ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7127/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7127/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului civil de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin plângerea
înregistrată sub nr. 1782 din 28 martie 2006, petentul M.D.P. a solicitat ca în
contradictoriu cu intimatul Primarul comunei Sârbeni, județul Teleorman, să se
anuleze în parte dispoziția nr. 76 din
25 februarie 2006, emisă de intimat numai
în ceea ce privește restituirea în natură a
terenului
dovedit cu actele anexate notificării.
Tribunalul Teleorman, prin sentința civilă nr. 528 din 17 aprilie 2006
a
admis plângerea, a anulat în parte
dispoziția nr. 72 din 25 februarie 2006, emisă de
Primarul comunei Sârbeni, numai cu privire la
capătul de cerere referitor la
teren și a trimis cauza acestuia pentru a
reconstitui întreaga suprafață de
teren
dovedită de petent, chiar dacă face parte în prezent din patrimoniul
Agenției
Domeniilor Statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că
petentului nu i s-a reconstituit întreaga suprafață de teren, confiscată ca
urmare a deportării sale politice.
Prin decizia nr. 52/A din 24 ianuarie 2007,
Curtea de Apel București, secția
a III-a civilă, a admis
apelul formulat de Primăria comunei Sârbeni prin
Primar împotriva sentinței civile nr. 528 din 17 aprilie 2006 a
Tribunalului
Teleorman, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a fost
respinsă contestația formulată de M.D.P., ca nefondată.
Instanța de apel a reținut în esență că prin notificarea formulată de
M.D.P. s-au solicitat măsuri reparatorii în
echivalent pentru imobilul casă de locuit, demolată în anii 1954-1955 și
restituirea în natură a terenului
în
suprafață de 9450 mp, situat în satul Sârbenii de Jos, comuna Sârbeni,
județul
Teleorman.
Prin dispoziția nr. 76 din 25 februarie
2006, emisă de Primarul comunei Sârbeni s-a admis în parte cererea formulată de
M.D.P. și s-a dispus
acordarea de măsuri reparatorii
pentru casa de locuit, demolată de fostul C.A.P.
Cererea de restituire în natură sau
măsuri în echivalent pentru terenul
aferent locuinței a
fost respinsă, reținându-se incidența dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea
nr. 10/2001.
S-a avut în vedere că, prin Titlul de
proprietate nr. 72-00926 din 5 mai 1998,
eliberat de
Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor, i s-a reconstituit
reclamantului M.D.P. dreptul de
proprietate
pentru o suprafață de teren de 10 ha, situată pe raza comunei
Sârbeni,
în temeiul Legii nr. 18/1991.
Prin Hotărârea nr. 15062 din 31 ianuarie 2006 a Comisiei județene
pentru
stabilirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor s-a validat propunerea
comunei Sârbeni prin care s-a
reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 6,7415 ha teren.
În raport de cele expuse, s-a reținut că petentului i s-a reconstituit
dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață
de teren, solicitată în baza
Legii nr. 18/1991, actele emise în baza
acestei legi (Titlul de proprietate și Hotărârea Comisiei județene pentru
stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Teleorman), fiind
validate.
Î
n același sens, s-au avut în vedere dispozițiile art. 8 din Legea nr.
10/2001 potrivit cărora ,jiu intră sub incidența prezentei legi terenurile
(....) al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurile agricole și
cele forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și ale
Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare''
A reținut instanța că, în mod corect, prin dispoziția ce face obiectul
contestației s-a respins cererea privind restituirea în natură a terenului,
motivat de faptul că acesta face obiectul Legii nr. 18/1991.
De altfel, reclamantul a ales calea prevăzută de Legea nr. 18/1991, iar
prin cererea din speță, în realitate, contestă amplasamentul terenului pentru
care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, aspect asupra căruia instanța
nu se poate pronunța în procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001.
Î
mpotriva ultimei hotărâri, în termen legal a declarat recurs
reclamantul Minai D. Petre, care, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C.
proc. civ. susține în esență că, greșit prin hotărârea recurată au fost
interpretate dispozițiile Legii nr. 16/2001 și ale Legii nr. 18/1991.
De fapt, recurentul enumera art. 24, art. 35, art. 54, art. 87 din
Legea nr. 18/1991, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, mai multe texte din
Legea nr. 247/2005 și din Constituția României, precizând conținutul acestora,
în raport de care face aprecieri, texte ce nu sunt incidente în cauză și care
nu au stat la baza pronunțării hotărârii instanței de apel.
In plus, formulează cereri noi în recurs, prin care solicită daune în
cuantum de 20 000 RON, sumă ce pretinde a echivala cu prejudiciul încercat prin
neretrocedarea la cerere a proprietății de care a fost deposedat prin arestarea
întregii familii; mai solicită să se anuleze titlurile de proprietate emise
conform susținerii, ilegal și abuziv și participarea procurorului la judecata
cauzei, întrucât faptele membrilor Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 18/1991
și a celorlalte legi cu caracter reparator, sunt de natură penală, pentru care
trebuie să răspundă penal.
Î
n realitate, recurentul în întreaga cerere de recurs face o enumerare a
mai multor texte din Legile nr. 18/1991 și nr. 10/2001.
Examinând recursul prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc.
civ., Curtea îl reține ca nefondat, pentru următoarele considerente.
Așa cum a reținut și instanța de apel, recurentul M.D.P., prin
notificarea nr. 1134 din 30 iulie 2001 a solicitat acordarea de măsuri
reparatorii în echivalent pentru o casă de locuit, demolată în anii 1954-1955
și „reconstituirea " în natură a imobilului teren în suprafață de 9450 mp,
situat în satul Sârbenii de Jos, comuna Sârbeni, județul Teleorman.
Primarul comunei Sârbeni, prin dispoziția nr. 76 din 25 februarie 2006
a admis în parte cererea în temeiul Legii nr. 10/2001 și a dispus acordarea de
măsuri reparatorii pentru casa de locuit, demolată de fostul C.A.P. și a
respins cererea de restituire în natură sau acordarea de măsuri reparatorii
pentru terenul aferent locuinței, cu motivarea că, suprafața solicitată i-a
fost restituită în temeiul Legii nr. 18/1991, în urma reconstituirii dreptului
de proprietate, fiind eliberat titlul de proprietate.
Conform actelor din dosar, extrase de la Arhivele Statului, autorul
reclamantului figurează cu suprafață de 7,5 ha teren (buletinul de recensământ
nr. 73) și recurentul cu suprafața de 9,35 ha teren, în total 16,85 ha. Față de
susținerea recurentului, că a vândut 1085 mp, ar mai fi în discuție suprafața
de 16,7415 ha.
Din această suprafață, în baza Legii nr. 18/1991, conform Titlului de
proprietate nr. 72-00926 din 5 mai 1998 (fila 9 - dosar fond ), recurentului i
s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ha.
Î
n ceea ce privește diferența de 6,7415 ha, a cărei retrocedare o
solicită, în baza Legii nr. 10/2001, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005,
se reține că i-a fost restituită prin Hotărârea nr. 15062 din 31 iulie 2006
(fila 15-dosar recurs) a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991,
singurul teren aflat în rezervă pe teritoriul comunei Sârbeni, dar reclamantul
a refuzat punerea în posesie, pe motiv că dorește reconstituirea dreptului de
proprietate pe vechiul amplasament.
Față de aceste acte, se reține că recurentului i s-a reconstituit
dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren solicitată în baza
Legii nr. 18/1991.
Se impune precizarea că, prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile proprietății și justiției nu s-au modificat dispozițiile art. 14
alin. (2) din Legea nr. 18/1991, astfel că stabilirea dreptului de proprietate
se face pe sole, stabilite de comisie.
Față de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, corect a reținut
instanța de apel că, „nu intră sub incidența prezentei legi terenurile (....)
al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurile agricole și
cele forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și ale
Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare"'.
Î
n aceste condiții, se impunea respingerea
contestației privind restituirea în natură a terenului, motivat de împrejurarea
că, acesta face obiectul Legii
nr. 18/1991.
De fapt, recurentul a optat pentru
reconstituirea dreptului de proprietate
în temeiul Legii
nr. 18/1991.
Prin cererea formulată în această cauză se contestă mai mult
amplasamentul terenului pentru care i s-a
reconstituit dreptul de proprietate,
aspect,
reținut și de către instanța de apel, ce nu poate fi soluționat prin
procedura
prevăzută de Legea nr. 10/2001.
Cu privire la celelalte cereri formulate
în recurs, se reține că nu pot face
obiectul controlului judiciar, deoarece în această fază procesuală nu se
pot
formula cereri noi.
Referitor la scopul urmărit prin petitul
privind participarea procurorului
la judecata cauzei,
respectiv de a se stabili vinovăția unor membri ai comisiilor cu atribuțiuni în
restituirea imobilelor, recurentul trebuie să urmeze alte proceduri, cererea sa
neputând fi soluționată prin recursul de față.
Pentru toate considerente expuse, urmează
să fie respins recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de
reclamantul M.D.P.
prin
mandatar C.V. împotriva deciziei nr. 52/A din 24 ianuarie 2007, pronunțată de
Curtea de Apel București, secția a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29
octombrie 2007.