ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.03.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2535/2005

HOTĂRÂRE
31.03.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2535/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 337 din 19

mai 2003 pronunțată de Tribunalul Teleorman, s-a admis plângerea formulată de

P.A.E. în contradictoriu cu Primăria municipiului Alexandria, Prefectura

județului Teleorman, D.C.P.C.N. Teleorman, Ș.P.A. Alexandria și Ministerul

Finanțelor Publice; s-a modificat dispoziția nr. 121 din 6 iunie 2002 emisă de

Primăria municipiului Alexandria în sensul că s-au acordat petentei despăgubiri

bănești în valoare de 700.000.000 lei pentru imobilul construcție și terenul

aferent în suprafață de 91,90 mp situat în municipiul Alexandria, județul

Teleorman, conform evaluării din raportul de expertiză tehnică judiciară.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 16 din Legea nr.

10/2001 în sensul că în imobilul în litigiu funcționează o instituție de

învățământ bugetară, respectiv Ș.P.A. Alexandria.

Curtea de Apel București, secția a

IV-a civilă, admis apelurile declarate de reclamanta P.A.E., Ministerul

Finanțelor Publice, Direcția Finanțelor Publice, județul Teleorman, împotriva

sentinței civile nr. 337 din 19 mai 2003 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în

contradictoriu cu Primăria municipiului Alexandria, Prefectura județului

Teleorman și Ș.P.A. Alexandria și pe cale de consecință: a schimbat sentința

criticată în sensul că, a admis în parte plângerea formulată de reclamantă; a

respins plângerea formulată în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice

pentru lipsa calității procesuale pasive: a modificat dispoziția nr. 121 din 6

iunie 2002 emisă de Primăria municipiului Alexandria în ce privește art. 1 și

art. 2; a dispus restituirea în natură a imobilului construcție și teren

aferent în suprafață de 365 mp, situate în Alexandria, județul Teleorman; a

acordat despăgubiri bănești pentru suprafața de teren de 548 mp reprezentând

diferența de teren ce nu poate fi restituită în natură; au fost menținute

celelalte dispoziții ale sentinței criticate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada respectării prevederilor art. 16

alin. (2) din Legea nr. 10/2001 în sensul existenței unei hotărâri de guvern

care să prevadă neretrocedarea în natură a imobilului în litigiu. Că, imobilul

respectiv nu are natura juridică de bun proprietate publică, în condițiile art.

16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.

S-a mai reținut că în conformitate

cu art. 1 din Legea nr. 10/2001, reclamanta este îndreptățită să i se restituie

în natură suprafața de teren rămasă, 365 mp și construcția de pe această

suprafață. Pentru diferența de până la 913 mp existentă în titlul de

proprietate al reclamantei se vor acorda despăgubiri acesteia.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată a declarat recurs Primăria municipiului Alexandria, criticând-o ca

fiind netemeinică și nelegală, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ. deoarece:

- Instanța de apel în mod greșit a

reținut că imobilul revendicat de reclamanta P.A.E. a fost preluat de stat fără

titlu și prin urmare în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 16 din Legea

nr. 10/2001.

- Imobilul revendicat de reclamantă

a fost preluat de stat cu titlu valabil, conform H.C.M. 1068/1960 și îi sunt

aplicabile prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001.

Recursul nu este fondat.

Reclamanta P.A.E. a revendicat

imobilul, casa și terenul aferent în suprafață de 913 mp, situat în județul

Teleorman, în condițiile art. 21-23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul

juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie

1989.

Imobilul mai sus menționat este

proprietatea reclamantei așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare

nr. 1419 din 19 februarie 1929, filele 5-6 din dosarul de fond. El a fost

preluat abuziv de Statul Român conform H.C.M. nr. 1068/1960, deci fără titlu

valabil.

Instanța de apel în mod judicios a

statuat că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 16 alin. (4) din Legea

nr. 10/2001, deoarece nu s-a făcut dovada de către recurenta Primăria

Municipiului Alexandria a respectării prevederilor art. 16 alin. (2) din

aceeași lege în sensul existenței unei hotărâri de guvern care să stabilească

dacă imobilul în litigiu va fi sau nu retrocedat în natură.

Pentru toate aceste considerente,

Curtea va reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor

de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în consecință urmează a

se respinge ca nefondat recursul declarat de Primăria municipiului Alexandria

împotriva deciziei nr. 553 din 9 decembrie 2003 a Curții de Apel București.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâta Primăria municipiului Alexandria împotriva deciziei nr. 553

din 9 decembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-03-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1775/2009
Prin sentința nr. 1992 din 24 iunie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamant și a anulat decizia nr. 1313 din 24 octombrie 2006 emisă de pârâta Co
ÎCCJ 2006-06-15
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5906/2006
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 907 din 6 decembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Teleorman s-a admis contestația formulată de C.D. în contradictoriu cu Pr
ÎCCJ 2004-11-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6035/2004
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 234 din 7 aprilie 2003, Tribunalul Teleorman a admis în parte contestația formulată de reclamanții R.P., R.M. și R.N. și a
ÎCCJ 2005-12-02
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10044/2005
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 23 iulie 2002 la Tribunalul Teleorman completată la data de 19 august 2002 reclamanta R.E. a solicitat în contradic
ÎCCJ 2007-06-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5015/2007
Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului civil de față, constată următoarele: Tribunalul Teleorman prin sentința civilă nr. 1227 din 16 octombrie 2006 a respins ca nefondată plângerea înregistrată de petenta M.M. pe
Sursă