ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3311/2011

Asupra recursului de față;

Prin acțiunea formulată la data de 14 aprilie

2010, reclamanta N.A.O. a chemat în judecată Ministerul Sănătății, Direcția de

Sănătate Publică Botoșani și Spitalul Orășenesc Săveni, solicitând constatarea nulității

ordinelor nr. 2249 din 23 noiembrie și nr. 2376 din 9 decembrie 2009, reîncadrarea

în funcția de manager al Spitalului Orășenesc Săveni și obligarea pârâților la

plata drepturilor salariale cuvenite din momentul încetării contractului de

management.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat

că a exercitat funcția de manager de spital din noiembrie 2008, îndeplinindu-și

corespunzător atribuțiile de serviciu.

Prin ordinele atacate, a mai arătat reclamanta,

s-a dispus revocarea sa din funcție, invocându-se generic, fără nici o motivare,

săvârșirea unor abateri de la legislația în vigoare, măsura dispusă fiind abuzivă,

întrucât nu au fost constatate aspecte imputabile în activitatea de management.

Aceeași instanță a pronunțat în cauză sentința

nr. 218 din 1 noiembrie 2010 prin care a respins excepția lipsei calității procesuale

pasive a Direcției de Sănătate Publică Botoșani, admițând aceeași excepție în

raport de Consiliul Local Săveni, față de care a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Curtea de apel a admis acțiunea, a dispus anularea

celor două acte administrative contestate și reîncadrarea reclamantei în funcția

deținută anterior.

De asemenea, instanța a obligat Ministerul

Sănătății la plata drepturilor salariale cuvenite, precum și la plata sumei de 1500

lei cheltuieli de judecată, la această valoare fiind obligată și Direcția de

Sănătate Publică Botoșani.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța

de fond a reținut în esență că auditul efectuat privind activitatea reclamantei

ca manager al Spitalului Orășenesc Săveni nu a respectat obligația de notificare

a unității sanitare verificate și nici procedura de întocmire a raportului de

audit public intern, constatarea abaterilor de la legislația în vigoare efectuându-se

cu încălcarea normelor metodologice de organizare și exercitare a auditului.

Împotriva sentinței au declarat recurs

pârâții Ministerul Sănătății și Direcția de Sănătate Publică Botoșani,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Referitor la calea de atac exercitată de cea

de-a doua pârâtă, Curtea va constata că recursul a fost formulat cu depășirea termenului

legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Astfel, sentința instanței de fond a fost

comunicată la 18 noiembrie 2010, termenul legal de recurs expirând la 6

decembrie 2010. Întrucât recursul a fost declarat la data de 8 decembrie 2010,

Curtea îl va respinge ca fiind tardiv formulat.

În recursul declarat de Ministerul Sănătății

s-a criticat în primul rând constatarea lipsei calității procesuale pasive a Consiliului

Local Săveni. Sub acest aspect, s-au invocat prevederile O.U.G. nr. 48/2010 și

ale H.G. nr. 529/2010, în baza cărora această autoritate locală a preluat managementul

asistenței medicale a Spitalului Orășenesc Săveni, având deci prerogativa de a

numi și revoca managerul unității sanitare.

Pe fondul cauzei, pârâtul a învederat că misiunea

de audit s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 672/2002 privind

auditul public intern, iar măsura dispusă prin ordinele contestate a avut la

bază adresa Direcției de Sănătate Publică Botoșani din 17 noiembrie 2009, prin

care directorul coordonator propunea încetarea contractului de management al

reclamantei ca urmare a deficiențelor constatate.

Astfel, pe de o parte, ordinele prin care s-a

dispus eliberarea din funcție a reclamantei, începând cu data încetării stării

de incapacitate temporară de muncă, ar fi trebuit să îndeplinească toate condițiile

de validitate ale actului administrativ, între care și cea a motivării

acestuia, ca manifestare unilaterală de voință a emitentului.

Cerința motivării actului administrativ are menirea

de a evita dobândirea de către autoritatea publică a unei puteri discreționare în

absența oricărei argumentații de oportunitate și legalitate, precum și de a asigura

exercitarea de către persoana căreia i se adresează a dreptului la apărare și a

dreptului la un proces echitabil.

Astfel cum a reținut instanța de fond,

ordinele în litigiu nu au respectat cerința motivării, ceea ce atrage anulabilitatea

actelor administrative.

Referitor la temeiul de drept invocat de

ordinul de eliberare din funcția de manager, s-a făcut referire la dispozițiile

art. 183/3 lit. l) din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora încetarea contractului

de management s-a dispus întrucât s-au constatat abateri de la legislația în vigoare

constatate de organul de control și instituțiile abilitate în condițiile legii.

În cuprinsul ordinului inițial nr. 2249 din 23

noiembrie 2009 s-a făcut trimitere la adresa nr. 11208 din 17 noiembrie 2009 a Direcției de Sănătate Publică Botoșani prin care s-a considerat defectuos managementul

exercitat de reclamantă și s-a propus încetarea contractului, transmițându-se ministerului

nota de constatare nr. 11120 din 13 noiembrie 2009 întocmită de auditorii interni

ai direcției, în urma controlului din perioada 2-13 noiembrie 2009.

În urma analizei indicatorilor de performanță,

echipa de control a constatat nerealizarea în totalitate a unora dintre acești

indicatori, respectiv cei de management al resurselor umane, de utilizare a

serviciilor, procentul cheltuielilor cu medicamentele și indicatorii de

calitate, opinând pentru acordarea pentru managerul spitalului a

calificativului „nesatisfăcător” și propunând revocarea din funcție.

S-a mai reținut în conținutul notei că

reclamanta nu a respectat prevederile ordinului nr. 921/2007 al Ministerului

Sănătății la încheierea cu directorul medical a contractului de administrare și

de asemenea, a încălcat prevederile art. 11 cap. A 2.2 din contractul de management,

întrucât nu a repartizat pe secții, laboratoare și compartimente medicale

bugetul de venituri și cheltuieli pe anii 2008-2009.

Însă, prin ordinul emis la 23 noiembrie 2009,

Ministerul Sănătății nu a dispus încetarea contractului de management prin revocarea

din funcție a managerului pentru nerealizarea indicatorilor de performanță timp

de minimum 1 an, situație reglementată de art. 183/3 lit. b) din Legea nr.

95/2006, ci pentru comiterea unor abateri de la legislația în vigoare – lit. l)

a aceluiași articol de lege.

Or, astfel de abateri nu au fost evidențiate în

nota de constatare emisă de auditorii interni, iar cât privește evaluarea indicatorilor

de performanță nu au fost respectate criteriile și punctajele precizate în Ordinul

MS nr. 112/2007 pentru a se decide, printr-o analiză pertinentă și completă,

asupra calității activității de manager desfășurate de reclamantă.

Referitor la motivul de recurs privind admiterea

din oficiu de către instanța de fond a excepției lipsei calității procesuale pasive

a Consiliului Local Săveni care a preluat managementul asistenței medicale la

Spitalul Orășenesc Săveni, critica formulată nu este întemeiată.

Actele administrative atacate fiind emise de Ministerul

Sănătății, în urma anulării lor, instanța a dispus în consecință și revenirea

la situația anterioară, respectiv la reîncadrarea reclamantei în funcția de manager

și plata drepturilor salariale, cuvenite, respectiv diferența între veniturile

încasate pentru funcția de execuție exercitată și cele pentru care era

îndreptățită ca și conducător la unității sanitare.

Chiar dacă managementul asistenței medicale

pentru Spitalul din Săveni a fost transferat la autoritatea administrației

publice locale, repunerea în vigoare a contractului de management încheiat de reclamantă,

în baza legii în vigoare la acea dată, îi este opozabilă și Consiliului Local

Săveni care a preluat spitalul pe bază de protocol încheiat cu Direcția de Sănătate

Publică Botoșani.

În raport de cele expuse mai sus, hotărârea pronunțată

fiind legală și temeinică, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de

Ministerul Sănătății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de

către Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 218 din 1 noiembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge recursul formulat de

Direcția de Sănătate Publică Botoșani împotriva sentinței civile nr. 218 din 1

noiembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ

și fiscal, ca tardiv.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 8 iunie 2011.