ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3608/2010

Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 1011 din 15 iunie 2010 a Judecătoriei Ploiești s-a declinat competența de soluționare a recursului declarat de condamnatul V.P. în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din examinarea actelor dosarului rezultă că la data de 24 martie 2010, condamnatul V.P. a formulat recurs împotriva Deciziei penale nr. 168 din 22 februarie 2010 a Curții de Apel Ploiești prin care s-a respins ca nefondat recursul său împotriva Deciziei penale nr. 210 din 2 decembrie 2009 a Tribunalului Prahova și Sentinței penale nr. 1406 din 27 iulie 2009 a Judecătoriei Ploiești. Recursul este inadmisibil. În art. 385 1 alin. (1) C. proc.

pen. se arată hotărârile care sunt supuse recursului. Condamnatul a exercitat deja calea de atac a recursului împotriva Deciziei penale nr. 210 din 2 decembrie 2009 a Tribunalului Prahova, în conformitate cu dispozițiile art. 385 1 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., astfel că un nou recurs apare ca inadmisibil și urmează a fi respins în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul V.P. împotriva Deciziei penale nr. 168 din 22 februarie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 octombrie 2010.