ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2401/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 3/ P

din 6 ianuarie 2005, pronunțată de Tribunalul Neamț, a fost condamnat recurentul

inculpat B.G. la 7 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de furt

calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.; la 15 ani închisoare,

pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin.

(2

1

) lit. a), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit.

b) C. pen.; și la 25 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de

omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 și art. 176 lit. d) C. pen., cu

aplicarea art. 33 lit. a) și a art. 37 lit. b) C. pen.

Conform art. 33 lit. a), art.

34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca inculpatul B.G. să

execute pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare și 8 ani interzicerea

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Prin aceeași sentință a fost

condamnată și inculpata nerecurentă P.L. la 5 ani închisoare, pentru comiterea

infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a), g)

și i) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; la 15 ani închisoare,

pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin.

(2

1

) lit. a), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și la 20 ani

închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art.

174 și art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art.

34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea

mai grea de 20 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen.

Conform art. 71 C. pen., li

s-au interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (din

momentul în care hotărârea de condamnare va rămâne definitivă și până la

terminarea executării pedepselor).

În temeiul art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului B.G. și conform art.

88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării

preventive începând cu data de 12 aprilie 2004 la zi.

În latură civilă, inculpații

au fost obligați, în solidar, să plătească părții civile L.C. și L.C. câte 30.000.000

lei reprezentând despăgubiri civile, iar părții civile L.M. suma de 29.600.000

lei cu același titlu.

Inculpații au mai fost

obligați să plătească, în solidar, prestații periodice lunare de câte 400.000

lei minorilor C.V., C.P. și C.M. și s-a luat act că partea vătămată J.M. nu s-a

constituit parte civilă.

Inculpații au mai fost

obligați să plătească statului câte 10.000.000 lei reprezentând cheltuieli

judiciare.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că inculpații au trăit în concubinaj în locuința

părinților inculpatei P.L., iar B.G. a mai comis fapte pentru care a fost

condamnat.

În ziua de 7 aprilie 2004,

motivează prima instanță, victima C.D. s-a deplasat în comuna Borca, județul

Neamț pentru a cumpăra un cal și s-a întâlnit cu făptuitorii într-un bar din localitate,

făcându-le cunoștință martorul L.M.

Aceștia au consumat băuturi

alcoolice în mai multe baruri, până la ora 22, când la propunerea inculpatului

au luat hotărârea să comită un furt de la domiciliul lui J.M. Aici cei trei au

escaladat gardul locuinței părții vătămate și au observat că ușa de la intrarea

în locuință era deschisă și au auzit mai multe persoane care discutau. Dându-și

seama că partea vătămată are musafiri, făptuitorii au pătruns în bucătăria

aflată la parter și au sustras mai multe bunuri, printre care cafea, suma de

400.000 lei, pături, o telecomandă, două calculatoare și alimente. După aceea

inculpații s-au deplasat la Hanul B. de unde C.D. a cumpărat două sticle cu

vin, două cu bere și două pachete de țigări, iar ulterior s-au îndreptat spre

centrul comunei Borca, fiind văzuți de paznicii comunali care i-au avertizat să

meargă acasă.

Tribunalul a mai constatat

că făptuitorii au ascuns bunurile furate de la J.M. sub un pod, după care s-au

plimbat prin comună și au revenit, mai târziu, în același loc, dar nu le-au mai

găsit. Paznicul comunal L.P. le-a spus că prin zonă au trecut organele de

poliție care au găsit sub pod o plasă cu bunuri. Dându-și seama că sunt căutați

de organele de poliție, făptuitorii au mers într-un loc întunecos situat în

apropierea unei punți care traversează râul Bistrița.

P.L. i-a propus lui B.G. să-i

sustragă banii pe care C.D. îi avea la el și s-au deplasat cu victima într-un

loc mai retras, iar în momentul în care aceasta s-a așezat să se odihnească,

făptuitorul i-au aplicat primele lovituri cu piciorul în față.

În continuare P.L. l-a lovit

pe C.D. cu un par rupt dintr-un gard, după care, aceasta l-a ținut, iar B.G.,

l-a legat cu sârmă cu mâinile la spate și de picioare, l-au târât pe malul

râului Bistrița, unde inculpatul a ținut victima cu capul în apă până s-a

înecat.

După aceea inculpații au dezlegat

victima și i-au dat drumul pe albia râului Bistrița pentru a simula un înec.

Din raportul medico-legal de

necropsie nr. 120 din 12 aprilie 2004 efectuat de S.M.L. Piatra Neamț, rezultă

că moartea lui C.D. a fost violentă, cauza medicală a morții fiind insuficiența

respiratorie acută, urmare unei asfixii mecanice prin înec. Semnele de violență

constatate s-au putut produce prin lovire cu mijloace proprii posibil pumni și

de corpuri dure. Echimozele de la nivelul articulațiilor radio-cubito-carpiene

s-au putut produce prin comprimare cu un corp dur cu suprafața mică de impact

aplicată circular, posibil sârmă.

De la locul faptei

inculpații s-au deplasat în orașul Târgu Neamț unde au făcut cumpărături din

banii luați de la victimă (5.700.000 lei), iar ulterior s-au ascuns păstrând în

secret legătura cu familia și, în cele din urmă, s-au predat organelor de

poliție.

Curtea de Apel Bacău, prin

decizia nr. 53 din 8 februarie 2005, a admis apelul declarat de inculpatul B.G.

împotriva sentinței primei instanțe pe care a desființat-o numai cu privire la greșita

aplicare a dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen., pentru fiecare infracțiune în

parte.

Instanța de apel a

descontopit pedeapsa rezultantă de 25 ani închisoare în pedepsele componente, a

înlăturat dispozițiile art. 33 lit. a) C. pen., din încadrarea juridică dată

faptelor prevăzute de art. 208 și art. 209 lit. a), g) și i) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și a menținut pedepsele

aplicate inculpatului. Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin.

(1) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite și s-a dispus ca inculpatul

să execute pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare și 8 ani interzicerea

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., menținându-se celelalte

dispoziții ale sentinței apelate.

Împotriva deciziei a

declarat recurs, în termen legal, inculpatul B.G., invocând dispoziții art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., a reiterat criticile susținute în apel, în

sensul că pedepsele aplicate sunt prea severe și a solicitat reducerea lor.

Recursul este nefondat.

Din examinarea lucrărilor

dosarului se constată că instanțele au stabilit o reală situație de fapt care a

fost prezentată pe larg în considerentele hotărârilor atacate și nu este

contestată de recurentul inculpat, iar încadrarea juridică este legală.

Referitor la pedepsele

aplicate pentru fiecare infracțiune se constată că instanțele au făcut o justă

individualizare a acestora având în vedere, potrivit art. 72 C. pen., limitele

de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor

săvârșite, persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală.

Instanțele au ținut seama în

primul rând de pericolul social deosebit al infracțiunilor comise, care fără îndoială

constituie principalul criteriu de individualizare. Este de reținut sub acest

aspect că după ce au participat împreună cu victima C.D. la sustragerea, pe

timp de noapte, a unor bunuri din locuința lui J.M., inculpații l-au ucis prin

înecare în râul Bistrița profitând de stare de ebrietate în care se afla, cu scopul

de a-și sustrage banii pe care-i avea asupra sa.

Totodată au fost avute în

vedere profilul moral al inculpatului care deși tânăr este recidivist fiind

condamnat anterior de mai multe ori pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt

calificat și liberat condiționat astfel cum rezultă din fișa de cazier

judiciar.

Astfel, cum se

concluzionează în raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/4189

efectuat de I.M.L. Prof. Dr. Mina Minovici București, B.G. prezintă tulburare

de personalitate de tip antisocial, păstrează capacitatea psihică de apreciere

a faptelor sale și are discernământul păstrat.

Așadar, în cauză s-a

efectuat o corectă dozare a pedepselor, iar sancțiunea rezultantă este de

natură să asigure, conform art. 52 C. pen., atât constrângerea și reeducarea

inculpatului cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În consecință recursul

declarat de inculpatul B.G. urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Deoarece recurentul inculpat

a fost reținut și arestat preventiv în această cauză, conform art. 385

17

alin. (4), art. 383 alin. (2) C. proc. pen. și art. 88 C. pen., se va deduce

din pedeapsa aplicată acestuia detenția de la 12 aprilie 2004 la 11 aprilie

2005.

Recurentul va fi obligat la

1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat în baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva deciziei penale nr. 53 din 8

februarie 2005 a Curții de Apel Bacău.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive de la 12 aprilie 2004

la 11 aprilie 2005.

Obligă pe recurent să

plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 aprilie 2005.