ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2044/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2044/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Î

n baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

încheierea din 20 mai 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru

cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 153/36/2008, în

baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 republicată, a fost

sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 278

1

alin. (2) C. proc. pen. ridicată de petenta M.T.

În baza

art. 303 alin. (6) și art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 judecata a fost

suspendată până la soluționarea excepției de către Curtea Constituțională.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a

reținut că la data de 29

ianuarie 2008 s-a înregistrat pe rolul Curții

de Apel Constanța, plângerea petentei M.T. împotriva rezoluției nr.

287/II/2/2007 din 7 ianuarie 2008 a procurorului general de la Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Constanța prin care s-a respins ca neîntemeiată plângerea

împotriva rezoluției procurorului din 26 noiembrie 2007 dată în dosarul nr.

68/P/2007.

Din actele dosarului a rezultat că petenta a

solicitat să se efectueze

cercetări penale față de:

- executorul

judecătoresc C.C.O. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 246

C. pen., întrucât în înțelegere cu A.Z., reprezentant al SC Z. SRL Tulcea, în

cadrul procedurii de executare silită a subevaluat un imobil care era ipotecat

drept garanție pentru un împrumut bancar pe care nu l-a restituit;

-

S.D. - director la Oficiul Național Cadastral

Teritorial Tulcea pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și

art. 289 C. pen.,

pentru schimbarea numărului cadastral al imobilului de

la nr. 1371/N din 10 decembrie 1999 la nr. 9497 din 14 martie 2003;

- A.F.M.

- avocat la Baroul Tulcea, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

215 alin. (3), art. 246, art. 290, art. 291 C. pen., întrucât la data când a

semnat biletul la ordin pentru suma de 250 milioane lei, nu mai deținea funcția

de consilier juridic la BIR Tulcea și, deși, împrumutul luat de la BIR era de

63 de milioane garantat prin contract de ipotecă pe imobil și cu terți giranți,

a completat biletul la ordin fiind investit cu formulă executori;

- M.L.

- grefier la Judecătoria Tulcea, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 249 C. pen., întrucât nu a comunicat

debitorilor

M.T. și M.V. încheierea din 6 decembrie 2000, prin

care s-a investit cu

formulă executorie biletul la ordin;

-

A.Z. - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art.

246 și art. 291 C. pen.

Prin

ordonanța nr. 68/P/2007 din 27 august 2007 procurorul a dispus în baza art. 220

și art. 228 alin. (4) și (6) C. proc. pen., art. 10 lit. g) C. proc. pen.

raportat la art. 122 lit. d), art. 249, art. 10 lit. d), art. 11 pct. 1 lit. b)

C. proc. pen. și art. 38, art. 42 raportat la art. 45 C. proc. pen.:

- infirmarea

actului și a măsurii începerii urmăririi penale față de A.F.M. din 15 februarie

2007 dispusă de organul de cercetare penală și confirmată de procuror prin

rezoluția din 20 februarie 2007;

-

neînceperea urmăririi penale față de A.F.M. pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 215 alin. (3), art. 246, art. 290, art. 291 C. pen., întrucât

a intervenit prescripția răspunderii penale;

- scoaterea

de sub urmărire penală a învinuitului C.C.O. - executor judecătoresc - pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 215 alin. (3) și art. 291

C. pen., deoarece faptelor le lipsesc unul din elementele constitutive ale

infracțiunii;

- disjungerea

cauzei față de numiții: S.D. , A.Z. și M.L. și declinarea la Parchetul de pe

lângă Judecătoria

Tulcea, pentru efectuarea

cercetărilor sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 26, art. 246, art.

291 C. pen. față de A.Z.; art. 249

C. pen. față de M.L.; art. 246, art.

289 C. pen. față de S.D.

Împotriva

acestei ordonanțe a formulat plângere petenta M.T.

Prin

ordonanța nr. 227/II/2/2007 din 9 octombrie 2007 a fost infirmată ordonanța nr.

68/P/2007 cu motivarea că s-a reținut în mod greșit că a intervenit prescripția

răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin.

(2), (3) C. pen. de către învinuitul A.F.M., întrucât termenul de prescripție prevăzut

de art. 122 lit. b) C. pen.

este de 10 ani,

iar presupusa infracțiune s-a consumat după data de

21 decembrie 2000.

După

reluarea urmăririi penale prin rezoluția nr. 68/P/2007 din 26 noiembrie 2007

s-a dispus:

-

scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților

A.F.M.,

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 215

alin. (3), art. 246, art. 290, art. 291 C. pen.; C.C.O. pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246, 291 și art. 215 alin. (3) C. pen. în baza

art. 10 lit. d) C. proc. pen.;

- neînceperea urmăririi penale față de: S.D. pentru

săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art.

289 C. pen.; A.Z. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26

raportat la art. 246 C. pen., art. 291 C. pen. în baza art. 10 lit. d) C. proc.

pen.

; M.L. pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 249

C. pen., în baza art. 10 lit. g) C. pen.

Împotriva rezoluției procurorului de scoatere

de sub urmărire penală nr. 68/P/2007 din 26 noiembrie 2007 a formulat plângere

M.T., solicitând redeschiderea și reluarea urmăririi penale, întrucât biletul

la ordin a fost completat în fals de către A.F.M., iar executarea silită s-a

făcut de către executorul judecătoresc C.C.O. cu încălcarea normelor

procedurale și vânzarea la licitație la un preț subevaluat al imobilului

ipotecat.

Prin rezoluția nr. 287/11/2/2007 din 7 ianuarie

2008, procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Constanța a

respins, ca neîntemeiată,

plângerea formulată de petenta M. împotriva

rezoluției procurorului nr.

68/p/2007 din 26 noiembrie 2007, reținându-se că este legală și temeinică.

Nemulțumită de soluția dată de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Constanța, prin procurorul general, petenta s-a adresat

instanței, cauza fiind înregistrată sub nr. 153/26/2008.

Î

n cursul

procesului, petenta M.T., prin apărător, a ridicat

excepția de

neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 278

1

alin. (2) C. proc.

pen., susținând că, se încalcă prevederile art. 20 alin. (1) din Constituție,

privind prioritatea aplicării reglementărilor internaționale privitoare la

drepturile fundamentale ale omului și art. 21 din Constituție privind accesul

liber la justiție, art. 6 din CEDO.

Examinând condițiile de admisibilitate a

cererii de sesizare a Curții Constituționale, instanța a constatat că cererea

petentei este întemeiată.

Din analiza prevederilor art. 29 din Legea nr.

47/1992 republicată privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

este condiționată de îndeplinirea cumulativă a celor 4 condiții stipulate

expres de textul de lege menționat și anume:

a) - starea de procesivitate în care ridicarea

excepției de neconstitutionalitate apare ca incident procedurale în fața unui

judecător sau arbitru ce trebuie rezolvat premergător fondului litigiului;

b - activitatea legii - în sensul că excepția

privește un act normativ, lege ori ordonanță, ori o dispoziție dintr-o lege sau

ordonanță, după caz - în vigoare;

c)

- prevederile care fac obiectul excepției să nu fi fost constatate ca

nefiind constituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

d)

- interesul procesual al rezolvării prealabile a excepției de neconstitutionalitate.

Referitor la condiția de la lit. c), textul

legal în privința căruia a fost respinsă excepția de neconstitutionalitate,

poate forma obiectul unei noi cereri de sesizare a Curții Constituționale în

vederea controlului,

conformității cu

normele Constituției în alte cauze ridicate pentru aceleași

motive. La

această concluzie se ajunge, întrucât art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

republicată dispune că nu pot face obiect al excepției prevederile legale

constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a curții, iar nu și

cele pentru care excepția de neconstitutionalitate a fost respinsă printr-o

precedentă decizie a Curții Constituționale.

Din ansamblul actelor și lucrărilor dosarului

și dispozițiilor legale suscitate s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite

condițiile legale prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicată, după

cum urmează:

1.

- excepția de neconstituționalitate a fost ridicată ca incident procesual

creat în procesul ce formează prezentului dosar, deci excepția de

neconstituționalitate a fost ridicată în stare de procesivitate;

2.

- excepția privește un act normativ,

respectiv Codul de procedură

penală - art.

278

1

alin. (2) C. proc. pen. care este în vigoare;

3.

- prevederile art. 278

1

alin. (2)

C. proc. pen. care fac obiectul excepției de față nu au fost constatate ca

fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții constituționale.

Această excepție a fost soluționată de Curtea

Constituțională prin deciziile numerele: 667 din 11 septembrie 2007; 598 din 8

noiembrie 2005; 232 din 20 martie 2007 - toate respinse ca neîntemeiate, astfel

că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea

nr.

47/1992 excepția poate face obiectul excepției de neconstituționalitate.

4.

- petenta are interes procesual al rezolvării prealabile a excepției de

neconstituționalitate, întrucât, în cauză fată de momentul formulării plângerii

raportat la termenul prevăzut de art. 278 alin. (2) C. proc. pen., s-a invocat

excepția tardivității formulării plângerii de către Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Constanța, pe de-o parte, iar pe de altă parte, s-a susținut că

trebuie să se asigure oricărei persoane o posibilitate clară și concretă de a

contesta un act ce constituie o ingerință în drepturile sale, așa încât,

petentul să poată promova plângerea la instanță în termen de 20 de zile de la

data expirării termenului în care procurorul era obligat să-i răspundă, dar nu

mai târziu de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de

rezolvare a plângerii.

Față de cele ce preced, curtea de apel, în baza

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 republicată a sesizat Curtea

Constituțională cu excepția de neconstituționalitate art. 278

1

alin.

(2) C. proc. pen. ridicată de petenta M.T.

În baza art. 303 alin. (6) și art. 29 alin. (5)

din Legea nr. 47/1992 a fost suspendată judecata până la soluționarea excepției

de către Curtea Constituțională.

Împotriva acestei încheieri de ședință

a declarat recurs intimatul

C.C.O.,

considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică,

fără a arăta în scris

motivele.

La termenul de astăzi, deși a fost legal

citat recurentul intimat, acesta a lipsit.

Înalta Curte, constatând cauza în stare

de judecată, a acordat cuvântul părților, în dezbateri, potrivit art. 385

13

C. proc. pen.

Reprezentantul Ministerului Public a

solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului declarat, întrucât încheierea

este legală și

temeinică, în cauză

fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Examinând recursul declarat de recurentul

intimat C.C.O.

împotriva încheierii de

ședință de la 20 mai 2008 a Curții de Apel

Constanța, secția penală și

pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr.

153/36/2008, conform art. 303 alin. (6) C. proc. pen. cu referire la art. 385

1

din același cod, din oficiu, Înalta Curte apreciază recursul recurentului

intimat ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Din analiza încheierii atacate rezultă că prima

instanță în mod judicios și temeinic motivat a examinat, în contextul cauzei ce

are ca obiect plângerea întemeiată pe dispozițiile art. 278

1

C.

proc. pen., formulată de petiționara M.T. împotriva rezoluției nr.

287/II/2/2007 din 7 ianuarie 2008 a procurorului general de la Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Constanța prin care s-a respins, ca neîntemeiată,

plângerea împotriva rezoluției procurorului din 26 noiembrie 2077 dată în

dosarul nr. 68/P/2007, condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a

Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 278

1

alin. (2) C. proc. pen. invocată de petiționară, prin

apărător.

Astfel, prima instanță a făcut o analiză

concretă a fiecăreia din condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992

republicată, respectiv a stării de procesivitate a cauzei în care este invocat

ca incident procedural o excepție de neconstituționalitate, a activității

legii, în sensul că excepția invocată să privească un act normativ, lege sau

ordonanță, ori o dispoziție dintr-o lege sau ordonanță, după caz, în vigoare,

prevederile care fac obiectul excepției să nu fi fost constatate ca nefiind

constituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, precum și

interesul procesual al rezolvării prealabile a excepției de

neconstituționalitate.

Așadar, prima instanță a constatat ca

fiind îndeplinite cele patru condiții de admisibilitate a cererii de sesizare a

Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 278

1

alin. (2) C. proc. pen.

, invocată de către petiționara M.T.,

prin

apărător, și anume că excepția arătată a fost ridicată ca incident procesual în

cauza ce ara ca obiect plângerea formulată de petiționară, în condițiile

arătate; că privește o dispoziție C. proc. pen., respectiv art. 278

1

alin. (2), normă care este în vigoare; că prevederile art.

278

1

alin. (2) C. proc. pen. nu

au fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a

Curții Constituționale, fiind evidențiate, însă, în mod concret decizii ale

instanței de contencios constituționale în care au fost respinse, ca

neîntemeiate, excepții referitoare la aceeași normă; interesul procesual al

petiționarei cu privire la rezolvarea prealabilă a excepției de

neconstituționalitate invocate, în

raport

cu excepția tardivității formulării plângerii de către Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Constanța, precum și asigurarea dreptului de a contesta un act.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte

consideră, în baza propriului examen asupra încheierii atacate, că prima

instanță, în mod

corect a admis cererea de

sesizare a Curții Constituționale cu excepția de

neconstitutionalitate a

art. 278

1

alin. (2) C. proc. pen., formulată de petiționara M.T., ca

urmare a constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 29 din Legea

nr. 47/1992 republicată, printr-o analiză motivată a acestora, în contextul

cauzei.

Totodată, Înalta Curte apreciază că, în mod

legal, prima instanță a făcut și aplicarea dispozițiilor art. 303 alin. (6) și

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 cu privire la suspendarea judecării

cauzei până la soluționarea excepției de neconstitutionalitate, dând astfel

eficiență, pe de-o parte, primordialității controlului instanței de contencios

constituțional în a examina excepția invocată, iar pe de altă parte, a

finalității acestuia, și anume a efectelor soluției ce o va pronunța Curtea

Constituțională pentru judecata cauzei, în care excepția de

neconstitutionalitate a dispoziției legale, a fost invocată.

Astfel, încheierea de ședință de la 20 mai 2008

a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și

de familie, pronunțată în dosarul nr. 153/36/2008 este legală și temeinică sub

toate aspectele.

Față de aceste considerente, Înalta

Curte, în baza art. 385

15

pct.

1

lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul

declarat de recurentul intimat C.C.O. împotriva

încheierii

din 20 mai 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și

pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în dosar nr.

153/36/2008.

În conformitate cu art. 192 alin. (2) C.

proc. pen. se va obliga recurentul intimat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de recurentul intimat C.C.O. împotriva încheierii din 20 mai 2008 a Curții de Apel

Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie,

pronunțată în dosar nr. 153/36/2008.

Obligă recurentul intimat la plata sumei

de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 5

iunie 2008.