ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5505/2010

Obiectul acțiunii. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, reclamanta M.L. a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Sănătății, anularea Ordinului nr. 2012 din 02 noiembrie 2009 emis de Ministrul Sănătății.

Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării cererii. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că ordinul prin care a fost revocată din funcția de manager al Spitalului de Copii Botoșani, este nelegal și netemeinic, întrucât a fost emis în lipsa unui control efectuat de către o comisie de evaluare numită prin ordin al Ministerului Sănătății și nici nu cuprinde constatarea unor abateri de natură să ducă la încetarea sau revocarea contractului.

Hotărârea instanței de fond. Prin sentința nr. 66 din 01 martie 2010, Curtea de Apel Suceava a admis acțiunea formulată de reclamanta M.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, a anulat ordinul nr. 2012 din 02 noiembrie 2009 emis de Ministrul Sănătății și a dispus reintegrarea reclamantei în funcția de manager al Spitalului de Copii Botoșani.

Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței de fond. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că prin ordinul nr. 2012 din 02 noiembrie 2009 s-a dispus încetarea contractului de management din 17 noiembrie 2008 începând cu data de 03 noiembrie 2009, pentru constatarea unor abateri de la legislația în vigoare. A mai reținut instanța de fond că, deși art. 8 lit. b) din contractul de management face trimitere la indicatorii de performanță prevăzuți în Anexa nr. 2 la ordin, a căror nerealizare ar putea atrage revocarea managerului din funcție, totuși această Anexă nr. 2 la ordin nu există. Referitor la criteriile de performanță stipulate în Ordinul nr. 112/2007 al Ministrului Sănătății, prima instanță a constatat că acestea privesc evaluarea pentru întreg anul 2008, iar contractul de management al reclamantei a fost încheiat de părți la data de 17 noiembrie 2008. De asemenea, instanța de fond a mai reținut că nota de constatare întocmită în urma efectuării controlului nu este însoțită de niciun suport probator, precum și faptul că această notă de constatare a fost dispusă prin ordinul de serviciu din 15 octombrie 2009 de Direcția de Sănătate Publică, în condițiile în care sesizarea adresată acestei instituții a fost înregistrată la 02 octombrie 2009, respectiv în ziua încheierii controlului.

Recursul formulat de pârâtul Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 66 din 01 martie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. 5.1. Instanța de fond a reținut în mod eronat că revocarea reclamantei din funcția de manager al Spitalului de Copii Botoșani s-a dispus în temeiul dispozițiilor art. 8 lit. b) din contractul de management. În realitate, revocarea reclamantei din funcție s-a făcut conform prevederilor Capitolului VIII lit. i) din contractul de management pentru „constatarea unor abateri de la legislația în vigoare de către organele de control și instituțiile abilitate în condițiile legii”. 5.2. Instanța de fond urma să analizeze cauza, plecând de la actul administrativ atacat și nu să verifice actul de control. Nota de constatare întocmită de auditorii Compartimentului de Audit Public Intern din cadrul Direcției de Sănătate Publică Botoșani nu face vorbire de sesizarea Sindicatului Medicilor Specialiști din Botoșani ca act de sesizare a structurii de audit sau ca act care să fi influențat în vreun mod cele constatate.

Întâmpinarea formulată de recurenta-reclamantă M.L. Recurenta-reclamantă solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că Anexa nr. 2 la ordin nu există; abaterile constatate prin note de control nu există, nu se putea face o evaluare la o lună de zile după începerea activității de manager; comisia de evaluare nu a fost numită prin ordinul Ministrului Sănătății conform pct. B1 din contractul de management. II. Considerentele instanței de recurs. 1. Recursul este fondat. 1.1. Potrivit art. 2 din ordinul nr. 2012 din 02 noiembrie 2009, contractul de management a încetat în temeiul Capitolului VIII lit. i) din contractul de management pentru „constatarea unor abateri de la legislația în vigoare de către organele de control și instituțiile abilitate în condițiile legii” și nu în temeiul Capitolului VIII lit. b) din contract. Împrejurarea că numai lit. b) folosește noțiunea de revocare din funcție a managerului nu înseamnă că aplicarea celorlalte cazuri de încetare a contractului de management de la lit. a), c)-m) nu conduc, în realitate tot la revocarea managerului din funcție, ca urmare a încetării contractului de management. 1.2. Premisa de la care a plecat instanța de fond în analizarea legalității actului administrativ atacat este greșită. Constatarea lipsei Anexei nr. 2 la contract nu are nicio legătură cu obiectul cauzei, deoarece nu se analizează condițiile prevăzute la lit. b), ci cele prevăzute la lit. i) din Capitolul VIII al contractului de management. 1.3. Din cuprinsul notei de constatare și a documentelor premergătoare nu rezultă că sesizarea Sindicatului Medicilor Specialiști a fost cea care a declanșat controlul sau cea care ar fi avut un rol determinant asupra celor constatate. 1.4. Controlul a fost efectuat în temeiul Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern și nu are legătură cu prevederile Capitolul IV, B1, pct. 2 din contractul de management, pentru a fi numită o comisie de evaluare în vederea revocării managerului. 1.5. Instanța de fond nu a analizat în concret motivele pentru care s-a propus încetarea contractului de management și faptul că reclamanta nu a prezentat nicio dovadă în susținerea acțiunii sale. Înscrisurile depuse la dosar fac proba existenței unui conflict între reclamantă și Sindicatul Medicilor Specialiști din Botoșani și nu sunt relevante în dovedirea îndeplinirii obligațiilor manageriale (realizarea indicatorilor de performanță, repartizarea bugetului, activitatea comitetului director), reținut ca deficitare prin nota de constatare. 2. Față de acestea, constatându-se întrunirea motivelor de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, urmează a fi admis recursul formulat și a se casa sentința recurată. 2.1. Nefiind constatat niciun motiv de nelegalitate a actului administrativ analizat, acțiunea reclamantei va fi respinsă ca neîntemeiată.