ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8424/2006

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 18 ianuarie 2002, la Tribunalul Teleorman, reclamantul C.A. a contestat, în

temeiul Legii nr. 10/2001, dispoziția nr. 825 din 20 decembrie 2001

emisă de primarul municipiului Turnu Măgurele prin care a fost respinsă

notificarea de restituire în natură a imobilului (teren și

construcție) situat în municipiul Turnu Măgurele. Prin aceeași

dispoziție s-a formulat oferta de acordarea unor măsuri reparatorii

prin echivalent atât pentru terenul în suprafață de 98 mp cât și

pentru construcția cu destinația de locuință în

suprafață de 22,56 mp.

În cuprinsul acțiunii s-a

arătat că imobilul a fost preluat în mod abuziv prin decizia nr. 315

din 15 octombrie 1975 emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular

al Județului Teleorman, fără a fi acordate despăgubiri

proprietarului.

Printr-o altă acțiune

înregistrată la 8 februarie 2002, reclamantul C.A. a chemat în

judecată Primăria Turnu Măgurele solicitând constatarea

nulității absolute a deciziei nr. 315 din 15 octombrie 1975

emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Județului

Teleorman.

Cele două acțiuni au fost

conexate de Tribunalul Teleorman la 7 aprilie 2003.

Soluționând litigiul în

primă instanță, Tribunalul Teleorman, secția civilă,

prin sentința nr. 743 din 10 august 2005, a admis acțiunea

formulată de reclamantul C.A., a anulat dispoziția nr.825 din 20

decembrie 2001 emisă de primarul municipiului Turnu Măgurele și

a dispus restituirea în natură a imobilului (teren în suprafață

de 98 mp și construcție cu destinația de locuință).

Prin aceeași sentință s-a luat act că reclamantul a

renunțat la judecata cererii de constatare a nulității deciziei

nr. 315/1975 emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al

Județului Teleorman. Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut

că imobilul a fost preluat în mod abuziv și că nu a fost

demolată construcția așa încât, în temeiul art. 9 din Legea nr.

10/2001, se impune restituirea în natură a întregului imobil.

Curtea de Apel București,

secția a VII-a, prin decizia civilă nr. 33/A din 23 ianuarie 2006, a

respins ca nefondat apelul declarat de Primăria municipiului Turnu

Măgurele, cu aceeași motivare dezvoltată și prin

considerentele sentinței primei instanțe.

Împotriva deciziei curții de

apel a declarat recurs Primăria municipiului Turnu Măgurele

susținând că decizia a fost pronunțată cu aplicarea

greșită a Legii nr. 10/2001, deoarece restituirea în natură a

imobilului aflat în litigiu nu este posibilă atâta timp cât imobilul are

în prezent o altă destinație, construcția fiind practic, una

nouă în raport cu cea revendicată de reclamant.

Recursul declarat este întemeiat în

sensul considerentelor ce vor fi arătate în continuare.

Pe parcursul procesului, atât în

prima instanță cât și în apel, Primăria municipiului Turnu

Măgurele a susținut că restituirea în natură, ca

măsură reparatorie în sensul Legii nr. 102001, nu este posibilă

deoarece imobilul solicitat de reclamant a fost transformat, astfel încât a

devenit un imobil nou în raport cu cel preluat de stat în anul 1975.

Reclamatul, la rândul său, a

încercat, prin actele depuse la dosar, să dovedească faptul că

atât terenul cât și construcția pot fi restituite în natură

deoarece lucrările efectuate nu au transformat imobilul într-unul nou.

Constatând susținerile

divergente ale părților cu privire la situația actuală a

imobilului, nici instanța de fond, nici instanța de apel nu a pus în

discuție completarea probelor pentru o corectă individualizare a

bunului aflat în litigiu.

Pentru lămurirea unor

împrejurări de fapt în legătură cu starea imobilului la data

preluării de către stat și la data cererii de restituire,

trebuia ca instanța, în exercitarea rolului activ, să pună în

discuția părților necesitatea cunoașterii părerii unor

specialiști și în consecință efectuarea unei expertize

tehnice. Pe baza examinării actelor depuse de părți și a

măsurătorilor efectuate pe teren, expertul trebuia să identifice

imobilul, să-l descrie și să-i întocmească o

schiță lămuritoare.

Numai după completarea în acest

sens a probelor instanța era în măsură să

hotărască, în deplină cunoștință de cauză,

asupra aplicării corecte a dispozițiilor Legii nr. 10/2001 cu privire

la imobilul aflat în litigiu.

Întrucât, în litigiul dedus

judecății, starea de fapt nu a fost pe deplin stabilită,

urmează să fie admis recursul declarat, să fie casată

decizia curții de apel și să fie trimisă cauza

aceleași instanțe, pentru rejudecarea apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta

Primăria municipiului Turnu Măgurele împotriva deciziei nr. 33/A din

23 ianuarie 2006 a Curții de Apel București, secția a VII-a

civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și

asigurări sociale, pe care o casează și trimite cauza aceleași

instanțe pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 23 octombrie 2006.