ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2583/2009

Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Reclamanta SC G.P.I.C. SRL a chemat în judecată pe pârâtul I.N. și a solicitat obligarea pârâtului să permită accesul la punctul de lucru al SC S.G. SRL, obligarea pârâtului să predea documentele acelei societăți comerciale și la cheltuieli de judecată, motivând că hotărârea A.G.A. pârâtul a fost revocat din funcția de președinte al consiliului de administrație iar de la acea dată refuză să permită accesul la punctul de lucru și nu predă actele firmei. Tribunalul Comercial Argeș, prin sentința nr. 765 din 6 octombrie 2008, a respins acțiunea, considerând că deși prin hotărârea A.G.A. din 8 august 2007 pârâtul a fost revocat din funcția de președinte al consiliului de administrație, acesta a solicitat instanței înființarea unui sechestru judiciar în vederea indisponibilizării bunurilor aparținând SC S.G.

SRL, iar prin încheierea din 26 septembrie 2007 s-a încuviințat punerea sub sechestru judiciar, paza fiind atribuită pârâtului. Curtea de Apel Pitești, prin decizia nr. 11/ A-C din 16 februarie 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă. Instanța de apel a reținut, în esență, că numirea pârâtului administrator sechestru al bunurilor mobile și imobile ale SC S.G. SRL, face ca administratorii societății să nu mai aibă acces în incinta acesteia și nici la documente, scopul instituirii sechestrului fiind păstrarea, paza și administrarea bunurilor aflate în litigiu. Împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanta, a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Recurenta susține, dincolo de prezentarea situației de fapt, că instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile ce reglementează regimul juridic al administratorului sechestru și dreptul său de a avea acces la punctul de lucru și la documentele societății. Societatea are obligația de a permite salariaților accesul la locurile de muncă, iar asociatul nu-și poate aduce la îndeplinire atribuțiile ce-i revin, fiind nejustificat blocată de asociatul minoritar. Calitatea de administrator sechestru nu-i conferă pârâtului dreptul de a face acte de administrare ci numai acte de conservare, neputând priva pe asociatul reclamant de a avea acces în fostul sediu social. Greșit instanța a interzis dreptul de control pe care asociatul îl are la registrele contabile și celelalte documente.

Reclamanta are dreptul la toate documentele fiind interesat direct în controlul îndeplinirii obiectului de activitate, astfel riscând prejudicierea prin posibilitatea sustragerii documentelor financiar contabile, sumelor de bani sau modificării contractelor. Mai susține recurenta că nu poate fi primită interpretarea dată de instanța de apel potrivit căreia accesul administratorilor în societate ar lipsi de eficiență sechestrul judiciar pentru că de esența sechestrului este paza și conservarea unor bunuri individuale determinate nu conducerea și controlul decizional al vieții unei entități comerciale. Atribuțiile de conducere și decizie nu se raportează la bunurile mobile și imobile ale societății ci la derularea unor contracte, evoluția fluxului de numerar și strategii de dezvoltare.

Un singur gestionar nu poate exercita funcții de nivel managerial și nu poate reprezenta în instanță societatea. Recursul este nefondat și va fi respins pentru considerentele ce se vor expune: Activitatea desfășurată de părți, ca asociați ai SC S.G. SRL a determinat neînțelegeri grave între aceștia, ce au condus la adoptarea unor hotărâri A.G.A. de revocare din funcția de președinte al consiliului de administrație al pârâtului, urmată de instituirea sechestrului judiciar la data de 18 septembrie 2007 și numirea acestuia administrator, sechestru asupra bunurilor mobile și imobile ale societății. Natura juridică a instituției sechestrului judiciar a fost greșit înțeleasă de recurentă, care, socotește că persoana împuternicită de instanță are numai paza și conservarea bunurilor și nu ar putea sta în instanță ca reprezentat al societății.

Prevederile art. 600 C. proc. civ., atribuie persoanei desemnată administrator sechestru toate actele de conservare și administrare, dreptul de a încasa orice venituri și sume datorate și de a plăti datorii cu caracter curent precum și cele constatate prin titluri executorii și de a sta în judecată în numele părților litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, cu autorizarea instanței care l-a numit. Sechestrul judiciar constituie mijlocul procesual pus la îndemâna creditorului pentru a împiedica orice act sau fapt de natură a lipsi de obiect o executare viitoare asupra bunurilor indisponibilizate.

Sechestrul judiciar a fost impus de instanță în considerarea pericolului ca bunurile sechestrate să nu mai poată fi consemnate; iar în acest sens curtea de apel, judicios a considerat că accesul în societate și la documentele acesteia ar lipsi de conținut, sechestrul judiciar care ia din mâinile proprietarului administrarea și păstrarea bunului pe care le transferă administratorului sechestru. Este adevărat că orice asociat are dreptul la informare să se asigure dacă mijloacele societății sunt corect folosite, însă în situația de excepție impusă de instituirea unui sechestru judiciar, administratorului sechestru îi revine obligația întocmirii actelor de conservare și administrare, ca mandatar judiciar, căruia îi incumbă responsabilitățile mandatului în plus de simpla pază și conservare a bunului.

Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva deciziei nr. 11/ A-C din 16 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC G.P.I.C. SRL București împotriva deciziei nr. 11/ A-C din 16 februarie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2009.