-reclamantă pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ.,

potrivit căruia se susține că instanța de apel a pronunțat decizia cu

nerespectarea unor norme procedurale se constată că nu se precizează ce anume

forme de procedură au fost încălcate de instanța de judecată, împrejurare în

care acest prim motiv de recurs va fi respins, ca neîntemeiat.

Nici motivele de recurs fundamentate

de recurenta-reclamantă pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., nu

sunt întemeiate și vor fi de asemenea respinse ca neîntemeiate.

Acesta, deoarece în ce privește

motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 7 C. proc. civ., examinând

conținutul deciziei curții de apel, rezultă fără nici un dubiu că aceasta

cuprinde motivele pe care se sprijină soluția, nu cuprinde motive

contradictorii sau străine de natura pricinii, indică motivele pentru care au

fost înlăturate cererile recurentei-reclamante și, în consecință, nu pot fi

acceptate reproșurile recurentei-reclamante legate de neanalizarea tuturor

argumentelor pe care le considera ea importante, dar pe care instanța le-a

apreciat ca nefiind relevante în dezlegarea litigiului dedus judecății.

În această ordine de idei este de

menționat că instanța poate proceda chiar la o sistematizare a motivelor de

apel sau de recurs, în măsura în care partea nu a făcut acest lucru, și se

apreciază de către instanță că se impune o astfel de abordare în vederea

înlesnirii examinării acestora și pronunțării unei soluții judicioase în cauză.

Referitor la motivul de recurs

formulat în baza dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se constată că nu

poate fi primit de vreme ce nu se constată nici o încălcare sau aplicare

greșită a legii, soluția curții de apel fiind legală și sub acest aspect și

urmând a fi menținută ca atare.

Se constată astfel că reclamanta a

semnat contractul având cunoștință de caracteristicile autoturismului, inclusiv

ale sistemului de navigație și a semnat procesul verbal de predare-primire fără

să solicite rezilierea contractului, așa cum i s-a oferit posibilitatea dacă

era nemulțumită de faptul că sistemul nu are posibilitatea de a detalia la

nivel de stradă și număr.

Reclamanta nu a uzat de această

posibilitatea, iar pe de altă parte, a cunoscut de la bun început, încă înainte

de semnarea contractului și livrarea autoturismului că detalierea la nivel de

stradă și număr și activarea vocală nu fac parte din caracteristicile

sistemului din dotarea autoturismului.

Astfel fiind, se reține că în mod

corect s-a concluzionat de către instanța de apel că autoturismul livrat

corespunde caracteristicilor tehnice prevăzute în anexa la contract și, din întregul

probatoriu administrat, nu rezultă obligația pârâtelor de a preda un autoturism

cu sistemul de navigație menționat în cererea de chemare în judecată așa cum a

fost formulată de reclamantă.

În consecință, față de cele mai sus

menționate recursul reclamantei va fi respins, ca nefondat și va fi menținută,

ca fiind legală, decizia curții de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanta SC

A.B.M. SRL Târgoviște împotriva deciziei comerciale nr. 248 din 20 mai 2009

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 29 septembrie 2010.