ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2636/2010

Asupra recursurilor civile de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 10 septembrie 2008, Primarul municipiului Craiova și Consiliul local al municipiului Craiova a formulat cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr. 389 din 26 octombrie 2004 a Tribunalului Dolj, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., în contradictoriu cu intimații G.C., G.M., R.M. și C.V. Prin sentința nr. 66 din 24 februarie 2009, Tribunalul Dolj, secția civilă, a respins cererea de revizuire, motivat, în esență, de faptul că nu sunt incidente dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. deoarece condițiile referitoare la reținerea înscrisului de către partea potrivnică sau imposibilitatea prezentării în instanță a acestuia nu sunt întrunite.

Prin decizia nr. 217 din 9 iulie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins apelurile declarate de revizuenți și de intimatele R.M. și C.V. Instanța de apel a reținut că, prin actul nou invocat, Primarul municipiului Craiova și Consiliul local al municipiului Craiova tind să dovedească faptul că G.C. și G.M. nu erau îndreptățiți la restituirea terenului în baza Legii nr. 10/2001, ci doar intimatele R.M. și C.V. Prin inițierea acestui demers, revizuenții nu susțin un interes propriu, ceea ce face de prisos analizarea celorlalte motive de apel. Ca urmare a respingerii apelului declarat de revizuenți, instanța de apel a respins și apelul declarat de intimatele R.M.

și C.V. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Primarul municipiului Craiova, Consiliul local al municipiului Craiova, Primăria municipiului Craiova și intimatele C.V. și R.M. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenții Primarul municipiului Craiova, Consiliul local al municipiului Craiova și Primăria municipiului Craiova au arătat că decizia este nelegală, deoarece înscrisul de care înțeleg să se prevaleze îndeplinește condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. Recurenții au mai arătat că au interes în declanșarea demersului judiciar, având în vedere dispozițiile art. 36 din Legea nr. 10/2001. Recurentele C.V. și R.M. au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. și au arătat că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., deoarece prima instanță a respins excepția lipsei de interes, iar G.C. și G.M., singurele părți cărora le-ar fi putut profita, nu au atacat sentința sub acest aspect. Au mai arătat recurentele, că li s-a creat o situație mai grea în propria cale de atac, deoarece cererea de revizuire a fost respinsă inițial ca inadmisibilă. In ceea ce privește interesul revizuentelor, recurentele au arătat că Legea nr. 10/2001, prin art. 36, sancționează nerespectarea dispozițiilor sale de către unitatea notificată, iar certificatul de moștenitor nu putea fi ignorat, astfel încât interesul revizuentelor era justificat de îndeplinirea cerințelor de legalitate a actului juridic administrativ.

Recursurile declarate vor fi respinse pentru considerentele ce succed. In ceea ce privește recursul declarat de Primăria municipiului Craiova, aceasta nu are calitate procesuală de a declara recurs, deoarece dreptul de a recura o hotărâre civilă aparține numai părților care au figurat la judecata în fond sau succesorilor lor universali sau cu titlu universal. In cauză, Primăria municipiului Craiova nu a figurat ca parte în proces nici la prima instanță, nici la judecata în apel. Pe cale de consecință, recursul declarat de Primăria municipiului Craiova va fi respins ca fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală. In ceea ce privește recursul declarat de Municipiul Craiova și Consiliul local al municipiului Craiova, ale căror critici permit încadrarea în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. , se constată că nu este fondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare. Instanța de apel a constatat că Municipiul Craiova și Consiliul local al municipiului Craiova nu au interes în promovarea cererii de revizuire, deoarece nu valorifică un interes propriu. Soluția instanței de apel este legală, având în vedere următoarele considerente: Calitatea de parte în cadrul procedurii judiciare ce s-a finalizat prin hotărârea atacată nu este suficientă pentru exercitarea unei căi ordinare sau extraordinare de atac, ci trebuie îndeplinite și celelalte condiții referitoare la exercitarea acțiunii civile. In acest sens, cel ce dorește inițierea demersului judiciar trebuie, printre altele, să afirme un drept și să justifice un interes.

In cauză, prin sentința a cărei retractare s-a solicitat pe calea revizuirii, Tribunalul Dolj a admis contestația formulată de N.E., G.C. și G.M. împotriva dispoziției nr. 8156 din 29 octombrie 2003, emisă de Primarul municipiului Craiova și a dispus restituirea în natură către contestatori a unui imobil. Prin cererea de revizuire formulată, Primarul municipiului Craiova și Consiliul local al municipiului Craiova au invocat certificatul de moștenitor nr. 36 din 11 aprilie 2000, emis de B.N.P. M.D., și au susținut că doar N.E. este persoană îndreptățită la restituire. Se constată, așadar, că interesul afirmat de revizuenți în declararea căii extraordinare de atac nu este un interes personal și direct, deoarece folosul practic urmărit vizează pe altcineva decât partea care a uzat de calea de atac.

Revizuenții pretind că interesul lor este justificat de art. 36 din Legea nr. 10/2001, republicată, care instituie răspunderea penală pentru emiterea deciziei sau dispoziției în condițiile prevăzute de textul de lege invocat. Această susținere nu poate fi primită, deoarece, potrivit legii, procedura derulată în faza administrativă este supusă controlului de legalitate în fața instanțelor judecătorești, care, în virtutea principiului plenitudinii de competență, verifică inclusiv legalitatea actului administrativ prin care a fost soluționată notificarea. Sancțiunile instituie de art. 36 din Legea nr. 10/2001, presupun existența vinovăției penale, ceea ce nu poate justifica interesul promovării unei cereri de revizuire în prezenta cauză.

O altfel de interpretare, ar ducea la concluzia eronată că unitatea deținătoare poate răspunde în condițiile art. 36 din Legea nr. 10/2001 ori de câte ori decizia sau dispoziția emisă este modificată sau anulată de instanța de judecată. Nefondat este și recursul declarat de intimatele C.V. și R.M. Recurentele susțin că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., deoarece prima instanță a respins excepția lipsei de interes, soluția intrând astfel în puterea lucrului judecat. Susținerea nu este reală, deoarece, într-adevăr, la 18 noiembrie 2008, prima instanță a pus în discuția părților excepția lipsei de interes, dar nu s-a pronunțat asupra acesteia prin sentința pronunțată și nici printr-o încheiere anterioară.

De altfel, excepția lipsei de interes este o excepție de fond, absolută și peremptorie, care poate fi invocată în orice stadiu al procedurii, inclusiv de către instanță din oficiu, motiv pentru care nu au fost încălcate dispozițiile art. 137 C. proc. civ. Nici critica referitoare la faptul că intimatelor li s-a creat o situație mai grea în propria cale de atac nu este fondată. In cauză, soluția instanței de apel nu încalcă prevederile art. 296 teza a II C. proc. civ., deoarece prima instanță a respins cererea de revizuire cu motivarea că nu sunt întrunite condițiile impuse de art. 322 pct. 5 C. proc. civ. , soluția fiind menținută de instanța de apel, care a schimbat doar motivarea primei instanțe.

Cum recurentelor nu li s-a recunoscut un drept sau un beneficiu prin hotărârea primei instanțe care să fi fost atins sau înlăturat în propria lor cale de atac, principiul neagravării situației în propria cale de atac nu a fost ignorat. Cat privește critica referitoare la interesul revizuentelor, aceasta este nefondată, pentru aceleași considerente care au fost avute în vedere în analiza recursului declarat de recurenții Municipiul Craiova și Consiliul local al municipiului Craiova. Pentru considerentele expuse, recursurile vor fi privite ca nefondate și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. , vor fi respinse ca atare. Având în vedere și dispozițiile art. 274 C. proc. civ., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată către intimații G.C.

și G.M., în cuantumul dovedit prin înscrisurile aflate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE R espinge recursurile declarate de Primăria municipiului Craiova, Consiliul local al municipiului Craiova, Primarul municipiului Craiova și de C.V. și R.M. împotriva deciziei nr. 217 din 9 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurenții la plata sumei de 3915 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către intimații G.C. și G.M. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 aprilie 2010.