ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 529/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 529/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra

recursurilor de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 46/2009 a Tribunalului Covasna au fost

condamnați inculpații

B.Z. și B.E. la:

-

17 ani închisoare și 9 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174, art. 176 lit. d) C.

pen.;

-

10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2)

1

lit. a)

și c) C. pen.;

-

2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de

domiciliu prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen.;

În

baza art. 33 lit. a) și b), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. s-a

aplicat inculpaților pedeapsa cea mai grea de 17 ani închisoare și 9

ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a

și lit. b) C. pen.

S-a

făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În

baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a

inculpaților, iar conform art. 88 C. pen. s-a dedus din pedepsele aplicate

inculpaților timpul reținerii și arestării preventive,

începând cu 15 decembrie 2008 la zi.

În

baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. au fost obligați

inculpații în solidar la plata către partea civilă L.M.M. a

sumei de 6521 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 1521 lei

reprezintă daune materiale și suma de 5000 lei daune morale.

În

baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpați a

șurubelniței corp delict.

Pentru

a se pronunța astfel, prima instanță a reținut

următoarele:

La

data de 14 decembrie 2008, conform unei înțelegeri prealabile,

inculpații după ce au consumat alcool s-au deplasat la domiciliul

victimei P.I., de intenția de a-i fura banii.

Pentru a

putea intra în domiciliul victimei, B.E. a luat asupra sa o

șurubelniță solidă, cu mâner metalic, în lungime de 27 cm.,

cu care a și forțat sistemul de închidere a ușii de la

apartamentul victimei, amândoi pătrunzând în interior.

Victima P.I. a sesizat acest lucru, a

apărut în fața inculpaților și i-a întrebat ce caută

acolo, încercând să-i alunge cu cârja pe care o avea în mâna dreaptă.

În acel moment inculpatul B.E. l-a lovit

puternic cu pumnul în față, determinându-i dezechilibrarea și

căderea pe spate, la podea.

În cădere, victima s-a lovit cu

capul de lemnul patului său și a început să sângereze puternic

în zona feței.

Din neatenție inculpatul B.E. a

scăpat șurubelnița pe jos, aceasta fiind găsită la

cercetarea la fața locului, fixată și ridicată de organele

de poliție.

Victima P.I. a reușit să se

scoale de la podea și a încercat să-l împiedice pe inculpatul B.E.

să-i ia banii din portofel, motiv pentru care inculpatul l-a lovit de mai

multe ori cu pumnul în față și în piept, determinându-i din nou

lovirea cu fața de lemnul patului și căderea la podea.

În încercarea disperată de a se

apăra, victima P.I. l-a prins pe inculpatul B.E. cu amândouă mâinile

de un picior, din poziția căzut la podea, moment în care coinculpatul

B.Z. l-a lovit de mai multe ori cu piciorul și cu pumnul în zona pieptului

și a abdomenului.

Inculpatul B.Z. a declarat că în

acele momente el i-a aplicat victimei mai multe lovituri de picior, date cu

călcâiul pantofului, de sus în jos, iar fratele său B.E. i-a dat

și el mai multe lovituri bătrânului, cu pumnii și cu picioarele,

în zona capului mai ales”.

Când inculpații au părăsit

locul faptei „bătrânul încă mai urla, mai încet”.

Inculpații

au fugit la domiciliul lor și au ascuns banii furați sub un dulap,

uitând la fața locului șurubelnița corp delict.

Între timp victima P.I. a fost

găsită sângerând, în stare de agonie, de către martorul D.L.,

care venise în vizită.

Datorită traumatismelor suferite ca

urmare a loviturilor aplicate de inculpați, la 15 decembrie 2008 P.I. a

decedat.

Din raportul medico-legal de necropsie

nr. 1410/A3/224 din 16 decembrie 2008, emis de către Serviciul de

medicină legală Covasna rezultă următoarele: - moartea

numitului P.I. a fost violentă; - moartea s-a datorat politraumatismului

cranio-toracic-leziuni traumatice primare (echimoze, plăgi) multiple,

fractură de piramidă nazală, hemoragie meningee, fractură

de stern și fracturi costale multiple – survenit la o persoană în

vârstă; - leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin loviri

multiple, repetate, cu corp dur ( pumni, picioare) la data de 14 decembrie 2008

și au legătură de cauzalitate directă cu moartea victimei; -

poziția ipotetică victimă agresor a fost față în

față, fiind posibil ca la un moment dat victima să fie

căzută la pământ.

De asemenea, din Raportul de constatare

tehnico-științifică dactiloscopică nr. 136104 din 9

decembrie 2008, întocmit de către Serviciul criminalistic al IPJ Covasna

rezultă că urmele papilare ridicate cu ocazia cercetării la

fața locului, au următoarea apartenență: - urma

papilară ridicată de pe fața unui geam vitrină și urma

papilară ridicată de pe fața laterală a canatului ferestrei

din baie (nr. 1 și 5) au fost create de degetul inelar de la mâna

dreaptă și regiunea hipotenară de la palma stângă ale

inculpatului B.E.; - urmele ridicate de pe radiatorul victimei ( nr. 2, nr. 3

și nr. 4) au fost create de impresiunea degetului mijlociu de la mâna

stângă, regiunea digito-palmară de la palma stângă și

regiunea tenară și hipotenară de la palma dreaptă ale

inculpatului B.Z..

Totodată, din Raportul de constatare

tehnico-științifică traseologică nr. 136103 din 17

decembrie 2008, întocmit de către serviciul criminalistic al IPJ Covasna,

rezultă că urmele de efracție de pe tocul ușii de acces în

localitatea victimei P.I. au fost create de șurubelnița corp-delict

aparținând inculpatului B.E.

În cursul dezbaterilor judiciare s-a pus

în discuția părților la cererea procurorului, schimbarea

încadrării juridice dată faptelor reținute prin rechizitoriu,

luându-se act de cererea acestuia de extindere a procesului penal pentru o

nouă faptă, cea de violare de domiciliu, prima instanță

asigurând punerea de concluzii în apărare în legătură cu toate

faptele penale pentru care s-a extins obiectul judecății, dându-le

inculpaților posibilitatea administrării probelor necesare în raport

cu noile învinuiri aduse.

Extinderea obiectului judecății

pentru noi fapte descoperite în cursul judecății, urmare a cererii

făcută de procuror, care a declarat că pune în mișcare

acțiunea penală și pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 174, art. 176 alin. (1), lit. d)

și art. 192 alin. (1) și (2) C. pen., a fost urmată de

comunicarea noilor învinuiri și judecarea cauzei și cu privire la

faptele nou descoperite.

Prin urmare,

pornind de la demonstrarea realității traumatismului făcută

de medicul legist, de la referințele acestuia asupra circumstanțelor

în care s-au produs leziunile traumatice de la corelația dintre traumatism

și efectul generat (decesul victimei), de la aptitudinea violențelor

de a înfrânge rezistența victimei ce a fost deposedată în final de o

sumă de bani, prima instanță luând în calcul și

coordonatele expuse în art. 72 C. pen., consensul neechivoc al

inculpaților, brutalitatea cu care au agresat-o pe victimă, a aplicat

fiecăruia o pedeapsă rezultantă de 17 ani închisoare,

apreciind-o a fi perfect adaptată cazului individual concret.

Ținând cont că decesul victimei directe

cauzează victimelor indirecte și un prejudiciu moral care constă

în esență în așa-numitul „prejudiciu de afecțiune”, că

jurisprudența a stabilit în mod constant obligația autorului faptei ilicite

de a repara prejudiciile rezultate din plata cheltuielilor de înmormântare, în

speță, inculpații au fost obligați în solidar la plata unor

despăgubiri civile în sumă de 6.521 lei.

Împotriva acestei soluții au

promovat apel atât inculpații ce pun problema redozării pedepselor

aplicate cât și parchetul ce o critică sub două aspecte al

greșitei individualizări a pedepselor aplicate, orientate greșit

spre minimul special și al nesocotirii caracterului personal al

măsurii prevăzute de art. 118 lit. b) C. pen. generată de

confiscarea eronată a șurubelniței de la ambii inculpați,

în timp ce aceasta a aparținut și a fost folosită de inculpatul B.E.

Prin decizia penală nr. 87 din 20 noiembrie 2009 a

Curții de Apel Brașov s-a admis apelul declarat de procuror, s-a

casat în parte sentința atacată și rejudecând s-au majorat

pedepsele principale aplicate inculpaților pentru săvârșirea

infracțiunii de omor deosebit de grav, de la 17 ani la câte 20 ani

închisoare, dispunându-se ca urmare a contopirii pedepselor, ca inculpații

să execute câte 20 ani închisoare.

În

temeiul disp. art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de

la inculpatul B.E. a șurubelniței corp delict și au fost

menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Pin

aceeași decizie s-au respins ca nefondate apelurile declarate de

inculpați.

Instanța

de prim control judiciar a reținut că se impune majorarea pedepselor

aplicate inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de

omor calificat având în vedere

cooperarea

determinabilă, concomitentă a participanților în procesul

cauzării rezultatului ilicit, de la punerea victimei datorită vârstei

și inferiorității sale numerice în neputința de a se

apăra, de la corelația între traumatism și efectul generat

reieșită din cauzalitatea medico-legală stabilită de

medicul legist, maniera brutală în care coinculpații au acționat

și gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de omor

calificat, aspectul că știau că victima e lipsită de

apărare, iar omorul săvârșit a creat condițiile favorabile

jefuirii victimei.

Având

în vedere că șurubelnița corp delict și aparținea

inculpatului B.E., acesta fiind și cel care a folosit-o în scopul

pătrunderii ilicite în locuința victimei, iar măsura de

siguranță are un caracter personal, s-a dispus confiscarea

șurubelniței de la inculpatul B.E.

În

ceea ce privește apelurile inculpaților, Curtea a apreciat că

acestea sunt nefondate ținând seama că

rezultatul s-a produs datorită acțiunilor

conjugate concomitente ale celor doi participanți, care practic au

premeditat sustragerea banilor, știind că victima acuza o surzenie

accentuată și locuia singură, operând astfel în locuința

unei persoane în etate, lipsită de apărare, pe care au lovit-o

repetat, cu intensitate cu intenția de a o ucide.

Împotriva deciziei nr. 87 din 20 noiembrie 2009 a

Curții de Apel Brașov în termen legal au declarat recurs

inculpații B.Z. și B.E., criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul

individualizării pedepselor, pe care le consideră prea aspre în

raport cu atitudinea sinceră pe care au avut-o pe întreg parcursul

procesului penal și cu împrejurarea că nu sunt cunoscuți cu

antecedente penale.

Examinând

recursurile declarate în cauză prin prisma disp. art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen., Înalta Curte reține că acestea sunt nefondate

pentru considerentele ce urmează:

Pedepsele

aplicate inculpaților pentru săvârșirea celor 3 infracțiuni

ce au fost just individualizate în raport cu criteriile prev. de art. 72 C.

pen., astfel că nu se impune o reducere a acestora, așa cum

solicită inculpații.

Inculpații

au săvârșit infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social,

după o înțelegere prealabilă, profitând de faptul că

victima era o persoană în vârstă, cu probleme de sănătate

și locuia singură.

Modalitatea

de comitere a faptelor relevă o periculozitate sporită a

inculpaților, aceștia aplicând victimei multiple lovituri de

intensitate sporită, cu pumnii și picioarele, lovituri ce au produs

leziunile descrise în raportul medico-legal de necropsie și care au condus

la decesul victimei.

De

asemenea, nu trebuie omisă împrejurarea că inculpații au

pătruns prin efracție în locuința victimei în vârstă de 83

ani, după ce în prealabil văzuseră că aceasta deține

la domiciliu o sumă de bani, cu scopul de a sustrage această

sumă.

Totodată,

la individualizarea pedepselor au fost avute în vedere și

circumstanțele personale ale inculpaților, care nu sunt

cunoscuți cu antecedente penale, nu aveau ocupație la data comiterii

faptelor, iar pe parcursul procesului penal au avut o atitudine sinceră,

recunoscând și regretând faptele.

Deși

aceste aspecte sunt favorabile inculpaților, în raport cu pericol social

ridicat și cu modalitatea concretă de comitere a faptelor, Înalta

Curte apreciază că nu se impune reducerea pedepselor, acestea fiind

în măsură - prin cuantumul lor și modalitatea de executare -

să asigure scopul educativ și preventiv al pedepsei prev. de art. 52 C.

pen.

În

consecință, în baza disp. art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile declarate de

inculpați, iar conform art. 385

16

rap. la art. 381 C. proc.

pen. va deduce din pedepsele aplicate timpul reținerii și

arestării preventive, începând cu 15 decembrie 2008 la zi.

Văzând

și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.Z.

și B.E. împotriva deciziei penale nr. 87/AP din 20 noiembrie 2009 a

Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze

cu minori.

Deduce

din pedepsele aplicate inculpaților, durata reținerii și a

arestării preventive de la 15 decembrie 2008, la 12 februarie 2010.

Obligă

recurenții inculpați la plata sumei de câte 400 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției și Libertăților

Cetățenești.

Onorariul

interpretului de limbă maghiară se va plăti din fondul Înaltei

Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 12 februarie 2010.