ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3727/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3727/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 48 din 22 aprilie 2008, Tribunalul

Olt, în baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. h) și art. 176 alin. (1)

lit. a) și d) C. pen. a condamnat inculpatul I.G., fiul lui V. și S., la

pedeapsa de 25 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.

Conform art. 65 C. pen., coroborat

cu art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) și art. 176 alin. (1) C. pen. și art.

53 pct. 2 lit. a) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

durată de 9 ani.

În baza art. 197 alin. (1) C. pen.,

același inculpat a fost condamnat la 9 ani închisoare și 6 ani pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe o durată de 6 ani.

În baza art. 211 alin. (1) C. pen.

inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare.

S-au contopit pedepsele aplicate și

s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 25 ani

închisoare și 9 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen.

În temeiul art. 346 alin. (1) C.

proc. pen., s-a luat act că partea vătămată M.M. nu s-a constituit parte civilă

în cauză.

Inculpatul a fost obligat, potrivit art.

14, art. 17 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., combinat cu art. 998 - 999 C.

civ., art. 94 alin. (3) C. fam., la plata unei prestații periodice în favoarea

minorilor M.I.F. în vârstă de 6 ani și M.F.I. în vârstă de 4 ani, în cuantum de

85 lei lunar pentru fiecare dintre aceștia, începând cu mai 2008 și până la

majoratul minorilor și a sumei de 3060 lei cu același titlu, suma globală

aferentă perioadei 22 octombrie 2006 - aprilie 2008, precum și la plata sumei

de câte 100.000 lei reprezentând daune morale pentru fiecare dintre cei doi

minori.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a

dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 425 lei reprezentând suma de bani

dobândită prin săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut următoarea situație de fapt.

În data de 23 octombrie 2006,

Parchetul Tribunalului Olt a fost sesizat de poliția din județul Olt despre

faptul că în ziua de 23 octombrie 2006, în pădurea P. de pe raza comunei

Ghimpețeni, jud. Olt a fost găsit cadavrul victimei C.D. din com. Crîmpoaia,

jud. Olt, în vârstă de 24 ani legată de mâini și gât cu o sârmă, în gură avea

un căluș iar trupul acesteia era dezgolit până la mijloc. Toate acestea

împrejurări au îndreptățit organul de anchetă să considere că C.D. a fost

victima unui viol și pentru a nu fi descoperit autorul acestei fapte, a ucis

victima.

În cursul cercetărilor, s-a stabilit

că pădurea P. este situată pe raza comunei Nicolae Titulescu, jud. Olt și pe

raza comunei Crîmpoaia, jud. Olt, accesul făcându-se de pe drumul comunal

Ghimpețeni - Crîmpoaia.

Pădurea este străbătută de un drum

forestier de la sud la nord care permite deplasarea cetățenilor între cele două

localități.

Parcurgând o distanță de circa 70 m dinspre Ghimpețeni jud. Olt pe drumul forestier și apoi parcurgând o distanță de aproximativ 30 metri în interiorul pădurii, au fost găsite mai multe obiecte de îmbrăcăminte între ele existând o

distanță de câțiva metri.

Cercetările efectuate au mai stabilit

că în pădure s-au găsit un cordon de material textil de culoare albastră în

lungime de 20 cm, având urme de rupere la ambele capete, iar la o distanță de

circa 1 m a fost găsită o pereche de pantaloni de trening de culoare roșie cu

dungi albastre pe lateral, care au fost întorși pe dosul acestora.

S-au mai descoperit în partea de

nord a pădurii, pe vegetația de pe sol, urme de târâre pe o distanță de 16,5 m loc unde a fost găsit cadavrul victimei C.D. , orientat cu fața în sus, cu capul spre vest,

picioarele depărtate și mâinile sub trunchi. Cadavrul era dezbrăcat până la

nivelul pieptului fără ca el să poarte obiecte de îmbrăcăminte la nivelul

membrelor inferioare. În picioare victima avea ciorapi de culoare neagră, iar

la nivelul bustului victima purta un sutien de culoare albă, tricou roșu, bluză

de pijama de culoare portocalie cu motive florale, tricou galben cu dantelă în

partea superioară, bluză PNA cu dungi albe și pulover de culoare roșie.

Cadavrul prezenta mai multe leziuni

la nivelul capului, feței, urechilor și nasului, iar în gură avea un material

textil de culoare albastră în lungime de 40 cm folosit ca și căluș având nodul lateral dreapta la nivelul feței, orientat spre zona occipital superioară. Limba

era scoasă din cavitatea bucală, materialul textil fiind deasupra acesteia.

În continuare la nivelul gâtului

cadavrului a fost găsit un laț din material textil de culoare albastră, cu

nodul în zona occipitală iar după înlăturarea acestora, s-a observat șanțul de

ștrangulare atipic, zona pigmentată având 1 și 1,5 cm. La aproximativ 2 cm de trunchi, tot la nivelul gâtului s-a găsit un laț de sârmă de 0,3 cm înfășurat de două ori în jurul gâtului și răsucit la spate pe o porțiune de 7 cm, sârmă care se continua la unul din capete cu aproximativ 2 metri. După înlăturarea acesteia, s-a observat șanțul de ștrangulare atipic, având o zonă

pigmentată de aproximativ 1 cm și adâncime de 0,3 cm. Membrele au fost legate la spate la nivelul încheieturii palmelor cu un cordon textil care au

produs echimoze, echimoze aflându-se și la nivelul membrelor inferioare.

Aspectele descrise dovedesc că

autorul abominabilei fapte mai înainte de a ucide victima a chinuit-o timp

îndelungat, dovedind cruzime în tot ce a întreprins până la decesul ei.

La o distanță de 6o cm de corpul

victimei s-a găsit un copac care prezenta la o înălțime de 80 cm un ciot pe care a fost găsită agățată o bucată de material textil de culoare albastră în

lungime de 15 cm, ceea ce demonstrează că autorul faptei a încercat să o

spânzure atunci când victima era în viață, iar la 20 cm de bucata de material textil spre vârful copacului a fost descoperit și ridicat un fir de păr

în lungime de 30 cm ce provenea de la victimă.

La baza copacului s-au găsit urme de

sânge, iar în jurul abdomenului, pe sol, a fost găsită o pereche de pantaloni

de pânză portocalie cu alb, o pereche de chiloți, iar între chiloți și

pantaloni un papuc de plastic de culoare roșie.

Toate aspectele constatate la fața

locului au condus la concluzia că victima C.D. deplasându-se prin pădurea P. a

fost surprinsă de autorul crimei și cu toată rezistența opusă de aceasta,

inculpatul pentru a-și satisface plăcerile sexuale, mai întâi a chinuit victima

legând-o cu o sârmă în jurul gâtului și în continuare mâinile, apoi a încercat

să o spânzure agățând șnurul cu care era legată într-un ciot al unui copac și

pentru că nu a reușit și probabil pentru că victima țipa, i-a trecut un căluș

prin gură, aceasta fiind supusă unor chinuri groaznice până la deces.

Autopsia cadavrului a concluzionat

că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice acute prin

strangulare.

Cercetarea efectuată la fața locului

și concluziile medico-legale provizorii formulate cu prilejul autopsiei au

format convingerea organului de anchetă că autorul sau autorii sunt persoane

obsedate sexual.

În cauză s-au formulat mai multe

versiuni, printre care numărându-se și aceea că victima a plecat de acasă din

com. Crîmpoaia jud. Olt cu intenția de a merge la domiciliul părinților situat

în com. Ghimpețeni, jud. Olt și trecând prin pădurea P. s-a întâlnit

întâmplător cu un bărbat care i-a solicitat să întrețină raporturi sexuale cu

el și pentru că l-a refuzat a agresat-o, târând-o în pădure și apoi supunând-o

unor chinuri a ucis victima prin cruzimi.

Pentru verificarea acestei versiuni

s-a format un cerc amplu de suspecți care a cuprins toate persoanele cu

manifestări violente, persoane bolnave psihic ce au fost descoperite practicând

perversiuni sexuale sau care anterior s-au manifestat violent față de persoane

de sex feminin în vederea întreținerii unor raporturi sexuale.

În cercul de bănuiți a fost introdus

și verificat și inculpatul I.G. din comuna Nicolae Titulescu jud. Olt, care

anterior a fost bănuit că a dat foc la o șură de paie a unor vecini cu care se

află în conflict, era necăsătorit, iar după comiterea faptei, deși nu muncise

niciodată nici în familie, nici ocazional la cetățenii din comună, brusc s-a

angajat la o firmă de construcții din Teleorman, iar ulterior a cerut

patronului firmei să-l detașeze pe șantiere din județul Brăila sau Satu-Mare.

Verificările și investigațiile făcute de poliție au descoperit că inculpatul I.G.

în perioada aprilie 2007 - septembrie 2007 se afla pe un șantier din jud.

Brăila.

Raportul de constatare

tehnico-științifică biocriminalistică efectuat de Institutul de Criminalistică

din cadrul I.G.P.R. nr. 77208 din 25 septembrie 2007 a confirmat că profilul genetic al probei biologice de referință recoltată de la I.G. corespunde

cu profilul genetic al micro urmelor de celule epiteliale remanate de pe lanțul

material textil care a imobilizat mâinile victimei și din cavitatea uterină a

acesteia (f. 48-78 dosar urmărire penală); în consecință, la aproximativ 1 an

de la comiterea crimei a fost descoperit ca autor al omorului comis asupra

victimei C.D. - inculpatul I.G. care a comis faptele ce i se rețin în sarcină,

în următoarele împrejurări:

În dimineața zilei de 23 octombrie 2006,

cetățenii comunelor Crîmpoaia, Ghimpețeni și Nicolae Titulescu au fost șocați

de moartea victimei, cunoscută ca o persoană liniștită, mamă a doi copii

minori, al cărei cadavru a fost găsit în pădurea P., situată pe raza celor trei

localități și pe care rudele victimei o dăduseră dispărută cu o zi înainte.

În ziua de 22 octombrie 2006,

victima plecase de acasă să-și viziteze părinții în com. Ghimpețeni, apoi urma

să ajute familia C.A. la fabricarea de țuică cu cazanul.

La plecarea din domiciliu victima a

luat suma de 4.250.000 lei, pe care îi primise de la concubinul său M.I. pentru

a-i da lui C.A. din com. Ghimpețeni pentru a cumpăra lemne de foc.

Victima s-a deplasat pe drumul

comunal 103 aproximativ 2 km, după care a pătruns pe un drum forestier ce

străbate pădurea P. și care permite accesul pe drumul județean Nicolae

Titulescu - Ghimpețeni jud. Olt. Drumul forestier ce străbate comuna are o

lungime de aproximativ 500 m.

La data susmenționată de la

domiciliul său, în jurul prânzului a plecat și I.G. însoțit de sora sa I.E. cu

intenția de a se deplasa în pădurea P. pentru a aduna vreascuri ce urma să le

folosească în gospodăria personală.

De menționat că I.G., deși avea

vârsta de 38 de ani nu fusese căsătorit și nici nu întreținuse relații sexuale

cu vreo persoană. I.G. locuia cu sora sa I.E., care de asemenea nu era

căsătorită, nu avea serviciu și trăia din veniturile realizate de sora sa

încadrată în muncă la o societate ce confecționa textile.

Pentru a aduce lemne, cei doi au

luat asupra lor un sac de rafie I.E., iar I.G. a luat o sârmă și un cordon din

material textil de culoare albastră pentru a le folosi la legatul lemnelor și

pentru a le putea transporta mai ușor. Ajungând la marginea pădurii, cei doi au

hotărât să se despartă, astfel că I.E. s-a deplasat prin pădure dar pe margine,

iar I.G. s-a deplasat în mijlocul pădurii până la drumul forestier ce

traversează pădurea și care face legătura între localitățile Crîmpoaia și

Nicolae Titulescu.

Pe același tronson al drumului

forestier, victima s-a întâlnit cu inculpatul care probabil i-a propus să

întrețină relații sexuale cu acesta și întrucât victima a refuzat, inculpatul a

prins-o de păr, așa încât, în urma violențelor exercitate asupra ei, clema de

plastic din păr i-a căzut în apropierea drumului forestier, fiind găsită cu

ocazia cercetării locului faptei. Apoi inculpatul a doborât victima pe sol,

după care a târât-o în interiorul pădurii circa 20 m, loc în care a dezbrăcat-o cu forța, aruncându-i obiectele de îmbrăcăminte prin pădure, la o

distanță mică de locul în care a fost găsită.

Pentru că victima țipa, i-a pus un

căluș făcut dintr-un cordon albastru din material pe care-l avea asupra sa, i

l-a introdus după ce i-a tras limba cu forța. Apoi inculpatul cu sârma pe care

o luase de la domiciliul său a legat victima de gât de două ori, făcându-i nod

la spate, după care a legat-o cu altă bucată de material textil de aceiași

culoare, de mâini.

Tot la mâini victima a fost legată

cu o sârmă al cărei nod i-l făcuse la gât pentru a o pune în imposibilitate de

a se opune pornirilor sale animalice.

Inculpatul a procedat în acest mod

întrucât dacă victima și-ar fi mișcat mâinile sau gâtul, aceasta se strangula

automat,

Cu toate măsurile luate de inculpat,

victima a încercat să se opună astfel că el a ridicat-o de la sol și a încercat

să o spânzure de ciotul unui copac, agățând-o în acel ciot cu sârma și bucata

de material plastic cu care o legase. Întrucât acest ciot s-a rupt la fel și

materialul textil, inculpatul a așezat-o din nou pe sol unde a întreținut, fără

consimțământul victimei raporturi sexuale cu aceasta.

Inculpatul a întreținut un raport

sexual normal cu victima dar și unul anal pentru că ulterior, așa cum rezultă

din raportul de constatare medico-legală la examenul secreției anale a victimei

s-au pus în evidență rare capete de spermatozoizi.

De menționat că, inculpatul a

sustras victimei, prin violență, suma de 4.250.000 lei pe care aceasta o avea

asupra sa în vederea cumpărării lemnelor pentru foc.

Examinarea cadavrului a pus în

evidență 44 leziuni produse victimei de inculpat care a exercitat asupra ei

numeroase violențe, lovind-o peste tot corpul, iar când victima era în agonie a

întreținut raporturi sexuale cu aceasta. Leziunile traumatice au condus la

decesul victimei, situație în care inculpatul a părăsit nu numai locul faptei,

dar și localitatea angajându-se ca muncitor pe șantiere de construcții.

Sesizând dispariția victimei, rudele

au anunțat poliția și împreună au pornit în căutarea victimei, descoperindu-i

cadavrul în pădurea P.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpatul care prin motivele scrise, cât și oral, a susținut că

este nevinovat, solicitând achitarea.

Prin Decizia penală nr. 153 din 3

iulie 2009, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpat.

În motivarea soluției, s-a arătat că

prima instanță a făcut o apreciere corespunzătoare a probatoriului administrat

în cauză referitor la infracțiunile deduse judecății, aprecierea fiind

realizată în conformitate cu principiile instituite în această materie prin

dispozițiile art. 1-4 C. proc. pen., art. 5

2

C. proc. pen. și art. 62-68

1

C. proc. pen.

În termen legal, împotriva acestor

hotărâri a declarat recurs inculpatul.

În esență, fără a invoca vreun caz

de casare, inculpatul prin apărător a susținut prin motivele scrise, cât și

oral, că în cauză nu s-a dovedit de către acuzare că inculpatul este autorul

crimei și al faptelor deduse judecății; în acest sens, s-a arătat că inculpatul

nu a recunoscut aceste activități infracționale, că nu există martori care să

fi observat nemijlocit faptele sau să fi auzit victima țipând și că în fine, nu

i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii profilului genetic iar

buletinul de analiză (f. 41-45 dosar urmărire penală) concluzionează că le

examenul secreției vaginale nu s-au constatat spermatozoizi.

În principal s-a solicitat pentru

motivele arătate achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat

cu art. 10 pct. 4 lit. a) C. proc. pen.; în subsidiar, casarea cu trimitere a

cauzei la prima instanță pentru că nu i s-au recoltat probe biologice și, în

consecință, să se refacă expertizele.

Examinând hotărârile atacate - în

raport de criticile formulate de inculpat, de cazurile de casare înscrise în art.

385

9

alin. (1) pct. 10 și 18 C. proc. pen., cât și din oficiu,

conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., se constată pentru cele

ce urmează - că recursul este nefondat.

Pornind de la principiul legalității

și oficialității procesului penal, înscris în art. 2 C. proc. pen., potrivit

căruia procesul penal se desfășoară atât în cursul urmăririi penale cât și în

cursul judecății, potrivit legi și că în temeiul art. 63 alin. (2) C. proc.

pen. probele nu au o valoare mai dinainte stabilită se poate reafirma un fapt

bine cunoscut și reglementat de norma procesual penală (art. 62 C. proc. pen.)

că mijloacele de probă pot fi administrate în toate fazele procesului, legea

nefăcând deosebiri în ce privește forța lor probantă. Aceasta înseamnă că

probele administrate în cursul urmăririi penale nu pot servi doar la sesizarea

instanței, ci sunt necesare în toate fazele procesului pentru a satisface

principiul aflării adevărului care impune instanței de judecată să dea valoare

tuturor probelor administrate legal și care exprimă adevărul.

Desigur, aceste considerente au fost

prezentate pentru a reaminti inculpatului și apărării sale că, principiul

liberei aprecieri a probelor lasă instanțelor libertatea să aprecieze

concludența tuturor probelor, indiferent de faza procesuală în care au fost

administrate, așa cum corect au procedat - în speță - instanțele pentru

stabilirea adevărului în cauză.

În sensul acestor considerente, atât

inculpatul cât și apărătorul său ales ignoră voit sau nu, toate probele ce s-au

efectuat în faza urmăririi penale, la foarte scurt timp de la producerea și

constatarea decesului victimei, referindu-se, în mod repetat, la declarațiile

de nerecunoaștere ale inculpatului date în instanțe, sau la acele declarații

prin care contestă un fapt evident, respectiv acela al recoltării probelor

biologice.

Și discutând în treacăt despre

conduita procesuală de recunoaștere a inculpatului din faza de urmărire penală,

aceasta este calificată ca fiind forțată, efectuată sub presiunea organului de

urmărire penală.

Prezentând această versiune în

raport de conduita sa procesuală, inculpatul ignoră că toate aceste probe s-au

realizat public, în prezența mai multor martori asistenți și a apărătorului

ales; pe de altă parte, recurentul inculpat nu a prezentat în ce a constat

presiunile exercitate asupra sa, sau modul în care acestea s-au desfășurat.

În lipsa acestor mențiuni, sau a

unor acte de constatare a unor leziuni, trebuie precizat că prin procesul

verbal din 2 octombrie 2007 (f. 86 dosar urmărire penală), de reconstituire a

traseului parcurs de inculpat, de fixare a locului faptei și de felul în care

s-au desfășurat activitățile infracționale, probă realizată în prezența a patru

martori și a organelor de urmărire penală, s-a consemnat poziția procesuală a

inculpatului care a indicat locul în care s-a întâlnit cu victima și unde au

discutat câteva minute.

Recurentul inculpat a recunoscut că

i-a propus victimei să întrețină relații sexuale, propunere refuzată de victimă

care a fugit, dar a fost prinsă de inculpat după vreo 22 m, când a fost doborâtă la pământ, legată de mâini și de gât, dezbrăcată, târâtă pe sol și

obligată să întrețină raport sexual. Și întrucât victima țipa, inculpatul i-a

pus în gură un căluș din material textil, apoi a strâns-o cu sârma de mâini și

gât până a decedat.

Reconstituirea a fost filmată și

fotografiată, iar procesul verbal întocmit cu această ocazie a fost semnat,

fără obiecțiuni, de martori și de inculpat.

Și prin declarația de la fila 100

dosar urmărire penală, dată în prezența apărătorului N.C., inculpatul a descris

condițiile în care a ajuns în pădure, locul de unde a ridicat sârma, precum și

împrejurările în care a violat și omorât victima.

Totodată acesta recunoaște că i s-au

recoltat probele biologice în vederea stabilirii ADN-ului, solicitând și

efectuarea unei expertize psihiatrice.

Și în pofida acestor probe și

recunoașteri, prin declarația din 22 noiembrie 2007, inculpatul contestă

rezultatele expertizelor psihiatrice și biocriminalistice, după cum și

recoltarea probelor biologice și a modului în care s-a realizat reconstituirea.

Și de la acest moment procesual,

când inculpatului i s-a schimbat apărătorul, fiind asistat de avocat E.P.,

recurentul inculpat a negat orice participare la comiterea infracțiunilor,

deși, în continuare, probele administrate îl incriminau, fără echivoc.

În șirul probelor care atestă

vinovăția inculpatului poate fi enumerată și declarația martorei I.E. (f. 116

dosar urmărire penală) care a indicat aceleași împrejurări în legătură cu

deplasarea în pădure în ziua de 22 octombrie 2006, arătând însă, că la un

moment dat cei doi s-au despărțit în pădure. Martora a mai precizat că

inculpatul a recunoscut în fața sa comiterea faptelor pentru care este trimis

în judecată și odată cu revenirea inculpatului asupra declarațiilor de

recunoaștere, revine și martora care ulterior nu recunoaște conținutul

declarației, nu recunoaște că a dat declarație, după cum nici propria

semnătură.

Aceste reveniri sunt irelevante din punct

de vedere juridic, pe de o parte pentru că nu conțin motivații plauzibile și

justificative, iar pe de altă parte, pentru că rămân singulare în contextul

probator care-l încriminează pe inculpat.

Vorbind despre acest material

probator se impun a fi amintiți martorii P.M. (f. 42 dosar instanța de fond), D.D.C.

(f. 64 dosar urmărire penală), M.R. (f. 63 dosar instanța de fond) și L.P. (f.

65 dosar instanța de fond) martori care au participat la reconstituire și care

au afirmat că organele de urmărire penală nu au exercitat violențe sau presiuni

asupra inculpatului, acesta arătând și descriind modul în care a comis

infracțiunile, fără a fi constrâns psihic sau fizic, fără a i se sugera răspunsurile.

Și în fine, aceste ultime susțineri

ale inculpatului sunt infirmate, fără echivoc, de probele științifice efectuate

în cauză și care-l indică drept autor atât al violului comis asupra victimei,

cât și al omorului.

Astfel, raportul de constatare

tehnico-științifică biocriminalistică efectuat la Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P. din 25 septembrie 2007 a confirmat că,

profilul genetic al probei biologice de referință recoltată de la I.G. corespunde

cu profilul genetic al microurmelor de celule epiteliale remanate de pe lațul

material textil care a imobilizat mâinile victimei și din cavitatea uterină a

acesteia (f. 48-73 dosar urmărire penală).

Ansamblul probelor administrate,

prezentate și discutate în cauză confirmă că inculpatul este autorul faptelor

deduse judecății și chiar dacă acesta prezintă o tulburare de personalitate de

tip impulsiv, păstrează capacitatea psihică de apreciere a faptelor, așa cum

concluzionează raportul de expertiză medico-legală psihiatrică (f. 78 dosar

urmărire penală).

Și în acest context, declarațiile

inculpatului de revenire asupra recunoașterilor inițiale rămân nerelevante și

neconvingătoare atâta timp cât nici una din restul probelor nu le poate

confirma.

În fine, instanțele au apreciat concludența

fiecărei probe, indiferent de faza procesuală în care a fost obținută, dând astfel

valoare doar acelor probe care coroborate cu altele exprimă adevărul, încât

soluția de condamnare în cauză nu este consecința unei grave erori de fapt, așa

cum s-a susținut, ci rezultatul respectării unor principii procesual penale,

cum ar fi al liberei aprecieri a probelor înscris în art. 63 alin. (2) C. proc.

pen. și aflării adevărului, prevăzut de art. 3 C. proc. pen.

Pentru toate aceste considerente nu

se mai impune nici administrarea altor probe, care de altfel, nici nu au fost

indicate de inculpat și nici nu se constată motive de casare sub aspectele

invocate sau sub alte aspecte, așa încât, se apreciază neîntemeiate criticile

formulate și în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

recursul declarat se va respinge, ca nefondat.

Văzând și prevederile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

În conformitate cu art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. combinat cu art. 88 C. pen., se va computa din pedeapsa

principală aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive la

zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul I.G. împotriva Deciziei penale nr. 153 din 3 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 2 octombrie 2007

la 11 noiembrie 2009.

Obligă recurentul inculpat la 200

lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

11 noiembrie 2009.