ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3815/2005

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 13 februarie 2002 pe rolul Tribunalului Teleorman reclamanții P.N.G. și P.G.E. au chemat în judecată Consiliul Local al Municipiului Turnu Măgurele pentru a se constata nulitatea absolută a Dispoziției nr. 802 din 10 decembrie 2001, emisă cu încălcarea Legii nr. 10/2001. Reclamanții au criticat dispoziția pentru încălcarea art. 23 alin. (2), art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 20/2001 pentru că nu au fost convocați să-și susțină pretențiile cu privire la măsurile reparatorii și au mai arătat că valoarea imobilelor a fost greșit stabilită în raport de indicele de inflație și de lipsa unei expertize de specialitate.

Au mai contestat suprafața de teren greșit reținută în Dispoziția nr. 802/2001, de numai 126,40 mp în loc de 144,40 mp. Tribunalul Teleorman prin sentința civilă nr. 1133 din 29 aprilie 2002 a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că printr-un act dotal încheiat la 6 aprilie 1944 reclamanții au dobândit în proprietate un imobil situat în Turnu Măgurele, compus din 315,10 mp teren și construcții: două corpuri de casă și magazie. Acest imobil a fost trecut în proprietatea statului prin expropriere, prin Decretul nr. 116/1966, în vederea construirii de blocuri de locuință, cu plata unei despăgubiri de 40.000 lei. Pentru o parte din teren reclamanților și s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 și li s-a eliberat titlul nr. 0100602 din 29 aprilie 1996 și anume pentru 22,90 mp, emițându-se totodată și Dispoziția 803/2001, pentru acest teren.

Ca urmare, notând și scopul Legii nr. 18/1991 de propuneri a foștilor proprietari în situația anterioară și în lipsa unor prevederi în acordarea de despăgubiri pentru lipsa de folosință s-a considerat neîntemeiată această pretenție. Instanța a apreciat nefondată cererea de plată a despăgubirilor bănești pentru imobilul care a fost expropriat pentru cauză de utilitate publică și pentru care au fost plătite despăgubiri. S-a mai reținut că potrivit art. 1 alin. (5) și (6) din Legea nr. 10/2001 valoarea construcțiilor demolate se apreciază potrivit actelor normative de la momentul exproprierii, valoare care se actualizează prin aplicarea indicelui de inflație. Iar potrivit art. 11 alin. (7) al aceleiași legi valoarea despăgubirilor este dată de diferența dintre suma actualizată și suma efectiv încasată.

S-a aplicat acest calcul și s-a reținut că reclamanții au declarat expres în instanță că nu înțeleg să solicite o expertiză tehnică în vederea stabilirii valorii imobilului. În sfârșit s-a considerat că Primăria nu a încălcat dispozițiile art. 36 din Legea nr. 10/2001 pentru că nu a făcut o ofertă de despăgubiri bănești astfel încât să fie nevoie de prezența pretențiilor pentru o negociere. Curtea de Apel București prin decizia civilă nr. 364 A din 23 iunie 2000 a respins ca nefondat apelul reclamanților. Instanța de apel a reținut că imobilul, proprietatea reclamanților conform actului dotal, a fost expropriat prin Decretul nr. 116/1966 pentru construirea unui bloc de locuințe pentru cazarea muncitorilor de la Combinatul de Îngrășăminte Chimice Turnu Măgurele.

Pentru expropriere reclamanții au primit o despăgubire de 40.000 lei. Scopul exproprierii a fost realizat, în prezent terenul fiind ocupat de un ansamblu de blocuri. Pentru o porțiune din terenul expropriat de 25,10 mp s-a emis dispoziția nr. 803/2001 cu respectarea art. 12 din Legea nr. 10/2001 și art. 10 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G.R. nr. 614 din 27 iunie 2001. Nu s-a primit critica nulității absolute a dispoziției nr. 802/2001, față de împrejurarea că reclamanții nu au invocat prin acțiunea introductivă de instanță încălcarea dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și ca atare, instanța de fond în mod justificat nu s-a pronunțat asupra acestui aspect.

Nici criticile referitoare la corecta realizare a exproprierii nu au fost primite, în cauză fiind făcute probe în sensul atingerii scopului exproprierii iar criteriile de despăgubire au fost corect urmărite potrivit Legii nr. 10/2001, invocată ca temei de reclamanți în pretențiile lor și nu cele prevăzute de Legea nr. 33/1994. Nu a fost avută în vedere expertiza efectuată față de împrejurarea că aceasta a stabilit valoarea de circulație a imobilului și nu metodologia de calcul prevăzută de art. 1 alin. (5) și (6) și art. 11 alin. (7) din Legea nr. 10/2001. Împotriva acestei decizii reclamanții au declarat în termen recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 4, 7, 8, 9 și 10 C. proc. civ.

În fapt, în esență, criticile deciziei nr. 364/2003 s-au referit la următoarele: a. s-a confirmat sentința primei instanțe care conține greșeli de fond; b. s-a reținut greșit că reclamanții au încasat 40.000 lei, în realitate ei încasând suma de 473,25 lei, conform procesului-verbal de la fila 28 din dosarul de fond; c. decizia s-a întemeiat pe un act normativ (Normele aprobate prin H.G. nr. 614/2001) abrogat (H.G. nr. 498/2003 abrogă normele aprobate prin H.G. nr. 614/2001); d. greșit s-a reținut că nu au cerut anularea dispoziției pentru lipsa avizelor legale prevăzute de art. 33 din Legea nr. 10/2001, când în realitate există o completare la acțiune; e. greșit s-a înlăturat expertiza dispusă în cauză.

Recursul este nefondat și se va respinge pentru următoarele motive: Criticile formulate în fapt nu au fost subsumate în concret motivelor în drept invocate, ele fiind subsumate în bloc temeiurilor de drept enumerate generic. Criticile formulate în termen arătate la lit. a), b) și c) de mai sus se referă la greșita interpretare a probelor din dosar, motiv care, după abrogarea pct. 11 al art. 304 C. proc. civ. prin O.U.G. nr. 138/2000 nu mai poate fi invocat pentru casarea unei hotărâri. Critica formulată în termenii arătați la pct. c de mai sus s-ar putea încadra în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9, greșita aplicare a legii. Critica este neîntemeiată. Instanța a fost investită cu o contestație la o dispoziție a Primăriei prin care s-a criticat modalitatea de stabilire a dispozițiilor la notificarea formulată de reclamanți în temeiul Legii nr. 10/2001.

Instanța a analizat deci modalitatea de aplicare a dispozițiilor incidente de la momentul emiterii Dispoziției nr. 802, adică la 10 decembrie 2001 și a apreciat că s-au respectat dispozițiile Legii nr. 10/2001 și a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 aprobată prin H.G. nr. 614/2001, acte normative în vigoare la acel moment. Împrejurarea că pe parcursul soluționării cauzei, actele normative s-au desființat, completat sau modificat nu afectează cadrul juridic stabilit la momentul apariției actului criticat. Critica prevăzută la pct. d de mai sus s-ar putea încadra în motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. greșita interpretare a actului dedus instanței.

Sub acest aspect instanța a interpretat corect obiectul acțiunii cu care a fost investită prin petitul înregistrat la 13 februarie 2002, contestația împotriva Dispoziției nr. 802/2001 a primarului orașului Turnu Măgurele pentru nerespectarea dispozițiilor art. 11 alin. (4), (5), (6), (7), art. 12 alin. (2), (3) și art. 21 alin. (1), (2), (3) și (4) din Legea nr. 10/2001. Împrejurarea că reclamanții ar fi făcut vorbire, în răspunsurile la întâmpinarea depusă de pârât și de încălcarea dispozițiilor art. 33 din Legea nr. 10/2001 nu are valoare de modificare de acțiune, cum se pretinde de aceștia. Modificarea de acțiune se face, potrivit normelor procedurale imperative în materie, art. 132 C. proc.

civ., într-o anumită formă și în limitele unui anumit termen și trebuie pusă în discuția părților. Nefiind respectate criteriile mai sus menționate în mod corect instanța de apel a apreciat că nu se poate examina acest aspect, nefiind legal investită cu acest capăt de cerere. Calitatea părților, cauza sa obiectul cererii nu pot fi schimbate în apel (art. 294 C. proc. civ.) și nici în recurs (art. 316 C. proc. civ.). Pentru considerentele arătate se va respinge recursul reclamanților ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanții P.N.G. și P.E. împotriva deciziei civile nr. 364 A din 23 iunie 2003 a Curții de Apel București. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 mai 2005.