ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3727/2009

Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 48 din 22 aprilie 2008, Tribunalul Olt, în baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. h) și art. 176 alin. (1) lit. a) și d) C. pen. a condamnat inculpatul I.G., fiul lui V. și S., la pedeapsa de 25 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen. Conform art. 65 C. pen., coroborat cu art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) și art. 176 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 9 ani. În baza art. 197 alin. (1) C. pen., același inculpat a fost condamnat la 9 ani închisoare și 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 6 ani.

În baza art. 211 alin. (1) C. pen. inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare. S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 25 ani închisoare și 9 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În temeiul art. 346 alin. (1) C. proc. pen., s-a luat act că partea vătămată M.M. nu s-a constituit parte civilă în cauză. Inculpatul a fost obligat, potrivit art. 14, art. 17 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., combinat cu art. 998 - 999 C. civ., art. 94 alin. (3) C. fam., la plata unei prestații periodice în favoarea minorilor M.I.F. în vârstă de 6 ani și M.F.I.

în vârstă de 4 ani, în cuantum de 85 lei lunar pentru fiecare dintre aceștia, începând cu mai 2008 și până la majoratul minorilor și a sumei de 3060 lei cu același titlu, suma globală aferentă perioadei 22 octombrie 2006 - aprilie 2008, precum și la plata sumei de câte 100.000 lei reprezentând daune morale pentru fiecare dintre cei doi minori. În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 425 lei reprezentând suma de bani dobândită prin săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt. În data de 23 octombrie 2006, Parchetul Tribunalului Olt a fost sesizat de poliția din județul Olt despre faptul că în ziua de 23 octombrie 2006, în pădurea P. de pe raza comunei Ghimpețeni, jud. Olt a fost găsit cadavrul victimei C.D.

din com. Crîmpoaia, jud. Olt, în vârstă de 24 ani legată de mâini și gât cu o sârmă, în gură avea un căluș iar trupul acesteia era dezgolit până la mijloc. Toate acestea împrejurări au îndreptățit organul de anchetă să considere că C.D. a fost victima unui viol și pentru a nu fi descoperit autorul acestei fapte, a ucis victima. În cursul cercetărilor, s-a stabilit că pădurea P. este situată pe raza comunei Nicolae Titulescu, jud. Olt și pe raza comunei Crîmpoaia, jud. Olt, accesul făcându-se de pe drumul comunal Ghimpețeni - Crîmpoaia. Pădurea este străbătută de un drum forestier de la sud la nord care permite deplasarea cetățenilor între cele două localități. Parcurgând o distanță de circa 70 m dinspre Ghimpețeni jud. Olt pe drumul forestier și apoi parcurgând o distanță de aproximativ 30 metri în interiorul pădurii, au fost găsite mai multe obiecte de îmbrăcăminte între ele existând o distanță de câțiva metri.

Cercetările efectuate au mai stabilit că în pădure s-au găsit un cordon de material textil de culoare albastră în lungime de 20 cm, având urme de rupere la ambele capete, iar la o distanță de circa 1 m a fost găsită o pereche de pantaloni de trening de culoare roșie cu dungi albastre pe lateral, care au fost întorși pe dosul acestora. S-au mai descoperit în partea de nord a pădurii, pe vegetația de pe sol, urme de târâre pe o distanță de 16,5 m loc unde a fost găsit cadavrul victimei C.D. , orientat cu fața în sus, cu capul spre vest, picioarele depărtate și mâinile sub trunchi. Cadavrul era dezbrăcat până la nivelul pieptului fără ca el să poarte obiecte de îmbrăcăminte la nivelul membrelor inferioare.

În picioare victima avea ciorapi de culoare neagră, iar la nivelul bustului victima purta un sutien de culoare albă, tricou roșu, bluză de pijama de culoare portocalie cu motive florale, tricou galben cu dantelă în partea superioară, bluză PNA cu dungi albe și pulover de culoare roșie. Cadavrul prezenta mai multe leziuni la nivelul capului, feței, urechilor și nasului, iar în gură avea un material textil de culoare albastră în lungime de 40 cm folosit ca și căluș având nodul lateral dreapta la nivelul feței, orientat spre zona occipital superioară. Limba era scoasă din cavitatea bucală, materialul textil fiind deasupra acesteia. În continuare la nivelul gâtului cadavrului a fost găsit un laț din material textil de culoare albastră, cu nodul în zona occipitală iar după înlăturarea acestora, s-a observat șanțul de ștrangulare atipic, zona pigmentată având 1 și 1,5 cm.

La aproximativ 2 cm de trunchi, tot la nivelul gâtului s-a găsit un laț de sârmă de 0,3 cm înfășurat de două ori în jurul gâtului și răsucit la spate pe o porțiune de 7 cm, sârmă care se continua la unul din capete cu aproximativ 2 metri. După înlăturarea acesteia, s-a observat șanțul de ștrangulare atipic, având o zonă pigmentată de aproximativ 1 cm și adâncime de 0,3 cm. Membrele au fost legate la spate la nivelul încheieturii palmelor cu un cordon textil care au produs echimoze, echimoze aflându-se și la nivelul membrelor inferioare. Aspectele descrise dovedesc că autorul abominabilei fapte mai înainte de a ucide victima a chinuit-o timp îndelungat, dovedind cruzime în tot ce a întreprins până la decesul ei.

La o distanță de 6o cm de corpul victimei s-a găsit un copac care prezenta la o înălțime de 80 cm un ciot pe care a fost găsită agățată o bucată de material textil de culoare albastră în lungime de 15 cm, ceea ce demonstrează că autorul faptei a încercat să o spânzure atunci când victima era în viață, iar la 20 cm de bucata de material textil spre vârful copacului a fost descoperit și ridicat un fir de păr în lungime de 30 cm ce provenea de la victimă. La baza copacului s-au găsit urme de sânge, iar în jurul abdomenului, pe sol, a fost găsită o pereche de pantaloni de pânză portocalie cu alb, o pereche de chiloți, iar între chiloți și pantaloni un papuc de plastic de culoare roșie. Toate aspectele constatate la fața locului au condus la concluzia că victima C.D.

deplasându-se prin pădurea P. a fost surprinsă de autorul crimei și cu toată rezistența opusă de aceasta, inculpatul pentru a-și satisface plăcerile sexuale, mai întâi a chinuit victima legând-o cu o sârmă în jurul gâtului și în continuare mâinile, apoi a încercat să o spânzure agățând șnurul cu care era legată într-un ciot al unui copac și pentru că nu a reușit și probabil pentru că victima țipa, i-a trecut un căluș prin gură, aceasta fiind supusă unor chinuri groaznice până la deces. Autopsia cadavrului a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice acute prin strangulare. Cercetarea efectuată la fața locului și concluziile medico-legale provizorii formulate cu prilejul autopsiei au format convingerea organului de anchetă că autorul sau autorii sunt persoane obsedate sexual.

În cauză s-au formulat mai multe versiuni, printre care numărându-se și aceea că victima a plecat de acasă din com. Crîmpoaia jud. Olt cu intenția de a merge la domiciliul părinților situat în com. Ghimpețeni, jud. Olt și trecând prin pădurea P. s-a întâlnit întâmplător cu un bărbat care i-a solicitat să întrețină raporturi sexuale cu el și pentru că l-a refuzat a agresat-o, târând-o în pădure și apoi supunând-o unor chinuri a ucis victima prin cruzimi. Pentru verificarea acestei versiuni s-a format un cerc amplu de suspecți care a cuprins toate persoanele cu manifestări violente, persoane bolnave psihic ce au fost descoperite practicând perversiuni sexuale sau care anterior s-au manifestat violent față de persoane de sex feminin în vederea întreținerii unor raporturi sexuale.

În cercul de bănuiți a fost introdus și verificat și inculpatul I.G. din comuna Nicolae Titulescu jud. Olt, care anterior a fost bănuit că a dat foc la o șură de paie a unor vecini cu care se află în conflict, era necăsătorit, iar după comiterea faptei, deși nu muncise niciodată nici în familie, nici ocazional la cetățenii din comună, brusc s-a angajat la o firmă de construcții din Teleorman, iar ulterior a cerut patronului firmei să-l detașeze pe șantiere din județul Brăila sau Satu-Mare. Verificările și investigațiile făcute de poliție au descoperit că inculpatul I.G. în perioada aprilie 2007 - septembrie 2007 se afla pe un șantier din jud. Brăila. Raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică efectuat de Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P.R.

nr. 77208 din 25 septembrie 2007 a confirmat că profilul genetic al probei biologice de referință recoltată de la I.G. corespunde cu profilul genetic al micro urmelor de celule epiteliale remanate de pe lanțul material textil care a imobilizat mâinile victimei și din cavitatea uterină a acesteia (f. 48-78 dosar urmărire penală); în consecință, la aproximativ 1 an de la comiterea crimei a fost descoperit ca autor al omorului comis asupra victimei C.D. - inculpatul I.G. care a comis faptele ce i se rețin în sarcină, în următoarele împrejurări: În dimineața zilei de 23 octombrie 2006, cetățenii comunelor Crîmpoaia, Ghimpețeni și Nicolae Titulescu au fost șocați de moartea victimei, cunoscută ca o persoană liniștită, mamă a doi copii minori, al cărei cadavru a fost găsit în pădurea P., situată pe raza celor trei localități și pe care rudele victimei o dăduseră dispărută cu o zi înainte.

În ziua de 22 octombrie 2006, victima plecase de acasă să-și viziteze părinții în com. Ghimpețeni, apoi urma să ajute familia C.A. la fabricarea de țuică cu cazanul. La plecarea din domiciliu victima a luat suma de 4.250.000 lei, pe care îi primise de la concubinul său M.I. pentru a-i da lui C.A. din com. Ghimpețeni pentru a cumpăra lemne de foc. Victima s-a deplasat pe drumul comunal 103 aproximativ 2 km, după care a pătruns pe un drum forestier ce străbate pădurea P. și care permite accesul pe drumul județean Nicolae Titulescu - Ghimpețeni jud. Olt. Drumul forestier ce străbate comuna are o lungime de aproximativ 500 m. La data susmenționată de la domiciliul său, în jurul prânzului a plecat și I.G.

însoțit de sora sa I.E. cu intenția de a se deplasa în pădurea P. pentru a aduna vreascuri ce urma să le folosească în gospodăria personală. De menționat că I.G., deși avea vârsta de 38 de ani nu fusese căsătorit și nici nu întreținuse relații sexuale cu vreo persoană. I.G. locuia cu sora sa I.E., care de asemenea nu era căsătorită, nu avea serviciu și trăia din veniturile realizate de sora sa încadrată în muncă la o societate ce confecționa textile. Pentru a aduce lemne, cei doi au luat asupra lor un sac de rafie I.E., iar I.G. a luat o sârmă și un cordon din material textil de culoare albastră pentru a le folosi la legatul lemnelor și pentru a le putea transporta mai ușor. Ajungând la marginea pădurii, cei doi au hotărât să se despartă, astfel că I.E.

s-a deplasat prin pădure dar pe margine, iar I.G. s-a deplasat în mijlocul pădurii până la drumul forestier ce traversează pădurea și care face legătura între localitățile Crîmpoaia și Nicolae Titulescu. Pe același tronson al drumului forestier, victima s-a întâlnit cu inculpatul care probabil i-a propus să întrețină relații sexuale cu acesta și întrucât victima a refuzat, inculpatul a prins-o de păr, așa încât, în urma violențelor exercitate asupra ei, clema de plastic din păr i-a căzut în apropierea drumului forestier, fiind găsită cu ocazia cercetării locului faptei. Apoi inculpatul a doborât victima pe sol, după care a târât-o în interiorul pădurii circa 20 m, loc în care a dezbrăcat-o cu forța, aruncându-i obiectele de îmbrăcăminte prin pădure, la o distanță mică de locul în care a fost găsită.

Pentru că victima țipa, i-a pus un căluș făcut dintr-un cordon albastru din material pe care-l avea asupra sa, i l-a introdus după ce i-a tras limba cu forța. Apoi inculpatul cu sârma pe care o luase de la domiciliul său a legat victima de gât de două ori, făcându-i nod la spate, după care a legat-o cu altă bucată de material textil de aceiași culoare, de mâini. Tot la mâini victima a fost legată cu o sârmă al cărei nod i-l făcuse la gât pentru a o pune în imposibilitate de a se opune pornirilor sale animalice. Inculpatul a procedat în acest mod întrucât dacă victima și-ar fi mișcat mâinile sau gâtul, aceasta se strangula automat, Cu toate măsurile luate de inculpat, victima a încercat să se opună astfel că el a ridicat-o de la sol și a încercat să o spânzure de ciotul unui copac, agățând-o în acel ciot cu sârma și bucata de material plastic cu care o legase.

Întrucât acest ciot s-a rupt la fel și materialul textil, inculpatul a așezat-o din nou pe sol unde a întreținut, fără consimțământul victimei raporturi sexuale cu aceasta. Inculpatul a întreținut un raport sexual normal cu victima dar și unul anal pentru că ulterior, așa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală la examenul secreției anale a victimei s-au pus în evidență rare capete de spermatozoizi. De menționat că, inculpatul a sustras victimei, prin violență, suma de 4.250.000 lei pe care aceasta o avea asupra sa în vederea cumpărării lemnelor pentru foc. Examinarea cadavrului a pus în evidență 44 leziuni produse victimei de inculpat care a exercitat asupra ei numeroase violențe, lovind-o peste tot corpul, iar când victima era în agonie a întreținut raporturi sexuale cu aceasta.

Leziunile traumatice au condus la decesul victimei, situație în care inculpatul a părăsit nu numai locul faptei, dar și localitatea angajându-se ca muncitor pe șantiere de construcții. Sesizând dispariția victimei, rudele au anunțat poliția și împreună au pornit în căutarea victimei, descoperindu-i cadavrul în pădurea P. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul care prin motivele scrise, cât și oral, a susținut că este nevinovat, solicitând achitarea. Prin Decizia penală nr. 153 din 3 iulie 2009, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. În motivarea soluției, s-a arătat că prima instanță a făcut o apreciere corespunzătoare a probatoriului administrat în cauză referitor la infracțiunile deduse judecății, aprecierea fiind realizată în conformitate cu principiile instituite în această materie prin dispozițiile art. 1-4 C. proc.

pen., art. 5 2 C. proc. pen. și art. 62-68 1 C. proc. pen. În termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul. În esență, fără a invoca vreun caz de casare, inculpatul prin apărător a susținut prin motivele scrise, cât și oral, că în cauză nu s-a dovedit de către acuzare că inculpatul este autorul crimei și al faptelor deduse judecății; în acest sens, s-a arătat că inculpatul nu a recunoscut aceste activități infracționale, că nu există martori care să fi observat nemijlocit faptele sau să fi auzit victima țipând și că în fine, nu i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii profilului genetic iar buletinul de analiză (f. 41-45 dosar urmărire penală) concluzionează că le examenul secreției vaginale nu s-au constatat spermatozoizi.

În principal s-a solicitat pentru motivele arătate achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 pct. 4 lit. a) C. proc. pen.; în subsidiar, casarea cu trimitere a cauzei la prima instanță pentru că nu i s-au recoltat probe biologice și, în consecință, să se refacă expertizele. Examinând hotărârile atacate - în raport de criticile formulate de inculpat, de cazurile de casare înscrise în art. 385 9 alin. (1) pct. 10 și 18 C. proc. pen., cât și din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., se constată pentru cele ce urmează - că recursul este nefondat. Pornind de la principiul legalității și oficialității procesului penal, înscris în art. 2 C. proc. pen., potrivit căruia procesul penal se desfășoară atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, potrivit legi și că în temeiul art. 63 alin. (2) C. proc.

pen. probele nu au o valoare mai dinainte stabilită se poate reafirma un fapt bine cunoscut și reglementat de norma procesual penală (art. 62 C. proc. pen.) că mijloacele de probă pot fi administrate în toate fazele procesului, legea nefăcând deosebiri în ce privește forța lor probantă. Aceasta înseamnă că probele administrate în cursul urmăririi penale nu pot servi doar la sesizarea instanței, ci sunt necesare în toate fazele procesului pentru a satisface principiul aflării adevărului care impune instanței de judecată să dea valoare tuturor probelor administrate legal și care exprimă adevărul. Desigur, aceste considerente au fost prezentate pentru a reaminti inculpatului și apărării sale că, principiul liberei aprecieri a probelor lasă instanțelor libertatea să aprecieze concludența tuturor probelor, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, așa cum corect au procedat - în speță - instanțele pentru stabilirea adevărului în cauză.

În sensul acestor considerente, atât inculpatul cât și apărătorul său ales ignoră voit sau nu, toate probele ce s-au efectuat în faza urmăririi penale, la foarte scurt timp de la producerea și constatarea decesului victimei, referindu-se, în mod repetat, la declarațiile de nerecunoaștere ale inculpatului date în instanțe, sau la acele declarații prin care contestă un fapt evident, respectiv acela al recoltării probelor biologice. Și discutând în treacăt despre conduita procesuală de recunoaștere a inculpatului din faza de urmărire penală, aceasta este calificată ca fiind forțată, efectuată sub presiunea organului de urmărire penală. Prezentând această versiune în raport de conduita sa procesuală, inculpatul ignoră că toate aceste probe s-au realizat public, în prezența mai multor martori asistenți și a apărătorului ales; pe de altă parte, recurentul inculpat nu a prezentat în ce a constat presiunile exercitate asupra sa, sau modul în care acestea s-au desfășurat.

În lipsa acestor mențiuni, sau a unor acte de constatare a unor leziuni, trebuie precizat că prin procesul verbal din 2 octombrie 2007 (f. 86 dosar urmărire penală), de reconstituire a traseului parcurs de inculpat, de fixare a locului faptei și de felul în care s-au desfășurat activitățile infracționale, probă realizată în prezența a patru martori și a organelor de urmărire penală, s-a consemnat poziția procesuală a inculpatului care a indicat locul în care s-a întâlnit cu victima și unde au discutat câteva minute. Recurentul inculpat a recunoscut că i-a propus victimei să întrețină relații sexuale, propunere refuzată de victimă care a fugit, dar a fost prinsă de inculpat după vreo 22 m, când a fost doborâtă la pământ, legată de mâini și de gât, dezbrăcată, târâtă pe sol și obligată să întrețină raport sexual.

Și întrucât victima țipa, inculpatul i-a pus în gură un căluș din material textil, apoi a strâns-o cu sârma de mâini și gât până a decedat. Reconstituirea a fost filmată și fotografiată, iar procesul verbal întocmit cu această ocazie a fost semnat, fără obiecțiuni, de martori și de inculpat. Și prin declarația de la fila 100 dosar urmărire penală, dată în prezența apărătorului N.C., inculpatul a descris condițiile în care a ajuns în pădure, locul de unde a ridicat sârma, precum și împrejurările în care a violat și omorât victima. Totodată acesta recunoaște că i s-au recoltat probele biologice în vederea stabilirii ADN-ului, solicitând și efectuarea unei expertize psihiatrice. Și în pofida acestor probe și recunoașteri, prin declarația din 22 noiembrie 2007, inculpatul contestă rezultatele expertizelor psihiatrice și biocriminalistice, după cum și recoltarea probelor biologice și a modului în care s-a realizat reconstituirea.

Și de la acest moment procesual, când inculpatului i s-a schimbat apărătorul, fiind asistat de avocat E.P., recurentul inculpat a negat orice participare la comiterea infracțiunilor, deși, în continuare, probele administrate îl incriminau, fără echivoc. În șirul probelor care atestă vinovăția inculpatului poate fi enumerată și declarația martorei I.E. (f. 116 dosar urmărire penală) care a indicat aceleași împrejurări în legătură cu deplasarea în pădure în ziua de 22 octombrie 2006, arătând însă, că la un moment dat cei doi s-au despărțit în pădure. Martora a mai precizat că inculpatul a recunoscut în fața sa comiterea faptelor pentru care este trimis în judecată și odată cu revenirea inculpatului asupra declarațiilor de recunoaștere, revine și martora care ulterior nu recunoaște conținutul declarației, nu recunoaște că a dat declarație, după cum nici propria semnătură.

Aceste reveniri sunt irelevante din punct de vedere juridic, pe de o parte pentru că nu conțin motivații plauzibile și justificative, iar pe de altă parte, pentru că rămân singulare în contextul probator care-l încriminează pe inculpat. Vorbind despre acest material probator se impun a fi amintiți martorii P.M. (f. 42 dosar instanța de fond), D.D.C. (f. 64 dosar urmărire penală), M.R. (f. 63 dosar instanța de fond) și L.P. (f. 65 dosar instanța de fond) martori care au participat la reconstituire și care au afirmat că organele de urmărire penală nu au exercitat violențe sau presiuni asupra inculpatului, acesta arătând și descriind modul în care a comis infracțiunile, fără a fi constrâns psihic sau fizic, fără a i se sugera răspunsurile.

Și în fine, aceste ultime susțineri ale inculpatului sunt infirmate, fără echivoc, de probele științifice efectuate în cauză și care-l indică drept autor atât al violului comis asupra victimei, cât și al omorului. Astfel, raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică efectuat la Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P. din 25 septembrie 2007 a confirmat că, profilul genetic al probei biologice de referință recoltată de la I.G. corespunde cu profilul genetic al microurmelor de celule epiteliale remanate de pe lațul material textil care a imobilizat mâinile victimei și din cavitatea uterină a acesteia (f. 48-73 dosar urmărire penală).

Ansamblul probelor administrate, prezentate și discutate în cauză confirmă că inculpatul este autorul faptelor deduse judecății și chiar dacă acesta prezintă o tulburare de personalitate de tip impulsiv, păstrează capacitatea psihică de apreciere a faptelor, așa cum concluzionează raportul de expertiză medico-legală psihiatrică (f. 78 dosar urmărire penală). Și în acest context, declarațiile inculpatului de revenire asupra recunoașterilor inițiale rămân nerelevante și neconvingătoare atâta timp cât nici una din restul probelor nu le poate confirma.

În fine, instanțele au apreciat concludența fiecărei probe, indiferent de faza procesuală în care a fost obținută, dând astfel valoare doar acelor probe care coroborate cu altele exprimă adevărul, încât soluția de condamnare în cauză nu este consecința unei grave erori de fapt, așa cum s-a susținut, ci rezultatul respectării unor principii procesual penale, cum ar fi al liberei aprecieri a probelor înscris în art. 63 alin. (2) C. proc. pen. și aflării adevărului, prevăzut de art. 3 C. proc. pen. Pentru toate aceste considerente nu se mai impune nici administrarea altor probe, care de altfel, nici nu au fost indicate de inculpat și nici nu se constată motive de casare sub aspectele invocate sau sub alte aspecte, așa încât, se apreciază neîntemeiate criticile formulate și în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., recursul declarat se va respinge, ca nefondat. Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. În conformitate cu art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen. combinat cu art. 88 C. pen., se va computa din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.G. împotriva Deciziei penale nr. 153 din 3 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 2 octombrie 2007 la 11 noiembrie 2009. Obligă recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 noiembrie 2009.