ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.10.2007

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7127/2007

HOTĂRÂRE
29.10.2007
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7127/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin plângerea

înregistrată sub nr. 1782 din 28 martie 2006, petentul M.D.P. a solicitat ca în

contradictoriu cu intimatul Primarul comunei Sârbeni, județul Teleorman, să se

anuleze în parte dispoziția nr. 76 din

25 februarie 2006, emisă de intimat numai

în ceea ce privește restituirea în natură a

terenului

dovedit cu actele anexate notificării.

Tribunalul Teleorman, prin sentința civilă nr. 528 din 17 aprilie 2006

a

admis plângerea, a anulat în parte

dispoziția nr. 72 din 25 februarie 2006, emisă de

Primarul comunei Sârbeni, numai cu privire la

capătul de cerere referitor la

teren și a trimis cauza acestuia pentru a

reconstitui întreaga suprafață de

teren

dovedită de petent, chiar dacă face parte în prezent din patrimoniul

Agenției

Domeniilor Statului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că

petentului nu i s-a reconstituit întreaga suprafață de teren, confiscată ca

urmare a deportării sale politice.

Prin decizia nr. 52/A din 24 ianuarie 2007,

Curtea de Apel București, secția

a III-a civilă, a admis

apelul formulat de Primăria comunei Sârbeni prin

Primar împotriva sentinței civile nr. 528 din 17 aprilie 2006 a

Tribunalului

Teleorman, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a fost

respinsă contestația formulată de M.D.P., ca nefondată.

Instanța de apel a reținut în esență că prin notificarea formulată de

M.D.P. s-au solicitat măsuri reparatorii în

echivalent pentru imobilul casă de locuit, demolată în anii 1954-1955 și

restituirea în natură a terenului

în

suprafață de 9450 mp, situat în satul Sârbenii de Jos, comuna Sârbeni,

județul

Teleorman.

Prin dispoziția nr. 76 din 25 februarie

2006, emisă de Primarul comunei Sârbeni s-a admis în parte cererea formulată de

M.D.P. și s-a dispus

acordarea de măsuri reparatorii

pentru casa de locuit, demolată de fostul C.A.P.

Cererea de restituire în natură sau

măsuri în echivalent pentru terenul

aferent locuinței a

fost respinsă, reținându-se incidența dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea

nr. 10/2001.

S-a avut în vedere că, prin Titlul de

proprietate nr. 72-00926 din 5 mai 1998,

eliberat de

Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate

asupra terenurilor, i s-a reconstituit

reclamantului M.D.P. dreptul de

proprietate

pentru o suprafață de teren de 10 ha, situată pe raza comunei

Sârbeni,

în temeiul Legii nr. 18/1991.

Prin Hotărârea nr. 15062 din 31 ianuarie 2006 a Comisiei județene

pentru

stabilirea dreptului de proprietate

asupra terenurilor s-a validat propunerea

comunei Sârbeni prin care s-a

reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 6,7415 ha teren.

În raport de cele expuse, s-a reținut că petentului i s-a reconstituit

dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață

de teren, solicitată în baza

Legii nr. 18/1991, actele emise în baza

acestei legi (Titlul de proprietate și Hotărârea Comisiei județene pentru

stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Teleorman), fiind

validate.

Î

n același sens, s-au avut în vedere dispozițiile art. 8 din Legea nr.

10/2001 potrivit cărora ,jiu intră sub incidența prezentei legi terenurile

(....) al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurile agricole și

cele forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și ale

Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare''

A reținut instanța că, în mod corect, prin dispoziția ce face obiectul

contestației s-a respins cererea privind restituirea în natură a terenului,

motivat de faptul că acesta face obiectul Legii nr. 18/1991.

De altfel, reclamantul a ales calea prevăzută de Legea nr. 18/1991, iar

prin cererea din speță, în realitate, contestă amplasamentul terenului pentru

care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, aspect asupra căruia instanța

nu se poate pronunța în procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001.

Î

mpotriva ultimei hotărâri, în termen legal a declarat recurs

reclamantul Minai D. Petre, care, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. susține în esență că, greșit prin hotărârea recurată au fost

interpretate dispozițiile Legii nr. 16/2001 și ale Legii nr. 18/1991.

De fapt, recurentul enumera art. 24, art. 35, art. 54, art. 87 din

Legea nr. 18/1991, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, mai multe texte din

Legea nr. 247/2005 și din Constituția României, precizând conținutul acestora,

în raport de care face aprecieri, texte ce nu sunt incidente în cauză și care

nu au stat la baza pronunțării hotărârii instanței de apel.

In plus, formulează cereri noi în recurs, prin care solicită daune în

cuantum de 20 000 RON, sumă ce pretinde a echivala cu prejudiciul încercat prin

neretrocedarea la cerere a proprietății de care a fost deposedat prin arestarea

întregii familii; mai solicită să se anuleze titlurile de proprietate emise

conform susținerii, ilegal și abuziv și participarea procurorului la judecata

cauzei, întrucât faptele membrilor Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 18/1991

și a celorlalte legi cu caracter reparator, sunt de natură penală, pentru care

trebuie să răspundă penal.

Î

n realitate, recurentul în întreaga cerere de recurs face o enumerare a

mai multor texte din Legile nr. 18/1991 și nr. 10/2001.

Examinând recursul prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc.

civ., Curtea îl reține ca nefondat, pentru următoarele considerente.

Așa cum a reținut și instanța de apel, recurentul M.D.P., prin

notificarea nr. 1134 din 30 iulie 2001 a solicitat acordarea de măsuri

reparatorii în echivalent pentru o casă de locuit, demolată în anii 1954-1955

și „reconstituirea " în natură a imobilului teren în suprafață de 9450 mp,

situat în satul Sârbenii de Jos, comuna Sârbeni, județul Teleorman.

Primarul comunei Sârbeni, prin dispoziția nr. 76 din 25 februarie 2006

a admis în parte cererea în temeiul Legii nr. 10/2001 și a dispus acordarea de

măsuri reparatorii pentru casa de locuit, demolată de fostul C.A.P. și a

respins cererea de restituire în natură sau acordarea de măsuri reparatorii

pentru terenul aferent locuinței, cu motivarea că, suprafața solicitată i-a

fost restituită în temeiul Legii nr. 18/1991, în urma reconstituirii dreptului

de proprietate, fiind eliberat titlul de proprietate.

Conform actelor din dosar, extrase de la Arhivele Statului, autorul

reclamantului figurează cu suprafață de 7,5 ha teren (buletinul de recensământ

nr. 73) și recurentul cu suprafața de 9,35 ha teren, în total 16,85 ha. Față de

susținerea recurentului, că a vândut 1085 mp, ar mai fi în discuție suprafața

de 16,7415 ha.

Din această suprafață, în baza Legii nr. 18/1991, conform Titlului de

proprietate nr. 72-00926 din 5 mai 1998 (fila 9 - dosar fond ), recurentului i

s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ha.

Î

n ceea ce privește diferența de 6,7415 ha, a cărei retrocedare o

solicită, în baza Legii nr. 10/2001, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005,

se reține că i-a fost restituită prin Hotărârea nr. 15062 din 31 iulie 2006

(fila 15-dosar recurs) a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991,

singurul teren aflat în rezervă pe teritoriul comunei Sârbeni, dar reclamantul

a refuzat punerea în posesie, pe motiv că dorește reconstituirea dreptului de

proprietate pe vechiul amplasament.

Față de aceste acte, se reține că recurentului i s-a reconstituit

dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren solicitată în baza

Legii nr. 18/1991.

Se impune precizarea că, prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în

domeniile proprietății și justiției nu s-au modificat dispozițiile art. 14

alin. (2) din Legea nr. 18/1991, astfel că stabilirea dreptului de proprietate

se face pe sole, stabilite de comisie.

Față de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, corect a reținut

instanța de apel că, „nu intră sub incidența prezentei legi terenurile (....)

al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurile agricole și

cele forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 și ale

Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare"'.

Î

n aceste condiții, se impunea respingerea

contestației privind restituirea în natură a terenului, motivat de împrejurarea

că, acesta face obiectul Legii

nr. 18/1991.

De fapt, recurentul a optat pentru

reconstituirea dreptului de proprietate

în temeiul Legii

nr. 18/1991.

Prin cererea formulată în această cauză se contestă mai mult

amplasamentul terenului pentru care i s-a

reconstituit dreptul de proprietate,

aspect,

reținut și de către instanța de apel, ce nu poate fi soluționat prin

procedura

prevăzută de Legea nr. 10/2001.

Cu privire la celelalte cereri formulate

în recurs, se reține că nu pot face

obiectul controlului judiciar, deoarece în această fază procesuală nu se

pot

formula cereri noi.

Referitor la scopul urmărit prin petitul

privind participarea procurorului

la judecata cauzei,

respectiv de a se stabili vinovăția unor membri ai comisiilor cu atribuțiuni în

restituirea imobilelor, recurentul trebuie să urmeze alte proceduri, cererea sa

neputând fi soluționată prin recursul de față.

Pentru toate considerente expuse, urmează

să fie respins recursul.

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamantul M.D.P.

prin

mandatar C.V. împotriva deciziei nr. 52/A din 24 ianuarie 2007, pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a III-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29

octombrie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-05-31
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4438/2007
Deliberând asupra recursului de față în condițiile art. 256 C. proc. civ. din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la 26 iulie 2005 reclamantul S.D. a chemat în jude
ÎCCJ 2005-03-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2446/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 3899 din 4 octombrie 2001 reclamanta N.Ș.M. a solicitat anularea dispoziției nr. 39 din 3 septembrie 2001 prin care Prim
ÎCCJ 2007-04-27
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3422/2007
Deliberând asupra recursului de față în condițiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 20 decembrie 2002, reclamantul N.N. a chemat în judecată pe pârâta C.C. Dobrești, solicitând instanței ca,
ÎCCJ 2007-03-27
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2725/2007
proprietar. Din notificările depuse la dosar nu reiese data certă la care acestea au fost expediate pârâților, așa încât ele nu pot constitui o dovadă a relei-credințe. Cât privește apelul pârâților, s-a reținut că în mod corect prima insta
ÎCCJ 2006-09-25
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7418/2006
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 5693/2004 la Tribunalul Suceava, reclamantul C.V. în contradictoriu cu pârâtul, Municipiul Suceava prin Primar a s
Sursă