ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4730/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel

Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta B.F.

a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății Publice prin Ministrul

Sănătății Publice anularea Ordinului nr. 887 din 15 mai 2009 emis de acesta,

privind revocarea reclamantei din funcția de manager, ca fiind nelegal emis,

iar în temeiul art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a solicitat să se

constate nelegalitatea procedurii de evaluare a activității manageriale a sa

desfășurată în anul 2008, operațiune administrativă ce a stat la baza emiterii

ordinului atacat.

În temeiul dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea

nr. 554/2004, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata drepturilor

salariale ce i se cuvin în calitate de manager al Spitalului Orășenesc Vișeul

de Sus de la data de 18 mai 2009 până la 1 octombrie 2009.

În motivarea acțiunii s-a arătat că prin Ordinul nr. 887

din 15 mai 2009 emis de M.S.P. s-a decis, înainte de termen, încetarea

contractului de management și revocarea reclamantei din funcția de manager de

la Spitalul Orășenesc Vișeul de Sus.

Reclamanta a evidențiat că a fost numită în această

funcție prin Ordinul nr. 376 din 30 martie 2007 pentru o perioadă de 3 ani,

însă la data de 9 iulie 2008 a fost emis ordinul nr. 1115 din 09 iulie 2008

prin care s-a dispus revocarea din funcția de manager, ordin anulat prin

sentința civilă nr. 193 din 28 septembrie 2009 a Curții de Apel Cluj în dosarul

nr. 1938/33/2008.

Mai arată reclamanta că în intervalul 9 iulie 2008 -

5 septembrie 2008 nu a exercitat atribuțiile manageriale stabilite prin

contractul de management. Rezultatul evaluării activității reclamantei stabilit

de comisia de evaluare a fost contestat fiind menținut prin hotărârea nr. 130

din 8 aprilie 2009 a Comisiei Centrale de Evaluare prin respingerea plângerii.

A mai precizat reclamanta că procedura de evaluare a

activității manageriale aferentă anului 2008 s-a realizat nelegal, întrucât a fost

vizată activitatea managerială desfășurată pe o perioadă mai mică de un an

contrar dispozițiilor contractului de management nr. 365/2007.

In concluzie s-a evidențiat că nu sunt întrunite

cumulativ cele trei condiții prevăzute de art. 8 lit. b) din Contractul de

management nr. 365/2007 pentru a se putea dispune revocarea din funcția de

manager, în lipsa evaluării activității manageriale cu privire la toți

indicatorii, pentru o perioadă de cel puțin 1 an, și care să fie imputabili

managerului.

Prin sentința nr. 64 din 15 februarie 2010 Curtea de

Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea

formulată de reclamanta B.F., a anulat Ordinul nr. 887 din 15 mai 2009 emis de

Ministerul Sănătății Publice prin Ministrul Sănătății Publice și a obligat

pârâtul la plata drepturilor salariale pentru perioada 18 mai 2009 până la 1

octombrie 2009.

În motivarea hotărârii s-a reținut în esență că în

cauză nu sunt îndeplinite cele trei condiții impuse de art. VIII, lit. b) din Contractul

de management nr. 365/2007 pentru revocarea managerului, întrucât evaluarea

activității manageriale s-a făcut cu ignorarea acestor prevederi pe o perioadă

mai mică de 1 an, reclamanta fiind revocată din funcție un interval de 3 luni,

din culpa pârâtului, astfel că s-a aflat în imposibilitatea de a verifica

îndeplinirea criteriilor și de a lua măsurile necesare pentru asigurarea

îndeplinirii indicatorilor asumați prin contract.

2.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței nr. 64 din 15 februarie 2010 a

Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

a declarat recurs pârâtul formulând în esență următoarele critici: hotărârea

instanței de fond nu este motivată; acțiunea în anularea ordinului de revocare

din funcție pentru neîndeplinirea indicatorilor, a fost admisă deși reclamantul

nu a făcut dovada renegocierii indicatorilor și îndeplinirii astfel a

prevederilor art. X din contractul de management.

3.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând sentința atacată, în raport de criticile

formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta

Curte apreciază că se impune, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a

II

-a

C. proc. civ., prin raportare la art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004,

respingerea recursului ca nefondat.

Sentința atacată este legală și temeinică, în speță

nefiind întrunite cerințele impuse de art. 304 și art. 304

l

C. proc.

civ. în vederea casării sau modificării sentinței.

Criticile nemotivării în fapt și în drept a hotărârii

instanței de fond sunt nefondate.

In conformitate cu dispozițiile art. 261 alin. (1) C.

proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de

drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au

înlăturat cererile părților.

Motivele de fapt și de drept la care se referă textul

reprezintă elementele silogismului judiciar, premisele de fapt și de drept care

au condus instanța la adoptarea soluției din dispozitiv, o hotărâre care nu

evocă reținerile ei constituind o dispoziție arbitrară, care anulează aproape

toate principiile care guvernează procesul civil, aceasta fiind și rațiunea

pentru care a fost reglementat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304

pct. 7 C. proc. civ.

Aceasta nu înseamnă însă că instanța este obligată să

răspundă punctual tuturor susținerilor părților care pot fi sistematizate în

funcție de legătura lor logică, întrucât dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc.

civ., cu referire la art. 261 pct. 5 C. proc. civ., impun doar cerința ca

hotărârea să cuprindă motivele pe care se sprijină soluția adoptată și ca

aceasta să nu fie contradictorie sau străină de natura pricinii, precum și cele

pentru care au fost respinse cererile părților (nu susținerile acestora), cerință

îndeplinită în speță de hotărârea pronunțată de Curtea de apel, care a expus

motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței în sensul

anulării celor două acte administrative.

Sub aspectul motivului de recurs întemeiat pe

dispozițiile art.304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține că întemeiat a

apreciat instanța de fond că nu sunt îndeplinite cele trei condiții impuse de

art. VIII lit. b) din Contractul de management pentru revocarea managerului.

Prin Ordinul nr. 376 din 30 martie 2007 emis de

Ministerul Sănătății reclamanta-intimată B.F. a fost numită începând cu data de

1 aprilie 2007, în urma concursului susținut, în funcția de manager pe o

perioadă de 3 ani la Spitalul Orășenesc Vișeul de Sus, încheindu-se între părți

contractul de management nr. 365 din 20 martie 2007, având ca obiect

indicatorii de performanță ai managerului spitalului.

Reclamanta-intimată a desfășurat activitatea

managerială neîntrerupt până la data de 9 iulie 2008, când s-a emis Ordinul nr.

1115 din 9 iulie 2008 de revocare din funcția de manager (anulat prin sentința

civilă nr. 193 din 28 aprilie 2009 a Curții de Apel Cluj - dosar nr. 1938/33/2008,

menținută prin decizia civilă nr. 5178 din 18 noiembrie 2009 a I.C.C.J.).

În perioada 9 iulie 2008-5 septembrie 2008, respectiv

a revocării și numirii în funcție, reclamanta-intimată nu a exercitat timp de 3

luni atribuțiile manageriale stabilite prin contractul de management, din culpa

pârâtului, așa cum corect s-a reținut în hotărârea atacată.

Activitatea managerială a reclamantei-intimate

desfășurată în anul 2008 la Spitalul Orășenesc Vișeu de Sus, a făcut obiectul

evaluării dispusă prin Ordinul M.S.P. nr. 291/2009, în temeiul căruia s-a

propus, conform dispozițiilor art. 4

1

alin. (5) lit. c) din Ordinul

nr. 112/2007, emiterea actului administrativ de încetare, înainte de termen, a

contractului de management.

Rezultatul evaluării activității reclamantei-intimate

a fost contestat în termen legal prin contestația nr. 3397/2009 și s-a menținut

prin Hotărârea nr. 130 din 8 aprilie 2009 a Comisiei centrale de evaluare a

managerilor și prin respingerea plângerii prealabile la data de 16 iulie 2009.

În temeiul evaluării, a fost emis conform art. 4

1

alin. (5) lit. c) din Ordinul nr. 112/2004, actul administrativ de încetare,

înainte de termen, a contractului de management, respectiv Ordinul nr. 887 din 15

mai 2009, dedus judecății.

Ordinul de revocare din funcție, dedus judecății, s-a

emis pentru nerealizarea indicatorilor de performanță, în temeiul Ordinului

M.S.P. nr. 112/2007 privind criteriile de performanță în baza cărora contractul

de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen.

Articolul VIII referitor la încetarea contractului de

management la lit. b) pentru ipoteza revocării din funcție a managerului

cuprinde dispoziția referitoare la nerealizarea indicatorilor de performanță ai

managementului Spitalului public prevăzuți în anexă timp de minimum 1 an din

motive imputabile acestuia ori în situația existenței unei culpe grave în

neîndeplinirea obligațiilor managerului.

Față de această situație, în temeiul art. 18 alin. (2)

din Legea nr. 554/2004, instanța de fond în mod legal a constatat nelegalitatea

procedurii de evaluare, întrucât a fost vizată activitatea managerială a

reclamantei-intimate desfășurată pe o perioadă mai mică de 1 an contrar

dispozițiilor contractului de management nr. 365/2007 - art. VIII lit. b),

potrivit cărora revocarea din funcție a managerului poate avea loc în cazul:

- „nerealizării indicatorilor de performanță ai

managementului spitalului public, prevăzuți în anexa la contract, timp de minim

un an, din motive imputabile acestuia".

Acest aspect este reținut și în adresa nr. 27706 din 5

iunie 2009 a Ministerului Sănătății Publice - Direcția Generală pentru politici

de sănătate și resurse umane, potrivit căreia Ordinul M.S.P. nr. 112/2007, în

temeiul căruia s-a dispus revocarea intimatei, nu prevede evaluări semestriale

ci doar anuale.

Curtea constată totodată că în ceea ce privește

cuantificarea calificativelor acordate potrivit art. 4 din Ordinul nr. 112/2007

emis de M.S.P., aceasta nu s-a făcut prin raportare la toți indicatorii și

criteriile de performanță conform Ordinului nr. 1490/2008.

In ceea ce privește condițiile de revocare din

funcție a intimatei-reclamante, prevăzute de dispozițiile art. 183

3

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 și art. VIII lit. b) din contractul de

management nr. 365/2007, se apreciază că în mod corect instanța de fond a

stabilit că nu sunt întrunite cumulativ cele trei condiții, în lipsa unei

evaluări legale a activității manageriale cu privire la toți indicatorii, pe o

perioadă de cel puțin 1 an și care să poată fi imputabili managerului.

In consecință, în raport de cele mai sus reținute și

față de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins recursul

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Sănătății

împotriva sentinței nr. 64 din 15 februarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie

2010.