ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2765/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din 26 iulie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 2974/2/2010 (840/2010) s-au dispus următoarele: În baza art. 332 alin. (2) și (3) C. proc. pen. s-a desesizat instanța și s-a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea refacerii urmăririi penale privind pe inculpații F.F., P.M., G.P., P.F. - citat C.M. și G.F., cu respectarea dispozițiilor art. 3 și urm. C. proc. pen., menținându-se starea de arest a inculpaților F.F., P.M., G.P. și G.F. Prin aceeași încheiere s-a revocat măsura arestării preventive privind pe inculpatul P.F.

- citat la instanță sub numele de C.M. și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului P.F., dacă nu este arestat în altă cauză. În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că la termenul din data de 15 iulie 2010 a apărut un incident procedural determinat de faptul că, la strigarea cauzei, inculpatul C.M. a învederat instanței că se numește P.F. și, verificându-se datele de stare civilă ale acestuia, a precizat că este fiul lui I. și al G., fiind fratele lui C.M., motiv pentru care a solicitat revocarea măsurii arestării preventive. Constatând că nici inculpatul și nici garda nu pot prezenta un act de identitate al inculpatului prezent în instanță, care afirma că se numește P.F., prin încheierea de ședință din aceeași dată - 15 iulie 2010 - instanța a respins, ca nefondată, cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul C.M.

Cu aceeași ocazie, șeful gărzii care l-a însoțit pe inculpat la instanță, fiind întrebat cu privire la datele de identificare ale lui C.M., a precizat că acesta este de fapt P.F., cu datele arătate mai sus. S-a mai reținut că acest inculpat a fost adus de-a lungul timpului, la termenele anterioare, de o escortă a Secției 5 Poliție care, în nici un moment, nu a atras atenția instanței că de fapt îl aduc pe P.F., și că numitul C.M., pentru care se făcea apelul în ședință nu este inculpatul adus, ci o altă persoană. Această sesizare nu a venit nici din partea inculpatului care a răspuns prezent, pe numele de C.M., astfel încât nu a fost posibilă lămurirea acestei confuzii la primul termen de judecată, când s-a făcut apelul întrucât nici inculpatul, dar nici garda nu a sesizat instanța că este vorba de o altă persoană, respectiv P.F., cu alte date de stare civilă.

Totodată s-a constatat că după ședința din 15 iulie 2010, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv procurorul de caz pentru a lua măsuri de identificare a persoanei care pretinde că nu este C.M., ci P.F., și pentru a se face demersuri la organismele competente. În acest sens, s-a constatat că toate actele procedurale aflate la filele 81 și urm. din volumul I de urmărire penală au fost efectuate pe numele inculpatului C.M. zis O., așa cum de altfel a apărut și în rechizitoriul prin care toți cei șase inculpați au fost trimiși în judecată. S-a mai reținut că din adresele și cercetările efectuate de Parchet și care sunt atașate la Dosarul instanței de fond nr. 2974/2/2010, a rezultat că a fost identificată persoana care a săvârșit faptele și care a fost trimisă în judecată, ca fiind P.F.

care, frate al numitului C.M., și-a declinat o identitate falsă, conchizându-se în sensul că autorul faptelor este P.F., dar care, sub identitatea lui C.M. a apărut și în fața primei instanțe. De asemenea, s-a menționat că prin rezoluția nr. 344 din 22 iulie 2010 a fost începută urmărirea penală față de inculpatul P.F. pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, prev. de art. 293 C. pen., din înscrisurile depuse la dosar rezultând că numitul C.M. nu a fost găsit la domiciliul indicat. Față de aceste împrejurări, prima instanță a considerat că în cauză este incidență situația prevăzută de art. 332 alin. (2) și (3) C. proc.

pen., privind instituția restituirii la procuror a cauzei pentru refacerea urmăririi penale, privind întreg lotul de șase inculpați, motivată de faptul că, față de inculpatul P.F., întreaga urmărire și toate actele procedurale au fost întocmite pe numele de C.M., zis O. și că acestuia trebuie să i se prezinte materialul de urmărire penală, asistat de avocat, urmând a fi avute în vedere eventualele confruntări între cei șase inculpați și efectuarea altor acte procedurale care să conducă la identificarea persoanei P.F. De asemenea, prima instanță a motivat dispoziția de restituire a cauzei la parchet prin necesitatea de a se preciza în rechizitoriu dacă între cei șase inculpați, îndeosebi între F.F.

și ceilalți inculpați au existat legături care să confirme activitatea lor infracțională privind traficul de droguri de mare risc. În aceste condiții, s-a apreciat că se impune, pe de altă parte, revocarea măsurii arestării preventive față de inculpatul P.F., citat și prezent în instanță sub numele de C.M., conform dispozițiilor art. 139 alin. (2) C. proc. pen. și art. 141 teza I C. proc. pen., instanța constatând „o vădită nelegalitate în ce privește pe acest inculpat." Verificând actele și lucrările din dosarul de urmărire penală - volumul I, prima instanță a constatat că în rezoluția din 23 martie 2010 (fila 84) se menționează că din investigațiile efectuate de lucrători de poliție judiciară a rezultat, în mod eronat, că numitul O., respectiv C.M., se identifică în persoana lui A.E.O., reținând că și acesta este un semnal că o altă persoană își declină identitatea, verificările trebuind să fie făcute mai aprofundat.

De asemenea, s-a opinat în sensul că urmează a fi avute în vedere și dispozițiile art. 3 și urm. C. proc. pen., privind desfășurarea procesului penal, în sensul asigurării aflării adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului. Concluzionând, prima instanță a constatat că, fiind în situația prevăzută de dispozițiile art. 332 alin. (3) C. proc. pen. și, totodată, fiind verificată starea de arest a inculpaților conform dispozițiilor art. 160 b , raportat la art. 300 2 C. proc. pen., față de inculpații F.F., P.M., G.P., P.F. și G.F. se mențin în continuare temeiurile pentru care a fost luată măsura arestării preventive și că față de aceștia sunt indicii, respectiv probe care fac dovada că ei au săvârșit faptele, așa cum rezultă din materialul de urmărire penală aflat în volumele de la instanță.

Fiind prezent la pronunțare, procurorul de ședință a declarat oral recurs împotriva acestei încheieri, precizând că acesta vizează dispozițiile primei instanțe de desesizare și de revocare a măsurii arestări preventive în legătură cu inculpatul P.F. (C.M.), așa cum rezultă din procesul penal aflat la fila 261 dosar fond. De asemenea, apărătorul inculpatului F.F., fiind prezent la pronunțarea încheierii din 26 iulie 2010, a declarat recurs împotriva aceleiași hotărâri. Ca urmare, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 26 iulie 2007, ora.21.00, acordându-se termen pentru soluționarea recursului la 26 iulie 2010, ora 22.00. La 26 iulie 2010, având în vedere faptul că starea de arest a incupatului P.F.

- citat la instanță sub numele de C.M., expira la 26 iulie 2010, ora 24.00 și dispozițiile legale care impun judecarea în regim de urgență a recursului parchetului cu privire la dispoziția instanței de revocare a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul P.F. (citat la instanță sub numele de C.M.), Înalta Curte a constatat că la acest termen a fost investită cu soluționarea recursului împotriva dispoziției primei instanțe de revocare a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul P.F. - citat la instanță sub numele de C.M. și a disjuns soluționarea recursului parchetului cu privire la greșita restituire a cauzei la procuror și a recursului declarat de inculpatul F.F., care constituie fondul cauzei, urmând ca pentru judecarea acestor recursuri să să acorde aleatoriu termen, după expirarea termenului de recurs prevăzut de art. 332 alin. (4) C. proc.

pen. În motivele de recurs susținute oral în fața instanței, reprezentantul parchetului a criticat dispoziția primei instanțe de revocare a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul P.F. (citat la instanță sub numele de C.M.), pe care o consideră nelegală, arătând că incidentul privind identitatea persoanei deduse judecății nu este întemeiat, întrucât persoana aflată în fața instanței este cea cercetată în faza de judecată și nu există dubii că acesta nu este cea față de care s-a efectuat urmărirea penală, așa cum rezultă din actele de verificare efectuate în cauză. De asemenea, s-a mai susținut că există conntradicție între considerentele încheierii atacate și dispozitiv, în sensul că în motivare s-a reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestări preventive față de toți inculpații, pentru ca în dispozitiv să fie menținută măsura numai față de inculpații F.F., P.M., G.P.

și G.F., iar față de inculparul P.F. să se dispună revocarea măsurii arestării preventive. Analizând recursul declarat prin prisma criticilor susținute oral oral de reprezentantul parchetului, a concluziilor apărătorului intimatului inculpat precum și a susținerilor acestuia, a actelor și a lucrărilor de la dosar, precum și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., combinat cu art. 385 6 alin. (3) și art. 385 14 din același cod, Înalta Curte constată că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București sub acest aspect este întemeiat, urmând a-l admite, pentru următoarele considerente: În cauză nu există dubiu cu privire la persoana față de care s-au efectuat actele de urmărire penală și care a fost trimisă în judecată, singura incertitudine purtând vremelnic asupra identității inculpatului P.F., care, în fața organelor judiciare, până la 15 iulie 2010, a declarat că se numește C.M., fiul lui N. și al G., ulterior declarând că se numește P.F., fiul lui I. și al G., aspect care însă a fost clarificat cu certitudine prin verificările efectuate la solicitarea primei instanțe de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., care s-au materializat prin înscrisurile aflate la filele 217-229 din dosarul de fond.

Astfel, din analiza actelor de urmărire penală efectuate cu privire la numitul P.F., care și-a declinat identitatea de C.M., a rezultat următoarea situație de fapt: În luna aprilie 2009 lucrătorii din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, B.C.C.O. București, Serviciul Antidrog - Biroul Sectorului 1 s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în București, respectiv în sectorului 2, în zona S.V.L. și străzile adiacente, își desfășaoră activitatea o rețea infracțională cu preocupări pe linia traficului de droguri de mare risc, iar prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. cu nr. 125/D/P/2009 din 29 aprilie 2009 s-a dispus delegarea lucrătorilor din cadrul B.C.C.O.B., Serviciul Antidrog-Biroul Sectorului 1 pentru efectuarea unor activități în vederea soluționării temeinice și legale a cauzei.

Ulterior, s-a dispus, prin ordonanță introducerea în cauză a mai multor investigatori și colaboratori care au desfășurat activități specifice de documentare a mai multor rețele infracționale cu preocupări pe linia traficului ilicit de droguri de mare risc. În perioada mai 2009 - noiembrie 2009, lucrătorii B.C.C.O. - Serviciul Antidrog - Biroul Sector 1 au desfășurat activități de supraveghere operativă față de membrii rețelei de narcotrafîcanți, întocmind procese-verbale cu notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și a înregistrărilor audio-video în mediul ambiental, în baza autorizațiilor emise de către instanță, efectuarea de cumpărări supravegheate de droguri prin intermediul investigatorilor și colaboratorilor introduși în cauză, întocmirea de rezoluții motivate în vederea analizării substanțelor de natură stupefiantă de către specialiștii I.G.P.R., prin care a fost probată activitatatea infracțională a fiecărui membru al rețelei.

În urma acestor activități, la data 24 noiembrie 2009, în baza autorizațiilor de percheziție emise de Tribunalul București, secția I-a penală, au fost efectuate percheziții domiciliare la adresele de domiciliu ale celor în cauză, respectiv București, sector 2; ocazie cu care au fost depistate un număr de 16 persoane suspecte, față de care a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, deținere de droguri de mare risc, punere la dispoziție a locuinței în vederea consumului de droguri, folosirea minorilor la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, fapte prev. și ped. de art. 2 alin. (1) și (2), art. 4, art. 5 și art. 14 din Legea nr. 143/2000.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T - Structura Centrală nr. 125/D/P din 21 decembrie 2009 s-a dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, deținere de droguri de mare risc, punerea la dispoziție a locuinței în vederea consumului de droguri, folosirea minorilor la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, fapte prev. și ped. de art. 2 alin. (1) și (2), art. 4, art. 5 și art. 14 din Legea nr. 143/2000, totodată, dispunându-se disjungerea cauzei față de înv. G.P. zis P., P.M. zis M. și alții, Dosarul fiind înregistrat sub nr. 292/D/P/2009.

La data de 15 februarie 2010, fiind în continuarea cercetărilor în dosarul penal cu nr. de mai sus, în baza datelor și informațiilor deținute, lucrătorii din cadrul acestui birou, coordonați de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, au desfășurat activități specifice, ocazie cu care numitul G.P., fiul lui P. și al L., care se sutrăgea urmăririi penale, a fost depistat și condus la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., în vederea audierii de către procuror.

În urma investigațiilor efectuate a fost identificat numitul M. în persoana lui P.M., fiul lui V. și al D., care se sustrăgea urmăririi penale, acesta fiind arestat în altă cauză penală la data de 07 februarie 2010. La data de 23 martie 2010, fiind în continuarea cercetărilor în dosarul penal cu nr. de mai sus, în baza datelor și informațiilor deținute, lucrătorii din cadrul acestui birou, coordonați de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.

- Structura Centrală, au desfășurat activități specifice, ocazie cu care persoana cunoscută sub porecla de O. a fost depistată în zona P.U., și, fiind condusă la sediul poliției, aceasta a declarat verbal că se numește C.M., fiul lui N. și al G. Față de identitatea declinată de persoana cercetată cu ocazia reținerii, și constatând lipsa oricărui document de identitate asupra acesteia, organele de anchetă au efectuat verificări cu privire la numitul C.M., în urma cărora a rezultat că această persoană nu are antecedente penale (adresă cazier judiciar din 23 martie 2010 - fila 102). În continuare, susnumitul a fost prezentat în vederea audierii la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T - Structura Centrală, ocazie cu care a fost audiat, acesta recunoscând faptul că este cunoscut sub porecla O., lucru confirmat prin recunoașterea după planșa foto de către colaboratorul A.D.

- nume de cod (fila 106 dosar de urmărire penală) și apoi încarcerat în arestul D.G.P.M.B.

Cu privire la acest inculpat au fost efectuate următoarele actele de urmărire penală: rezoluție de începere a urmăririi penale nr. 130 din 23 martie 2010 (filele 82-85), Mandat de aducere din 23 martie 2010 (fila 86), Adresă către Baroul București din 23 martie 2010 pentru desemnarea unui apărător din oficiu în vederea acordării asistenței judiciare (fila 87), Proces-verbal din 23 martie 2010 de aducere la cunoștință a învinuirii (filele 88-89), Proces-verbal din 23 martie 2010 de consemnare a declarației inculpatului care nu știe să scrie și să citească (filele 92-93), declarație de învinuit din 23 martie 2010 (filele 94-95), Ordonanță de reținere a învinuitului nr. 69 din 23 martie 2010 (filele 96-97), Ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale din 23 martie 2010 (filele 98-99), declarație de inculpat 23 martie 2010 (filele 100-101), Adresă cazier judiciar din 23 martie 2010 (fila 102), proces-verbal privind efectuarea verificări și investigații din 16 septembrie 2009 (fila 103), proces-verbal privind efectuarea verificări în evidențele S.E.I.P.

din 23 martie 2010 (fila 104), proces-verbal de constituire a planșei fotografice pentru recunoașterea după fotografie a persoanei bănuite din 23 martie 2010 (fila 105), proces-verbal de recunoaștere după planșa foto din 23 martie 2010 (filele 106-108), proces-verbal privind efectuarea verificări în bazele de date a M.A.I. 23 martie 2010 (filele 109-110), Rezoluție de începere a urmăririi penale nr. 391 din 18 noiembrie 2009 (filele 111-114), Mandat de aducere din 24 noiembrie 2009 (fila 115), dovada de îndeplinire a procedurii de citare (filele 116-117), Adresă cazier judiciar + fișă cazier judiciar (filelell8-119), proces-verbal privind efectuarea de verificări și investigații din 16 septembrie 2009 (filal20), proces-verbal privind efectuarea de verificări în baza de date S.E.I.P.

din 17 septembrie 2009 (filal21), planșă foto (filele 123-124), proces-verbal investigator din 18 septembrie 2009 (filele 124-125), Adresă către D.G.C.C.O.A. - Laboratorul de expertiză fizico-chimică din 21 septembrie 2009 + rezoluție motivată din 18 septembrie 2009, raport de constatare tehnico-științifică din 22 septembrie 2009 (fîlele 126-131), proces-verbal de redare a înregistrării audio-video din 18 septembrie 2009 (filele 133-134), declarația colaboratorului din 24 septembrie 2009 (filele 135-136), proces-verbal al investigatorului din 19 octombrie 2009 (filele 137-138), Adresă către D.G.C.C.O.A.

- Laboratorul de expertiză fizico-chimică din 20 octombrie 2009 + rezoluție motivată din 19 octombrie 2009, raport de constatare tehnico-științifică din 21 octombrie 2009 (filele 139-145), declarație colaborator din 19 octombrie 2009 (filele 146-147), declarația colaboratorului din 24 septembrie 2009 (filele 148 - 149), declarație de inculpat din 31 martie 2010 (filele 352-353), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 369), mandat de arestare preventivă (fila 318). În toate declarațiile date în fața organelor de urmărire penală, respectiv cele din 23 martie 2010 și 31 martie 2010, cât și în declarația dată în fața instanței de judecată cu ocazia analizării propunerii parchetului privind luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, din data de 23 martie 2010 (fila 321 vol. I dosar urmărire penală), inculpatul a declarat că se numește C.M., fiul lui N. și al G. Ulterior, prin rechizitoriul nr. 292/D/P/2009 din 1 aprilie 2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.

s-a dispus: 1. Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților: F.F., fiul lui M. și al P., pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de trafic ilicit de de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 26 teza a II-a, pct. 2 C. pen., rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; P.M. zis M. sau M., fiul lui V. și al D., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, în formă continuata și agravantă, în stare de recidivă posteondamnatorie, prev. și ped. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 75 alin. (1) lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen.; G.P.

zis P., fiul lui P. și al L., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, în formă continuată, în stare de recidivă postexecutorie, prev. și ped. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 37 lit. b) C. pen.; C.M. zis O., fiul lui N. și al G., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. și ped. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; G.F. zis T., fiul lui A. și al I., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc, în formă continuată și trafic ilicit de droguri de risc prev. și ped.

de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. 2. Trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei B.A.M., fiica lui V. și a O., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, la data de 2 aprilie 2010, sub nr. 2974/2/2010 (840/2010). La termenele de judecată acordate în cauză, respectiv: 9 aprilie 2010, 30 aprilie 2010, 14 mai 2010, 28 mai 2010, 11 iunie 2010 și 25 iunie 2010, inculpatul a fost citat sub numele de C.M.

și a răspuns la apel fără a contesta această identitate, fiind în permaneță asistat de apărător desemnat din oficiu. În plus, sub această identitate, inculpatul a recurat încheierile de ședință din 9 aprilie 2010 (fila 9 și 10 din Dosarul nr. 3446/1/2010 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală) și 28 mai 2010, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 2974/2/2010 (840/2010) și a fost prezent la soluționarea căilor de atac în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarele nr. 3446/1/2010 și nr. 4902/1/2010, răspunzând la apel și exprimându-și ultimul cuvânt, fără a contesta identitatea declarată.

La termenul de judecată din 15 iulie 2010, la solicitarea instanței, inculpatul a declarat că în realitate se numește P.F. - fiul lui I. și al G., arătând că numitul C.M. este fratele său.Totodată, șeful escortei de la Secția 5 Poliție a declarat că în arest acest inculpat este înregistrat sub numele de P.F. cu următoarele date de identificare: fiul lui I. și al G. Față de incidentul apărut în fața instanței cu privire la identitatea persoanei trimisă în judecată sub numele de C.M., fiul lui N. și al G., care, în ședință publică a declarat că se numește P.F. - fiul lui I. și al G., instanța a dispus amânarea cauzei în vederea efectuării de verificări cu privire la acest aspect.

În urma cercetărilor efectuate, prin adresa din 7 iunie 2010 a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Serviciul Criminalistic, aflată la fila 225 dosar fond, s-a comunicat faptul că impresiunile papilare stocate în baza de date pe numele de P.F., fiul lui I. și al G., au fost verificate cu toate impresiunile papilare existente în baza de date AFIS, iar în urma verificărilor s-a stabilit că impresiunile stocate sunt identice cu impresiunile existente în baza de date, întocmită pe numele P.F., fiul lui I. și al G., prelevate pe numele de C.M., fiul lui N. și al G. Prin urmare, impresiunile papilare amprentate la data de 18 iunie 2009, stocate în baza de date, pe numele P.F., fiul lui I. și al G. (fila 226-227 dosar fond) sunt identice cu impresiunile papilare amprentate la data de 23 martie 2010 (data încarcerării inculpatului C.M.), stocate în baza de date, pe numele de C.M., fiul lui N. și al G.( fila 228-229 dosar fond).

De asemenea, în cauză s-a procedat la audierea inculpatului P.F. (fila 234-235 dosar fond), s-au efectuat diligente în vederea audierii numitului C.M., fratele inculpatului P.F. (filele 239-244 dosar fond) s-au făcut verificări în baza de date S.E.I.P. cu privire la numiții C.M. și P.F., sens în care s-au atașat procesul-verbal din 23 iulie 2010 (fila 245 dosar fond), fișa de evidență pentru C.M. (fila 246 dosar fond) și fișa de evidență privind pe P.F. (fișa 247-248 dosar fond), din acest ultim document, respectiv din fotografia existentă în baza de date, rezultând că persoana dedusă judecății este P.F. De asemenea, s-a procedat la prezentarea pentru recunoașterea numitului P.F. de pe planșa foto realizată anterior față de aceeași persoană, dar sub numele de C.M., colaboratorului acoperit A.D.

- nume de cod, pentru a se stabili dacă cumpărarea utorizată a fost efectuată de colaborator de la aceeași persoană care a folosit o identitate falsă sau de la altă persoană, care nu are legătura cu cauza (filele 220-222 dosar fond). În acest sens, prin procesul- verbal întocmit la 22 iulie 2010 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.l.I.C.O.T. (fila 222 dosar fond) s-a constat că A.D.

- nume de cod, colaboratorul sub acoperire, l-a recunoscut pe P.F., fiul lui I. și al G., ca fiind persoana la care s-a referit în declarațiile sale date în Dosarul nr. 125/D/P/2009, respectiv numitul O. Pe cale de consecință, având în vedere toate actele de verificare efectuate în cauză, rezultă că la momentul reținerii în Dosarul penal nr. 292/D/P/2009 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., numitul P.F., fiul lui I. și al G., folosindu-se de faptul că nu poseda niciun act de identitate, și-a declinat identitatea falsă a fratelui său, respectiv C.M., fiul lui N. și al G., pentru a se sustrage executării mandatului de executare a pedepsei din 21 mai 2010, fiind condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art. 208-209 C. pen.

Pentru aceste considerente, prin rezoluția nr. 344 din 22 iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.l.I.C.O.T., dată în Dosarul nr. 182/D/P/2010 (filele 230-232 dosar fond) s-a dispus începerea urmăririi penale față de P.F., fiul lui I. și al G., pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 C. pen. (infracțiune conexă celei pentru care a fost trimis în judecată).

În plus, din verificările efectuate în bazele de date al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, s-a constatat faptul că P.F., cunoscut sub porecla de M O. „a folosit de mai multe ori, cu scopul de a-și ascunde identitatea reală, datele de identificare ale fratelui său, pretinzând că se numește C.M., fiul lui N. și al G. În aceste condiții, Înalta Curte constată că persoana indicată în mandatul de arestare preventivă nr. 5/UP din data de 23 martie 2010, emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, sub numele de C.M. - fiul lui N. și al G., este în realitate inculpatul P.F. - fiul lui I. și al G. Această situație nu se circumscrie cazurilor prevăzute de art. 139 alin. (2) C. proc.

pen. care justifică revocarea măsurii arestării preventive, așa cum greșit a apreciat prima instanță, în cauză neexistând dubii cu privire la la persoana față de care s-au efectuat actele de urmărire penală și care a fost trimisă în judecată, ci numai cu privire la identitatea reală a acesteia. De altfel, dovada faptului că actele de urmărire penală au avut în vedere persoana inculpatului P.F.

(care și-a declinat identitatea falsă a fratelui său, C.M.) și nu o altă persoană, precum și a faptului că persoana trimisă în judecată este cea față de care s-a efectuat urmărirea penală, rezultă chiar din declarațiile inculpatului P.F., care, în faza de urmărire penală, sub identitatea de C.M., la datele de 23 martie 2010 și 31 martie 2010 (filele 88-95, 321 și 352-353 vol I. dosar urmărire penală), a declarat că „recunoaște săvârșirea infracțiunii de care este învinuit și că este posibil ca la datele de 18 septembrie 2009 și 19 octombrie 2009 să fi vândut niște bile de heroină vreunei persoane „pentru ca în fața primei instanțe, să nu nege săvârșirea faptelor. În plus, aceste declarații ale inculpatului se coroborează cu declarațiile colaboratorului acoperit A.D.

- nume de cod și cu procesel-verbale de prezentare pentru recunoașterea inculpatului P.F., atât sub identitatea falsă de C.M., cât și sub identitatea reală, din care rezultă că A.D., l-a recunoscut pe P.F., fiul lui I. și al G., ca fiind persoana la care s-a referit în declarațiile sale date în Dosarul nr. 125/D/P/2009, respectiv numitul O. Prin urmare, critica invocată de reprezentantul parchetului cu privire la aspectul că inculpatul P.F. (sub identitatea falsă C.M.) este persoana care se face vinovată de săvârșirea faptelor pentru care este cercetată în prezenta cauză, iar actele de urmărire penală au avut în vedere această persoană și nu o altă, se dovedește a fi întemeiată. Întemeiată este și critica cu privire la nemotivarea dispoziției primei instanțe de revocare a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul P.F.

- citat la instanță sub numele de C.M., critică care va fi analizată în sfera cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 9 C. proc. pen. Astfel, din considerentele încheierii atacate, singura argumentare a soluției de revocare a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul P.F. - citat la instanță sub numele de C.M., constă în constatarea unei „vădite nelegalități", fără a se preciza însă, în ce constă acest aspect. În plus, în sfera aceluiași caz de casare, Înalta Curte reține că există o contradicție vădită între argumentarea cuprinsă în paragraful 5 de la fila 8 a încheierii atacate și dispozitivul aceleiași hotărâri, cu privire la dispoziția care face obiecul prezentului recurs, întrucât, pe de o parte, instanța constată că față de inculpatul P.F.

ș.a. se mențin în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, iar pe de altă parte, aceasta revocă măsura arestării preventive privind pe inculpatul P.F. - citat la instanță sub numele de C.M. În ceea ce privește măsura arestării preventive a inculpatului P.F. - citat la instanță sub numele de C.M., se constată că temeiul juridic care a stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv prevederile art. 148 lit. f) C. proc. pen., se menține. Astfel, condițiile cumulative avute în vedere de legiuitor și anume, săvârșirea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și existența unor probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului, prezintă pericol concret pentru ordinea publică,sunt îndeplinite.

Pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertae a inculpatului P.F. este demonistrat de gravitatea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, modalitatea comiterii acestora, perioada mare în care s-a desfășurat activitatea infracțională, rezonanța deosebită a acestui gen de infracțiuni, care au căpătat o amploare deosebită, precum și atitudinea manifestată de inculpat, care a indus în eroare organele judiciare prin declararea unei identități false, împrejurări care sunt de natură săm inducă un sentiment de insecuritate în rândul societății civile. Astfel, se constată că lăsarea în liberate a inculpatului P.F. ca urmare a incidentului legat de identitatea acestuia nu se justifică, Înalta Curte constatând că persoana indicată în mandatul de arestare preventivă nr. 5/UP din data de 23 martie 2010, emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, sub numele de C.M.

- fiul lui N. și al G. - este în realitate inculpatul P.F. - fiul lui I. și al G. Pentru toate aceste considernte, se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, se va casa încheierea din 26 iulie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 2974/2/2010 (840/2010) cu privire la dispoziția instanței de revocare a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul P.F. - citat la instanță sub numele de C.M., dispoziție care va fi înlăturată, menținându-se măsura arestării preventive a inculpatului P.F. - fiul lui I. și al G. Cât privește motivul de recurs formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu privire la greșita restituire a cauzei la parchet, precum și recursul formulat de incupatul F.F.

prin apărător, acestea vor fi soluționate distict, urmând a forma obiectul unui alt dosar care se va înregistra ca urmare a disjungerii cauzei dispusă de instanță și consemnată în practicaua prezentei decizii. Totodată, urmează ca până la soluționarea recursului parchetului care vizează greșita restituire a cauzei la parchet și a recursului declarat de inculpatul F.F., să se mențină dispozițiile deciziei recurate, mai puțin cele referitoare la revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului P.F., care va fi înlăturată ca efect al prezentei hotărâri. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Casează încheierea din 26 iulie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 2974/2/2010 (840/2010) cu privire la dispoziția instanței de revocare a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul P.F. - citat la instanță sub numele de C.M., dispoziție pe care o înlătură. Constată că persoana indicată în mandatul de arestare preventivă nr. 5/UP din data de 23 martie 2010, emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, sub numele de C.M. - fiul lui N. și al G. - este în realitate inculpatul P.F.

- fiul lui I. și al G. Menține măsura arestării preventive a inculpatului P.F. - fiul lui I. și al G. Suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat P.F. se va plăti din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 iulie 2010.