ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4513/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2693 din 15 octombrie 2008 respingând excepțiile necompetenței materiale și a prematurității acțiunii a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta D.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății Publice, a anulat Ordinul nr. 994 din 27 mai 2008 emis de pârât, privind revocarea reclamantei din funcția de manager al Spitalului Municipal Râmnicu Sărat și, în consecință a constatat dreptul reclamantei de a-și continua activitatea ca manager al spitalului. Totodată, a respins ca inadmisibile pretențiile reclamantei privind anularea „celorlalte acte subsecvente” și a obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 18 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel, a reținut, în esență, așa cum reiese din considerentele hotărârii următoarele: În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, instanța a constatat că este competentă să judece această cauză având în vedere că un contract de management este un contract de administrare, în speță, a unui spital, adică a unui stabiliment public, ce prestează servicii publice (medicale), având ca finalitate realizarea unui interes public. În ceea ce privește excepția prematurității, excepția invocată de pârât, derivând din lipsa plângerii prealabile, instanța a constatat că, prin înaintarea ministrului sănătății a contestației înregistrate sub nr. 2882 din 28 mai 2008 a fost îndeplinită cerința privind obligativitatea procedurii prealabile.

În ceea ce privește fondul cauzei instanța de apel a arătat că potrivit art. VIII lit. l) din contractul de management, constituie temei al revocării managerului spitalului, printre altele, și „constatarea unor abateri de la legislația în vigoare de către organele de control și instituțiile abilitate conform legii”. Ordinul emis de pârât nu indică în mod concret care sunt acele „prevederi ale legislației în vigoare” și cum le-a încălcat nemijlocit reclamanta, pentru a fi incident cazul de revocare. A mai arătat instanța că, deși există o multitudine de aspecte imputate reclamantei (raportul de evaluare nr. 3567 din 22 mai 2008, Raportul de control privind concluziile comisiei de analiză constituită prin OMSP nr. 959 din 26 mai 2008 și adresa de răspuns nr. 3825 din 29 mai 2008 a DSP Buzău), însă nu se prevăd niciunde care sunt faptele reclamantei iar nu ale altei persoane care încalcă legislația în vigoare și care anume prevederi legislative au fost încălcate.

Concluzionând, instanța a constata îndeplinite condițiile prevăzute de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 54/2004, iar, în ceea ce privește pretențiile reclamantei în sensul anulării actelor subsecvente, le-a respins ca inadmisibile prin neindicarea acestora. Împotriva acestei sentințe, considerând-o nelegală și netemeinică a declarat recurs pârâtul Ministerul Sănătății Publice invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 și art. 304 1 C. proc. civ. S-a criticat sentința fondului întrucât prima instanță a interpretat eronat actele depuse și dispozițiile legale în materie, apreciind că nicăieri nu se prevăd care sunt faptele reclamantei care ar încălca legea și care anume prevederi legale au fost încălcate.

Recursul este nefondat și va fi respins. Examinând actele dosarului și cererea de recurs în raport de dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: Prin sentința civilă recurată, Curtea de Apel a anulat Ordinul nr. 994/2008 emis de pârât privind revocarea din funcție a reclamantului și a constatat dreptul acesteia de a-și continua activitatea ca manager de al spitalului. S-a apreciat că actul administrativ în litigiu este nelegal întrucât nu au fost arătate cu claritate abaterile pe care le-a provocat reclamantul și mai ales în ce au constatat, cu atât mai mult cu cât acesteia i s-a reproșat încălcarea legii, fără a se motiva în vreun fel pertinent în ce a constatat greșeala.

S-a reținut că managerul nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute în contractul de management și nu a urmărit atribuțiile medicilor și șefilor de secție, sugerându-se astfel o culpă a intimatei-reclamante desprinsă din rapoartele de evaluare și control din anul 2008. Temeiul reținut a fost acela de „abateri de la legislația în vigoare”, însă din probatoriul existent la dosar, nu rezultă care sunt faptele intimatei pe larg și concret descrise, care să conducă fără dubiu instanța la această concluzie, mai mult incriminându-se fapte ale altor persoane decât cea a intimatei. De asemenea, actul administrativ în litigiu nu precizează prevederile legislative încălcate, răspunderea fiind una personală și nu generală.

Ordinul emis nici măcar nu este motivat în fapt și în drept pentru ca instanța să poată evalua legalitatea măsurii extreme care a fost luată față de intimată, neindicând concret care sunt prevederile legale și modul cum aceasta le-a încălcat. Față de toate aceste considerente Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că instanța fondului a apreciat corect asupra anulării Ordin nr. 994/2008 și a respins ca inadmisibile pretențiile subsecvente ale intimatei-reclamante, referitoare la anularea celorlalte acte atâta vreme cât nu au fost individualizate, nu au fost enumerate și nu se cunoaște ce anume vizau ele. Așa fiind se va respinge recursul declarat de Ministerul Sănătății Publice ca nefondat, apreciindu-se legală și temeinică hotărârea judecătorească atacată.

Văzând și dispozițiile art. 274 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătății Publice împotriva sentinței civile nr. 2693 din 15 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurentul la plata sumei de 1000 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2009.