ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4730/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea instanței de fond Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta B.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății Publice prin Ministrul Sănătății Publice anularea Ordinului nr. 887 din 15 mai 2009 emis de acesta, privind revocarea reclamantei din funcția de manager, ca fiind nelegal emis, iar în temeiul art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a solicitat să se constate nelegalitatea procedurii de evaluare a activității manageriale a sa desfășurată în anul 2008, operațiune administrativă ce a stat la baza emiterii ordinului atacat.

În temeiul dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale ce i se cuvin în calitate de manager al Spitalului Orășenesc Vișeul de Sus de la data de 18 mai 2009 până la 1 octombrie 2009. În motivarea acțiunii s-a arătat că prin Ordinul nr. 887 din 15 mai 2009 emis de M.S.P. s-a decis, înainte de termen, încetarea contractului de management și revocarea reclamantei din funcția de manager de la Spitalul Orășenesc Vișeul de Sus. Reclamanta a evidențiat că a fost numită în această funcție prin Ordinul nr. 376 din 30 martie 2007 pentru o perioadă de 3 ani, însă la data de 9 iulie 2008 a fost emis ordinul nr. 1115 din 09 iulie 2008 prin care s-a dispus revocarea din funcția de manager, ordin anulat prin sentința civilă nr. 193 din 28 septembrie 2009 a Curții de Apel Cluj în dosarul nr. 1938/33/2008.

Mai arată reclamanta că în intervalul 9 iulie 2008 - 5 septembrie 2008 nu a exercitat atribuțiile manageriale stabilite prin contractul de management. Rezultatul evaluării activității reclamantei stabilit de comisia de evaluare a fost contestat fiind menținut prin hotărârea nr. 130 din 8 aprilie 2009 a Comisiei Centrale de Evaluare prin respingerea plângerii. A mai precizat reclamanta că procedura de evaluare a activității manageriale aferentă anului 2008 s-a realizat nelegal, întrucât a fost vizată activitatea managerială desfășurată pe o perioadă mai mică de un an contrar dispozițiilor contractului de management nr. 365/2007.

In concluzie s-a evidențiat că nu sunt întrunite cumulativ cele trei condiții prevăzute de art. 8 lit. b) din Contractul de management nr. 365/2007 pentru a se putea dispune revocarea din funcția de manager, în lipsa evaluării activității manageriale cu privire la toți indicatorii, pentru o perioadă de cel puțin 1 an, și care să fie imputabili managerului.

Prin sentința nr. 64 din 15 februarie 2010 Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta B.F., a anulat Ordinul nr. 887 din 15 mai 2009 emis de Ministerul Sănătății Publice prin Ministrul Sănătății Publice și a obligat pârâtul la plata drepturilor salariale pentru perioada 18 mai 2009 până la 1 octombrie 2009. În motivarea hotărârii s-a reținut în esență că în cauză nu sunt îndeplinite cele trei condiții impuse de art. VIII, lit. b) din Contractul de management nr. 365/2007 pentru revocarea managerului, întrucât evaluarea activității manageriale s-a făcut cu ignorarea acestor prevederi pe o perioadă mai mică de 1 an, reclamanta fiind revocată din funcție un interval de 3 luni, din culpa pârâtului, astfel că s-a aflat în imposibilitatea de a verifica îndeplinirea criteriilor și de a lua măsurile necesare pentru asigurarea îndeplinirii indicatorilor asumați prin contract.

2. Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 64 din 15 februarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul formulând în esență următoarele critici: hotărârea instanței de fond nu este motivată; acțiunea în anularea ordinului de revocare din funcție pentru neîndeplinirea indicatorilor, a fost admisă deși reclamantul nu a făcut dovada renegocierii indicatorilor și îndeplinirii astfel a prevederilor art. X din contractul de management. 3. Hotărârea instanței de recurs Analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că se impune, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II -a C. proc.

civ., prin raportare la art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004, respingerea recursului ca nefondat. Sentința atacată este legală și temeinică, în speță nefiind întrunite cerințele impuse de art. 304 și art. 304 l C. proc. civ. în vederea casării sau modificării sentinței. Criticile nemotivării în fapt și în drept a hotărârii instanței de fond sunt nefondate. In conformitate cu dispozițiile art. 261 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Motivele de fapt și de drept la care se referă textul reprezintă elementele silogismului judiciar, premisele de fapt și de drept care au condus instanța la adoptarea soluției din dispozitiv, o hotărâre care nu evocă reținerile ei constituind o dispoziție arbitrară, care anulează aproape toate principiile care guvernează procesul civil, aceasta fiind și rațiunea pentru care a fost reglementat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Aceasta nu înseamnă însă că instanța este obligată să răspundă punctual tuturor susținerilor părților care pot fi sistematizate în funcție de legătura lor logică, întrucât dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., cu referire la art. 261 pct. 5 C. proc.

civ., impun doar cerința ca hotărârea să cuprindă motivele pe care se sprijină soluția adoptată și ca aceasta să nu fie contradictorie sau străină de natura pricinii, precum și cele pentru care au fost respinse cererile părților (nu susținerile acestora), cerință îndeplinită în speță de hotărârea pronunțată de Curtea de apel, care a expus motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței în sensul anulării celor două acte administrative. Sub aspectul motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține că întemeiat a apreciat instanța de fond că nu sunt îndeplinite cele trei condiții impuse de art. VIII lit. b) din Contractul de management pentru revocarea managerului.

Prin Ordinul nr. 376 din 30 martie 2007 emis de Ministerul Sănătății reclamanta-intimată B.F. a fost numită începând cu data de 1 aprilie 2007, în urma concursului susținut, în funcția de manager pe o perioadă de 3 ani la Spitalul Orășenesc Vișeul de Sus, încheindu-se între părți contractul de management nr. 365 din 20 martie 2007, având ca obiect indicatorii de performanță ai managerului spitalului. Reclamanta-intimată a desfășurat activitatea managerială neîntrerupt până la data de 9 iulie 2008, când s-a emis Ordinul nr. 1115 din 9 iulie 2008 de revocare din funcția de manager (anulat prin sentința civilă nr. 193 din 28 aprilie 2009 a Curții de Apel Cluj - dosar nr. 1938/33/2008, menținută prin decizia civilă nr. 5178 din 18 noiembrie 2009 a I.C.C.J.).

În perioada 9 iulie 2008-5 septembrie 2008, respectiv a revocării și numirii în funcție, reclamanta-intimată nu a exercitat timp de 3 luni atribuțiile manageriale stabilite prin contractul de management, din culpa pârâtului, așa cum corect s-a reținut în hotărârea atacată. Activitatea managerială a reclamantei-intimate desfășurată în anul 2008 la Spitalul Orășenesc Vișeu de Sus, a făcut obiectul evaluării dispusă prin Ordinul M.S.P. nr. 291/2009, în temeiul căruia s-a propus, conform dispozițiilor art. 4 1 alin. (5) lit. c) din Ordinul nr. 112/2007, emiterea actului administrativ de încetare, înainte de termen, a contractului de management.

Rezultatul evaluării activității reclamantei-intimate a fost contestat în termen legal prin contestația nr. 3397/2009 și s-a menținut prin Hotărârea nr. 130 din 8 aprilie 2009 a Comisiei centrale de evaluare a managerilor și prin respingerea plângerii prealabile la data de 16 iulie 2009. În temeiul evaluării, a fost emis conform art. 4 1 alin. (5) lit. c) din Ordinul nr. 112/2004, actul administrativ de încetare, înainte de termen, a contractului de management, respectiv Ordinul nr. 887 din 15 mai 2009, dedus judecății. Ordinul de revocare din funcție, dedus judecății, s-a emis pentru nerealizarea indicatorilor de performanță, în temeiul Ordinului M.S.P. nr. 112/2007 privind criteriile de performanță în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen.

Articolul VIII referitor la încetarea contractului de management la lit. b) pentru ipoteza revocării din funcție a managerului cuprinde dispoziția referitoare la nerealizarea indicatorilor de performanță ai managementului Spitalului public prevăzuți în anexă timp de minimum 1 an din motive imputabile acestuia ori în situația existenței unei culpe grave în neîndeplinirea obligațiilor managerului.

Față de această situație, în temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, instanța de fond în mod legal a constatat nelegalitatea procedurii de evaluare, întrucât a fost vizată activitatea managerială a reclamantei-intimate desfășurată pe o perioadă mai mică de 1 an contrar dispozițiilor contractului de management nr. 365/2007 - art. VIII lit. b), potrivit cărora revocarea din funcție a managerului poate avea loc în cazul: - „nerealizării indicatorilor de performanță ai managementului spitalului public, prevăzuți în anexa la contract, timp de minim un an, din motive imputabile acestuia". Acest aspect este reținut și în adresa nr. 27706 din 5 iunie 2009 a Ministerului Sănătății Publice - Direcția Generală pentru politici de sănătate și resurse umane, potrivit căreia Ordinul M.S.P.

nr. 112/2007, în temeiul căruia s-a dispus revocarea intimatei, nu prevede evaluări semestriale ci doar anuale. Curtea constată totodată că în ceea ce privește cuantificarea calificativelor acordate potrivit art. 4 din Ordinul nr. 112/2007 emis de M.S.P., aceasta nu s-a făcut prin raportare la toți indicatorii și criteriile de performanță conform Ordinului nr. 1490/2008. In ceea ce privește condițiile de revocare din funcție a intimatei-reclamante, prevăzute de dispozițiile art. 183 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 și art. VIII lit. b) din contractul de management nr. 365/2007, se apreciază că în mod corect instanța de fond a stabilit că nu sunt întrunite cumulativ cele trei condiții, în lipsa unei evaluări legale a activității manageriale cu privire la toți indicatorii, pe o perioadă de cel puțin 1 an și care să poată fi imputabili managerului.

In consecință, în raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 64 din 15 februarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie 2010.