ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 933/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 933/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
recursului de față ;
În baza
lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin
decizia penală nr. 581 din 19 august 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția penală
și pentru cauze cu minori și de familie, s-a luat act de retragerea recursului
declarat de revizuientul S.N. împotriva deciziei penale nr. 167 din 21 iulie
2009 a Tribunalului Bacău.
A fost
obligat revizuientul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților
Cetățenești.
Î
mpotriva
acestei decizii penale, revizuientul S.N. a declarat recurs.
Recursul este inadmisibil, pentru considerentele
ce se vor arăta în
continuare:
Potrivit
dispozițiilor art. 385
1
C. proc. pen., sunt susceptibile de a fi
atacate cu recurs hotărârile judecătorești, sentințe sau decizii, după caz,
nedefinitive.
Totodată, art. 417 C. proc. pen., cu referire la
dispozițiile
înscrise în Cap. III din Titlul
II
al aceluiași cod, prevede că deciziile pronunțate în recurs nu sunt
supuse nici unei alte căi ordinare de atac, ele fiind definitive și executorii.
Așadar,
sistemul român de jurisdicție a statuat principiul unicității acestei căi de
atac, dreptul la recurs stingându-se prin exercitare, așa încât posibilitatea
legală a declarării mai multor recursuri este exclusă.
Î
n
prezenta cauză, revizuientul S.N. a sesizat instanța cu un nou recurs,
împotriva deciziei prin care s-a luat act de retragerea recursului declarat de
către același revizuient.
Or, recunoașterea unei căi de atac în situații
neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului
legalității căilor de
atac și, din acest motiv, apare ca o
soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Î
n consecință, Înalta Curte, în baza art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. a) teza
II
C. proc. pen., va respinge,
ca inadmisibil, recursul
declarat de
revizuientul S.N. împotriva deciziei penale nr. 581 din
19 august 2009 a
Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Totodată,
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de revizuientul S.N. împotriva deciziei penale nr. 581 din 19 august
2009 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă
recurentul revizuient la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților
Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată
In ședință publică, azi 11 martie 2010.