ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4006/2004

Asupra recursurilor de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 54/ P din

14 aprilie 2004, pronunțată în dosarul nr. 145/P/2004, Tribunalul Neamț, secția

penală, a condamnat pe inculpații Z.V. și C.B., ambii fără antecedente penale,

la următoarele pedepse:

- 20 ani închisoare fiecare, pentru

săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 și art.

176 lit. d) C. pen. și 7 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., după executarea pedepsei

principale;

- 13 ani închisoare fiecare, pentru

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b),

alin. (2

1

) lit. a) și c) C. pen., parte vătămată A.G.;

- 10 ani închisoare fiecare, pentru

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b),

alin. (2

1

) lit. a) și c) C. pen., parte vătămată D.V.

În temeiul art. 33 lit. a) și art.

34 lit. b) C. pen., li s-a aplicat inculpaților pedeapsa cea mai grea, de câte

20 ani închisoare și pedeapsa complementară de, câte 7 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., după executarea

pedepsei principale.

A fost menținută arestarea

preventivă a inculpaților și s-a dedus din pedepsele aplicate perioada

arestării preventive de la 29 august 2003 la zi, pentru inculpatul C.B. și, de

la 25 septembrie 2003 la zi, pentru inculpatul Z.V.

Inculpații au fost obligați, în

solidar, la plata despăgubirilor civile în sumă de 50 milioane lei către partea

civilă A.G.L. și la 150 milioane lei către partea civilă D.V. S-a constatat că

televizorul sustras de inculpați a fost restituit părții civile A.G.L.

Tribunalul a reținut, în esență, că

în seara zilei de 28 august 2003, inculpații au pătruns în locuința victimei

A.G., au lovit-o în mod repetat cauzându-i decesul. I-au sustras un televizor

color din locuință. Totodată au lovit-o și pe partea vătămată D.V., aflată în

aceeași locuință, după care au deposedat-o de 30 Euro.

Prin decizia penală nr. 166 din 25

mai 2004, Curtea de Apel Bacău, secția penală, a respins, ca nefondate,

apelurile declarate de ambii inculpați.

Apelurile au vizat greșita încadrare

juridică a faptei de omor deosebit de grav cu privire la care s-a solicitat

schimbarea în dispozițiile art. 211 alin. (3) C. pen., precum și greșita

individualizare a pedepselor.

Curtea de apel a considerat, că atât

încadrarea juridică a faptei de omor în art. 174 și art. 176 lit. d) C. pen.,

este corectă, întrucât omorul a fost comis pentru a se ascunde săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie, iar individualizarea pedepselor s-a făcut în raport

cu prevederile art. 72 C. pen.

Împotriva acestei decizii, ambii

inculpați au declarat recurs, invocând aceleași motive cuprinse în apeluri.

Înalta Curte constată că recursurile

sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Cu privire la încadrarea juridică a

faptei de omor, Înalta Curte constată că este corectă, deoarece omorul a fost

comis tocmai pentru a se săvârși tâlhăria, acțiune care constituie latura

obiectivă a infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 și

art. 176 lit. d) C. pen.

Din modul în care au acționat inculpații,

relatat de partea vătămată D.V., a rezultat că inițial aceștia au lovit ambele

victime, pe A.G. lovindu-l până la deces, iar pe D.V. până au reușit să-i

sustragă 30 Euro, tocmai pentru a putea sustrage bunuri, nestingheriți de

opoziția proprietarilor.

În acest context, nu sunt aplicabile

dispozițiile art. 211 alin. (3) C. pen., pentru că nu tâlhăria a avut ca urmare

moartea victimei, astfel cum cer prevederile acestei infracțiuni, ci omorul a

fost săvârșit pentru a se comite ulterior tâlhăria, astfel cum prevăd

dispozițiile art. 174 și art. 176 lit. d) din același cod.

Nefondat este și motivul de recurs

referitor la aplicarea unor pedepse greșit individualizate în raport cu

prevederile art. 72 C. pen.

Astfel, Înalta Curte constată că

ambele instanțe au ținut seama de toate criteriile de individualizare cuprinse

în art. 72 C. pen., respectiv de pericolul social al faptelor săvârșite (omor

deosebit de grav și două tâlhării), care au avut drept consecință suprimarea

vieții unei persoane și producerea unor prejudicii morale și patrimoniale

importante altor două persoane, de numărul infracțiunilor săvârșite în concurs

real, de persoana infractorilor care au acționat împreună pentru a comite

faptele.

Constatând că instanțele au aplicat

legal prevederile art. 72 C. pen., iar încadrarea juridică a faptei de omor

este corectă, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de

inculpați.

Potrivit art. 88 C. pen., se va

scade din durata pedepselor timpul arestării preventive a inculpaților, de la 29

august 2003 la zi, pentru inculpatul C.B. și de la 25 septembrie 2003 la zi

pentru inculpatul Z.V.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat,

în sumă de câte 1.600.000 lei, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații C.B. și Z.V. împotriva deciziei penale nr. 166 din 25

mai 2004 a Curții de Apel Bacău.

Deduce din pedepse, timpul arestării

preventive a inculpatului C.B. de la 29 august 2003 la 27 iulie 2004, iar

pentru inculpatul Z.V. de la 25 septembrie 2003 până la 27 iulie 2004.

Obligă pe recurenți la plata sumei

de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte

400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

27 iulie 2004.