ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.03.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2446/2005

HOTĂRÂRE
28.03.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2446/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.

3899 din 4 octombrie 2001 reclamanta N.Ș.M. a solicitat anularea dispoziției

nr. 39 din 3 septembrie 2001 prin care Primarul comunei Sîrbeni, județul

Teleorman i-a respins cererea, formulată în condițiile Legii nr. 10/2001, având

ca obiect restituirea în natură a imobilului compus din 5000 mp teren și casă,

situat în comuna Sîrbenii de Jos.

În motivarea contestației reclamanta

a arătat că imobilul menționat a intrat în patrimoniul Statului Român în mod

abuziv, prin expropriere în temeiul Decretului nr. 83/1949.

Tribunalul Teleorman, secția civilă,

prin sentința civilă nr. 1929 din 20 decembrie 2001 a respins contestația cu

motivarea că restituirea în natură nu este posibilă întrucât construcția

inițială a fost demolată iar pe terenul în litigiu au fost construite sediul

primăriei și al unei grădinițe de copii.

Curtea de Apel București, secția a

IV–a civilă, prin decizia civilă nr. 515 din 24 noiembrie 2003 a admis apelul

declarat de reclamanta N.Ș.M. împotriva sentinței civile nr. 1929 din 20

decembrie 2001 a Tribunalului Teleorman, secția civilă, pe care a schimbat-o în

tot în sensul că a admis acțiunea și a obligat Primăria Sîrbeni să emită

decizie de restituire în natură pentru suprafața de 4408,32 mp și construcțiile

identificate în raportul de expertiză tehnică „C2” și „C3” și a considerat că

sunt aplicabile dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

În termen legal, împotriva deciziei

civile nr. 515 din 24 noiembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a IV–a

civilă a declarat recurs Primăria comunei Sîrbeni, județul Teleorman, a

solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a susținut, în

esență, că: 1. imobilul în litigiu face parte din domeniul public al

localității; 2. construcția „C3” a fost ridicată din fondurile de investiții

ale bugetului local.

Recursul urmează să fie admis ca

fondat pentru următoarele considerente:

În temeiul Decretului nr. 82/1949

din proprietatea lui R.O. nu au fost expropriate 50 ha teren și construcția în

suprafață de 45 mp, „deteriorată” situate în comuna Sîrbeni, județul Teleorman.

Reclamantei i-a fost reconstituit

dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 50 ha, în care este

inclusă și suprafața de 5000 mp în litigiu, în condițiile Legii nr. 18/1991 a

fondului funciar, republicată și Legii nr. 1/2000 privind reconstituirea

dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere.

Construcția inițială nu mai există

în prezent întrucât pe terenul în litigiu au fost edificat sediul primăriei și

o grădiniță de copii.

În aceste condiții, se aplică

dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al

unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989

potrivit cărora în situația imobilelor preluate în mod abuziv și demolate total

sau parțial restituirea în natură se dispune pentru terenul liber și pentru

construcțiile rămase nedemolate, urmând să se respecte documentațiile de urbanism

legal aprobate, iar pentru construcțiile demolate și terenurile ocupate

măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.

Cum în speță, construcția inițială

nu mai există, iar terenul este ocupat, just prin dispoziția nr. 33 din 3

septembrie 2001 Primarul comunei Sîrbeni, a dispus acordarea de măsuri reparatorii

prin echivalent.

Față de considerentele menționate,

Curtea va admite recursul, va casa decizia curții de apel și va respinge apelul

declarat împotriva sentinței tribunalului.

Admite recursul declarat de Primăria

comunei Sârbeni, județ Teleorman împotriva deciziei civile nr. 515 din 24

noiembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a IV–a civilă, pe care o

casează.

Respinge apelul declarat de

contestatoarea N.Ș.M. împotriva sentinței civile nr. 1929 din 20 decembrie 2001

a Tribunalului Teleorman, pe care o păstrează.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-01-09
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 193/2006
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la 6 iulie 2001, la Tribunalul Teleorman, reclamanții P.F., ș.a. au cerut, în temeiul Legii nr. 10/2001, să fie anulată
ÎCCJ 2007-10-29
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7127/2007
cauză și care nu au stat la baza pronunțării hotărârii instanței de apel. In plus, formulează cereri noi în recurs, prin care solicită daune în cuantum de 20 000 RON, sumă ce pretinde a echivala cu prejudiciul încercat prin neretrocedarea l
ÎCCJ 2006-10-23
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8424/2006
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 18 ianuarie 2002, la Tribunalul Teleorman, reclamantul C.A. a contestat, în temeiul Legii nr. 10/2001, dispoziția nr.
ÎCCJ 2005-03-31
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2535/2005
contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive: a modificat dispoziția nr. 121 din 6 iunie 2002 emisă de Primăria municipiului Alexandria în ce privește art. 1 și art. 2; a dispus restituirea în nat
ÎCCJ 2005-12-02
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10044/2005
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 23 iulie 2002 la Tribunalul Teleorman completată la data de 19 august 2002 reclamanta R.E. a solicitat în contradic
Sursă