ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1795/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 119 din 10 iunie 2005, Tribunalul Neamț a condamnat pe inculpații: 1. M.G.A., la: - 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, raportat la art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 alin. (2) C. pen.; - 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și (2 1 ) lit. e) și c) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 alin. (1) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume 10 ani închisoare.

Pe durata executării pedepsei, conform art. 71 C. pen., inculpatului i-a fost interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului iar, în temeiul art. 88 C. pen., din pedeapsa de executat, s-a dedus durata arestării preventive de la 7 februarie 2005, la zi. 2. A.G.I., la : - 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2 1 ) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 alin. (1) C. pen. Pe durata executării pedepsei, conform art. 71 C. pen., inculpatului i-a fost interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. În temeiul art. 350 C. proc.

pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., din pedeapsa de executat, s-a dedus durata arestării preventive de la 7 februarie 2005, la zi. S-a constatat că suma de 10 Euro și 2 telefoane mobile au fost restituite părții vătămate N.M.V. În temeiul art. 14 alin. (1) și (3) lit. b), raportat la art. 346 alin. (1) C. proc. pen. și art. 998 combinat cu art. 1000 alin. (3) C. civ., inculpații M.G.A. și A.G.I. au fost obligați în solidar, și în solidar cu părțile responsabile civilmente R.S. și A.T., să plătească părții civile N.M.V. suma de 1.950.000 lei cu titlu de despăgubiri civile. În temeiul acelorași texte de lege menționate mai sus, inculpatul M.G.A. a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente R.S., să plătească părții civile N.M.V.

suma de 50.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 500.000.000 lei cu titlu de daune morale. S-a luat act că inculpații au fost asistați de avocați aleși. În temeiul art. 191 alin. (1) și (3) C. proc. pen., inculpatul M.G.A. a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente R.S., să plătească statului suma de 5.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar părții civile N.M.V. suma de 2.750.000 lei cu același titlu, iar pe inculpatul A.G.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente A.T., suma de 5.000.000 lei către stat, iar părții civile N.M.V. suma de 2.750.000 lei, cu același titlu, respectiv, cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt următoarele: Inculpații M.G.A.

și A.G.I. își au domiciliul în comuna Cordun, jud. Neamț și respectiv în municipiul Roman, ambii elevi la Școala din municipiul Bacău. În seara zilei de 5 februarie 2005, în jurul orelor 18 – 18,30, cei doi inculpați, însoțiți de B.A., elev la aceeași școală, s-au dus în vizită la victima I.A.A., în vârstă de 12 ani, prietena lui B.A., care locuia cu mama sa, N.M.V., într-o garsonieră din municipiul Roman. Mama victimei nu era acasă întrucât lucra în schimbul doi la F.Ț.R. Inculpații M.G.A. și A.G.I. și prietenul victimei B.A. au cumpărat o sticlă de bere de 2 litri N. și cinci țigări. Între timp, în garsonieră a venit și prietena victimei M.A.M. Cei trei băieți au cerut victimei pahare pentru a consuma bere, după care inculpatul M.G.A.

s-a deplasat pe holul garsonierei unde a făcut cafea la aragaz, ocazie cu care a vărsat o parte din conținut pe jos. Inculpații M.G.A. și A.G.I. i-au cerut prietenei victimei să plece acasă. După ce au consumat berea, cei trei tineri au mai solicitat o sticlă. În aceste împrejurări victima I.A.A. a scos din dulap patru bancnote de 500.000 lei, din care una i-a dat-o prietenei sale M.A.M., restul banilor punându-i la loc. M.A.M. a mers și a cumpărat un bidon de 2 litri cu bere și trei țigări, după care, la sugestia celor trei băieți a plecat acasă. Prietenul victimei, B.A. le-a cerut inculpaților să-l lase singur cu victima, motiv pentru care aceștia au mers pe hol unde au consumat cafea. După cca.

20 de minute inculpații au intrat în camera în care se aflau B.A. și victima. La un moment dat inculpatul A.G.I. i-a spus victimei că vrea să o bată, să o violeze și să o ia cu „japca” chiar dacă va face 25 de ani închisoare. Față de comportamentul inculpatului A.G.I., B.A. le-a cerut celor doi inculpați să plece, însă aceștia nu au dat curs acestei cereri, motiv pentru care, în jurul orelor 20,00, B.A. a plecat singur, lăsându-i pe cei doi inculpați cu prietena sa, victima. După plecarea lui B.A., inculpații, care au văzut unde victima a pus banii, i-au sustras. Inculpații au mai căutat bani și bunuri și în alte sertare de la mobilă, sustrăgând dintr-un sertar de sub televizor două telefoane mobile, precum și suma de 10 Euro.

Suma de 10 Euro și cele două telefoane au rămas la inculpatul M.G.A., iar banii 1.950.000 lei, la inculpatul A.G.I. Fiind surprinși de victimă în momentul în care sustrăgeau bunurile, inculpatul M.G.A. a luat un prosop artizanal de pe brațul unui fotoliu pe care l-au înfășurat în jurul gâtului victimei și pe care l-a strâns până ce aceasta a căzut jos, peste hainele și lucrurile răvășite de inculpați. După săvârșirea faptei inculpații, cu bunurile sustrase, au plecat spre gara municipiului Roman cu intenția de a ajunge în județul Maramureș la o mătușă a inculpatului M.G.A. La terminarea programului de lucru, mama victimei, N.M.V. a venit acasă și a găsit-o pe fiica sa decedată, în poziția în care a căzut după ce a fost ștrangulată.

Raportul medico-legal întocmit în cauză a stabilit că moartea victimei I.A.A. a fost violentă și s-a datorat insuficienței respiratorii acute, consecința unei asfixii mecanice prin ștrangulare. Împotriva cestei hotărâri au declarat apel inculpații M.G.A., A.G.I. și părțile responsabile civilmente R.S. și A.T. Inculpatul M.G.A. a criticat, în principal, hotărârea primei instanțe cu privire la încadrarea juridică a faptelor susținând că nu a intenționat nici să ucidă și nici să tâlhărească pe victimă, situație în care încadrarea juridică a acestora era de ucidere din culpă și furt, iar, în subsidiar, cu privire la pedeapsa aplicată pe care o consideră exagerat de severă. Inculpatul A.G.I.

a criticat aceeași hotărâre, în principal, cu privire la încadrarea juridică a faptei, susținând că aceasta constituie infracțiunea de furt, întrucât el a venit în camera în care era victima după ce aceasta a decedat iar, în subsidiar, cu privire la pedeapsa aplicată, solicitând înlocuirea acesteia cu măsura internării într-un centru de reeducare. Părțile responsabile civilmente R.S. și A.T. au criticat hotărârea primei instanțe cu privire la cuantumul daunelor morale pe care le consideră prea mari, solicitând reducerea acestora. Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 387 din 6 decembrie 2005, a respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.G.I. și M.G.A. și părțile responsabile civilmente R.S.

și A.T. A fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus, în continuare, la zi, durata arestării preventive. Prin aceeași decizie, inculpatul M.G.A. a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente R.S., să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar pe inculpatul A.G.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente A.T., la plata sumei de 200 lei cu același titlu, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu de avocat cuvenit pentru apărarea din oficiu urmează a fi suportat din fondul Ministerului Justiției.

În motivarea acestei decizii, instanța de apel a arătat că prima instanță a făcut o justă apreciere a probelor administrate în cauză, reținând o situație de fapt corectă și a dat faptelor comise de inculpați o încadrare juridică legală, contrazicând susținerile acestora constând în aceea că nu a intenționat să ucidă pe victimă, motiv pentru care încadrarea juridică a faptei ar fi ucidere din culpă în cazul inculpatului M.G.A. precum și faptul că însușirea bunurilor nu s-a făcut prin folosirea de acte de violență sau în alte condiții prevăzute de lege care să caracterizeze infracțiunea de tâlhărie, situație în care însușirea bunurilor trebuia încadrată în infracțiunea de furt, critică susținută de ambii inculpați.

În ce privește critica comună susținută de ambii inculpați privind severitatea pedepselor aplicate și modalitatea de executare s-a arătat că nu poate fi primită față de gravitatea faptelor și modalitatea în care au fost comise. Referitor la criticile formulate de părțile responsabile civilmente R.S. și A.T., prin care au solicitat reducerea daunelor morale la care au fost obligate, în solidar cu inculpații, către partea civilă N.M.V., s-a arătat că nu se impune a fi reduse, având în vedere suferința psihică cauzată prin pierderea victimei, care era unicul său copil. Decizia curții de apel a fost atacată cu recurs de către inculpații M.G.A. și A.G.I. Inculpatul A.G.I. nu și-a motivat recursul declarat, iar la data de 21 februarie 2006, prezent în instanță a făcut cunoscut că își retrage recursul declarat, cerere de care s-a luat act prin încheierea de la acea dată.

Nici inculpatul M.G.A. nu și-a motivat recursul declarat însă în instanță, la data judecării acestuia, prin apărător, a arătat că înțelege să critice decizia instanței de apel cu privire la încadrarea juridică a faptei, pe care o consideră ca fiind, de omor simplu și a pedepsei aplicată care este deosebit de severă, impunându-se ca, prin reaprecierea situației de fapt și a datelor ce caracterizează persoana sa, să fie redusă. Recursul declarat de inculpatul M.G.A. este nefondat. Fapta inculpatului M.G.A. de a ucide pe victimă, prin ștrangularea cu un prosop artizanal, în vederea ascunderii săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 raportat la art. 176 lit. d) C. pen.

și prin urmare nu se impune a fi schimbată. În ce privește cea de a doua critică, severitatea pedepsei, se constată că aceasta, de asemenea, este nefondată, având în vedere gravitatea și modalitatea în care au fost comise faptele, dar și consecințele produse, în principal uciderea unei persoane de numai 12 ani. La dozarea pedepsei aplicată, instanțele au avut în vedere toate criteriile arătate în art. 72 C. pen., iar executarea acesteia în limitele stabilite de prima instanță și menținută de instanța de apel este în măsură să realizeze prevederile art. 52 C. pen. Pentru considerentele ce preced, având în vedere și faptul că verificând decizia atacată în condițiile arătate de art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., nu se constată existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul M.G.A. este nefondat și a fi respins, ca atare, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.G.A. împotriva deciziei penale nr. 387 din 6 decembrie 2005 a Curții de Apel Bacău. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 7 februarie 2005, la 21 martie 2006. Obligă pe recurent la plata sumei de 220 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2006 .