ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3608/2010

Asupra recursului

penal de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1011 din 15 iunie

2010 a Judecătoriei Ploiești s-a declinat competența de soluționare a

recursului declarat de condamnatul V.P. în favoarea Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

Din examinarea

actelor dosarului rezultă că la data de 24 martie 2010, condamnatul V.P. a

formulat recurs împotriva Deciziei penale nr. 168 din 22 februarie 2010 a

Curții de Apel Ploiești prin care s-a respins ca nefondat recursul său

împotriva Deciziei penale nr. 210 din 2 decembrie 2009 a Tribunalului Prahova

și Sentinței penale nr. 1406 din 27 iulie 2009 a Judecătoriei Ploiești.

Recursul este

inadmisibil.

În art. 385

1

alin. (1) C. proc. pen. se arată hotărârile care sunt supuse recursului.

Condamnatul a

exercitat deja calea de atac a recursului împotriva Deciziei penale nr. 210 din

2 decembrie 2009 a Tribunalului Prahova, în conformitate cu dispozițiile art.

385

1

alin. (1) lit. e) C. proc. pen., astfel că un nou recurs apare

ca inadmisibil și urmează a fi respins în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de inculpatul V.P. împotriva Deciziei penale nr.

168 din 22 februarie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 15 octombrie 2010.