ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 448/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația formulată la data de 19 octombrie 2006, petentul D.G.N. solicitat anularea dispoziției nr. 2970 din 18 septembrie 2006 emisă de Municipiul Pitești prin care i-au fost acordate măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 2.800 mp și construcția demolată în suprafață de 169,5 mp, ambele situate în Pitești, imobile ce au fost preluate de stat prin expropriere în anul 1966. In motivarea contestației, s-a arătat că suprafața de teren de 600 mp este comod și posibil de restituit în natură și că acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent se impune numai pentru construcția demolată și restul terenului ocupat de blocurile de locuințe.

Prin sentința civilă nr. 153 din 28 mai 2007, Tribunalul Argeș a respins ca nefondată contestația formulată, așa cum a fost precizată, împotriva dispoziției nr. 2970 din 18 septembrie 2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că imobilul teren de 2.800 mp și construcția în suprafață de 169,5 mp au aparținut autoarei intimatului-contestator și că acestea au fost expropriate în anul 1966. Expertiza topomegrafică efectuata în cauză a identificat terenul în suprafață de 2.800 mp ce a format obiectul notificării și a dreptului de proprietate al autoarei contestatorului, precizând că terenul a fost afectat construcției blocului nr. 1.6, iar suprafața de 828 mp este liberă, neafectată de construcții, fiind destinată parcării complexului alimentar și reținuta în inventarul lucrărilor domeniului public la poziția nr. 109.3, făcând parte dintr-o suprafață totală de 2.450 mp afectată acestui scop.

S-a constatat că terenul este destinat unui scop de utilitate publică și este menționat în inventarul domeniului public al Municipiului Pitești, astfel că trecerea în proprietatea statului prin expropriere a justificat titlul acestuia care a și executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, încât nu puteau fi acordate decât măsuri reparatorii prin echivalent. Întrucât terenul este afectat unei utilități publice și este trecut legal în domeniul public, instanța nu poate scoate acest bun din categoria menționată, decât cu depășirea atribuțiilor cu care a fost investită de lege. S-a respins solicitarea contestatorului privind acordarea de teren în compensare cu motivarea că părțile nu au identificat terenuri care să fie acordate petentului prin această modalitate.

Împotriva hotărârii a formulat apel contestatorul, Curtea de Apel Pitești, prin decizia civilă nr. 379/A din 29 octombrie 2007 admițând apelul și schimbând sentința în sensul admiterii contestației și modificării parțiale a dispoziției primarului, dispunând restituirea în natură a suprafeței de 828 mp, așa cum a fost identificat în schița anexă la raportul de expertiză B.P., menținându-se celelalte mențiuni ale dispoziției. Împotriva deciziei, a formulat recurs Municipiul Pitești prin care a susținut că instanța de apel a acordat contestatorului o suprafață de teren mai mare decât cea solicitată prin contestație, respectiv 600 mp și că în mod greșit s-a dispus măsura reparatorie în natură, deoarece terenul este afectat de blocul 16, zona funcțională a blocului, alei pietonale și parcarea ce deservește Complexul alimentar Craiovei, astfel că nu este liber.

Înalta Carte de Casație și Justiție, prin decizia civilă nr. 3214 din 21 mai 2008 a admis recursul declarat de pârât, a casat decizia și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului. In considerentele deciziei de casare s-a arătat că instanța de apel a dispus restituirea în natură către contestator a suprafeței de 828 mp ce face parte dintr-o suprafață mai mare de 2.450 mp cuprinsă în inventarul bunurilor domeniului public și pe care este amplasată o parcare betonată ce deservește un complex alimentar, reținând printr-o concluzie sintetică și fără suport probator că lucrările de amenajare a lucrării au fost efectuate fără aprobările legale, ceea ce afectează aplicarea corectă a dispozițiilor art. 11 alin. (3) coroborat cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 și a Normelor metodologice de aplicare a legii aprobate prin H.G.

nr. 250/2007. S-a dispus a se verifica dacă terenul în suprafață de 828 mp este afectat servituților legale și utilităților publice, dacă lucrarea de parcare a fost executată în temeiul autorizațiilor legale de amplasare și construire, precum și data edificării acestuia în raport de detaliul de sistematizare și a inventarierii sale, integrată domeniului public, inventar aprobat prin H.C.L. nr. 124 din 17 septembrie 1998. S-a dispus totodată să se verifice dacă lucrarea parcare aflată pe terenul în litigiu a fost inclusă în planul lucrărilor de investiții de interes public, aprobat al localității, conform art. 10 coroborat cu art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 și dacă ea deservește complexul alimentar, întrucât schița de plan nu evidențiază acest lucru.

Nelămurirea acestor aspecte, esențiale în aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (3), coroborat cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, s-a apreciat a echivala cu o nesoluționare pe fond a apelului, astfel încât se justifică soluția casării deciziei cu trimitere spre rejudecare. In rejudecarea apelului s-au suplimentat probatoriile conform îndrumărilor date prin decizia de casare, în sensul că s-a completat raportul de expertiză tehnică judiciară de către același expert B.P. și cu proba cu înscrisuri pentru determinarea dacă lucrările de amenajare a parcării s-au efectuat cu aprobări legale, pentru determinarea datei edificării în raport de detaliile de sistematizare și de inventariere a sa în domeniul public.

Prin decizia civilă nr. 17/A din 26 ianuarie 2009 Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze cu minori și familie, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul D.G.N., împotriva sentinței civile nr. 183 din 28 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr. 6981/109/2006 - sentință în rejudecare, după casare, întrucât fiind Municipiul Pitești. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că mobilul teren în suprafață de 2.800 mp ce a fost proprietatea autorilor petentului, a fost expropriat în anul 1966, suprafața de 828 mp din suprafața totala nu este afectată de construcții, însă are destinația de parcare amenajată în fața complexului alimentar, fiind proiectată, așa cum se arată prin adresa SC P. Argeș SA nr. 3103 din 22 decembrie 2008 (fila 56), în cadrul proiectului „Blocuri zona intrare sud Pitești pr.

11579/1962". Comanda de proiectare a fost înaintată de fosta întreprindere de Gospodărie Comunală Argeș la Sfatul Popular Regional Argeș - D.S.A.P.C. Pitești, lucrările fiind executate de Trustul Regional de Construcții Argeș pe baza unor documentații elaborate în anul 1962, dar care au fost casate, având o vechime de peste 30 ani. De asemenea, Administrația Domeniului Public Pitești prin adresa nr. 16914 din 26 noiembrie 2008, a arătat că parcarea situată în fața Complexului alimentar din cartierul Craiovei a făcut parte din sistematizarea zonei cu multă vreme înaintea anului 1989 și figurează ca parcare aparținând domeniului public al Municipiului Pitești, fiind trecută prin hotărârea Consiliului Local nr. 124 din 17 septembrie 1998, poziția 574, ca parcare publică, aparținând domeniului public al municipiului.

Din coroborarea probei cu expertiză tehnică, așa cum a fost completată în rejudecarea apelului cu proba cu înscrisuri, se constată ca suprafața de teren pe care petentul o solicită a-i ii retrocedată in natură, respectiv 828 mp, deși nu este afectată de construcții, intră sub incidența dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001. Lucrarea pentru care s-a dispus exproprierea, respectiv parcarea, ocupă funcțional întregul teren afectat, astfel încât, nu este posibilă restituirea în natură. Astfel, din proba cu expertiză tehnică topometrica s-a constatat că porțiunea pe teren de 828 mp este ocupată de această parcare, iar din înscrisurile aflate la dosar rezultă că aceasta reprezintă o amenajare de utilitate publică în sensul prevederilor Legii nr. 213/1998, dar și al art. 10 pct. 3 din normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G.

nr. 250/2007. Sintagma „amenajări de utilitate publică” are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, terenul în litigiu încadrându-se în această noțiune de amenajări de utilitate publică. Terenul este menționat în inventarul domeniului public al Municipiului Pitești anterior apariției Legii nr. 10/2001, respectiv din anul 1998 sub denumirea „Parcare complex alimentat la poziția 1093" inclusă în suprafața de 2.450 mp conform constatărilor expertului (fila 58 dosar fond).

In consecință, nu se poate susține că terenul expropriat a rămas în parte liber pe motiv că lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă doar parțial terenul, situație în care persoana îndreptățită poate solicita restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă în condițiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001; această normă nu are aplicabilitate în cauză, deoarece terenul expropriat este ocupat în totalitate de lucrările pentru care a fost preluat de stat prin modalitatea exproprierii, respectiv pentru parcare și a funcționat astfel de la data edificării și până în prezent. De asemenea, conform adresei emisă de SC A.C. 2000 (fila 54) pe terenul în litigiu este situată o conductă de canalizare menajeră identificată în schița de plan anexată adresei, dar pentru care nu există o documentație sau autorizație de construcție, fiind însă o dotare tehnico-edilitară subterană ce intră în accepțiunea noțiunii de amenajare de utilitate publică.

Cum din probele administrate rezultă că parcarea amenajată pe terenul în suprafață de 828 mp a fost proiectată încă din anul 1962, făcând parte integrantă din proiectul prin care a fost sistematizată zona denumit „blocuri zona intrare sud Pitești", că a avut această destinație de la acea dată și până în prezent fiind întreținută și refăcută de organele administrației locale în anul 2005, cum această suprafață a fost inclusă în domeniul public al municipiului încă din anul 1998, fiind transmisă către Administrație Domeniului Public a parcărilor publice Pitești în vederea administrării, întreținerii și reparării, rezultă că lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa funcțional întregul teren afectat, astfel încât măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent și pentru acest teren în condițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul care a învederat următoarele motive de nelegalitate a deciziei recurate: În mod greșit instanța de apel a respins apelul, deoarece nu s-au analizat probele administrate în cauză și anume: adresa nr. 16914 din 26 noiembrie 2008 a Administrației Domeniului Public Pitești care menționează că singura operațiune executată de unitatea lor a constat în așternerea unui covor asfaltat în luna iulie 2005. Astfel, suprafața de 828 mp neocupată de construcția de blocuri a fost amenajată ca parcare după ce el a solicitat retrocedarea.

Se susține că și din adresa nr. 3103/221/2008 eliberată de SC P. Argeș SA, împreună cu documentația plan de situație rezultă că planurile au fost întocmite în 1962, anterior preluării terenului de la autorul lor ce a avut loc în 1966; în zona parcării amenajate nu există nici măcar rețele subterane, de termoficare, așa cum se menționează în adresa nr. 3143 din 19 ianuarie 2009 a SC T. SA Pitești; prin completarea raportului de expertiză tehnică efectuată de expert P.B., s-a consemnat că prin restituirea în natură a terenului solicitat de ei interesele acelui complex nu sunt afectate. Se solicită, în consecință, admiterea recursului pentru motive de nelegalitate prevăzute de art. 304 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ. și pe fondul cauzei admiterea cererii de restituire a suprafeței de teren de 828 mp, neafectată de construcția pentru care s-a dispus exproprierea. Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: În mod corect Curtea de Apel Pitești prin decizia civilă recurată, a respins recursul declarat împotriva sentinței civile a Tribunalului Argeș. Instanța de apel a interpretat și aplicat în mod just dispozițiile legale incidente, respectiv art. 10 din Legea nr. 10/2001 și a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin H.G.

nr. 250/2007, nefiind incident motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În mod just s-a consemnat că suprafața de teren pe care petentul o solicită a-i fi restituită în natură, intră sub incidența art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, deoarece lucrarea pe care s-a dispus exproprierea, respectiv parcare, ocupă funcțional întregul teren afectat, astfel încât nu este posibilă restituirea în natură, că porțiunea de teren de 828 mp e ocupată de parcare, iar din înscrisurile depuse la dosar rezultă că aceasta reprezintă o amenajare publică în sensul Legii nr. 213/1998, dar și al art. 10 pct. 3 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G.

nr. 250/2007. Dispozițiile legale incidente au fost interpretate în mod just în sensul că sintagma „amenajări de utilitate publică” are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețe de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, terenul în litigiu încadrându-se în noțiunea de amenajare de utilitate publică. Nici critica privind incidența motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu poate fi primită, deși se invocă incidența acestui motiv, practic se susțin chestiuni de interpretare date probelor ce constituie o chestiune de fapt ce nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecății, respectiv a cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc.

civ. Pentru aceste considerente, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 17/A din 26 ianuarie 2009 a Curții de Apel Pitești în baza art. 312 C. proc. civ. se va menține sentința civilă ca legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul D.G.N. împotriva deciziei civile nr. 17A din 26 ianuarie 2009 a Curții de Apel Pitești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2010.