Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.02.2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2138/2009

HOTĂRÂRE
26.02.2009
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2138/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului civil de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin sentința nr. 319 din 20 aprilie 2007, Tribunalul Cluj, secția civilă, a respins excepția de prematuritate, invocată de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și a respins acțiunea față de această pârâtă. A respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta L.G. împotriva pârâtului Primarul municipiului Cluj - Napoca. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, prin dispoziția nr. 1209 din 20 martie 2006, Primarul municipiului Cluj-Napoca a respins cererea reclamantei privind restituirea în natură a imobilului situat în Municipiul Cluj- Napoca, motivat de faptul că aceasta nu face dovada calității de moștenitor a foștilor proprietari tabulari ai imobilului.

Imobilul, așa cum rezultă din C.F. 17346 Cluj, a fost preluat de la defuncții H.I. și S.E., reclamanta argumentând calitatea sa prin aceea că defunctul său soț a fost nepot de soră a proprietarei tabulare S.E. , căsătorită H., căreia i-a transmis pe calea succesiunii legale atât cota sa cât și pe cea a soțului său, căruia i-a supraviețuit după eliberarea din lagăr. Tribunalul a mai reținut că reclamanta nu a fost în măsură să probeze calitatea sa de moștenitor în raport cu proprietarii tabulari de la care a fost preluat imobilul, astfel că notificarea a fost respinsă în mod corect. Prin decizia nr. 281/R din 12 septembrie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.

Instanța de apel a reținut că din coala cărții funciare a rezultat că imobilul a fost preluat de Statul Român de la proprietarii tabulari de sub B 2-3, H.I. și soția, S.E. Deși reclamanta a susținut că defunctul ei soț, L.R.T. ar fi fost nepot de soră al defunctei S.E., căsătorită H., aceasta nu a reușit să facă dovada legăturii de rudenie a defunctului ei soț cu proprietarii tabulari, respectiv că este îndreptățită la restituirea în natură sau la acordarea de despăgubiri. Or, potrivit art. 1169 C. civ., cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

, recurenta a arătat că imobilul a fost preluat de Statul Român în două etape diferite, în anul 1961 fiind preluată, prin sentința civilă nr. 1157/1952 a fostului Tribunal Cluj, cota ce aparținea lui H.I., iar în anul 1975 a fost preluată și cota de proprietate a numitei H.E., născută S., în temeiul Decretelor nr. 218/1960 și 712/1966. A mai arătat recurenta, că a depus în faza procedurii administrative și la instanță toate actele de stare civilă pe care le deține, dar nu a putut face dovada decesului numitului H.I. In ceea ce privește cota de proprietate, ce a aparținut lui H.E., recurenta a arătat că se impune o analiză mai atentă a îndreptățirii la acordarea măsurilor reparatorii, deoarece din actele de stare civilă rezultă că L.R.T.

a fost nepot de soră a defunctei H.E. Recursul declarat este nul. Potrivit dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. , cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care există motive de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu de către instanță. Un recurs motivat, în sensul dispozițiilor art. 302 1 C. proc. civ. , ar fi trebuit să cuprindă prezentarea argumentelor pe care se bazează reclamanta pentru a demonstra că acțiunea sa este fondată.

Afirmațiile generale, ori cele străine de obiectul controlului judiciar exercitat de instanța de recurs, nu se încadrează în nici unul din motivele cuprinse în art. 304 C. proc. civ. , situație în care intervine nulitatea prevăzută de dispozițiile art. 306 alin. (1) din cod. In cauză, recurenta nu a făcut nici o critică de natură a permite încadrarea recursului în vreuna din ipotezele avute în vedere de dispozițiile art. 304 C. proc. civ. Așa cum s-a arătat, prin cererea de declarare a recursului, recurenta a prezentat etapele procedurii judiciare parcurse, a enumerat înscrisurile de care a înțeles să se folosească în dovedirea cererii și a afirmat că instanța ar fi trebuit să se aplece cu mai multă atenție asupra îndreptățirii reclamantei de a beneficia de măsuri reparatorii.

Or, se constată că, în fapt, susținerile recurentei-reclamante nu constituie critici ale hotărârii atacate ci expuneri ale unor situații de fapt și sugestii, care nu indică ce anume text de lege ar fi fost încălcat de către instanța de apel. La termenul din 26 februarie 2009, recurenta, prin apărător, a precizat că își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., deoarece instanța de apel a interpretat greșit actele depuse la dosar. Acest motiv de recurs, care nu este de ordine publică, a fost formulat, însă, peste termenul de motivare a recursului, prevăzut de art. 303 C. proc. civ. De altfel, motivul de recurs invocat de reclamantă în ședință publică vizează situația în care, deși natura juridică sau înțelesul actului juridic dedus judecății este fără echivoc, instanța a reținut cu totul alt act juridic sau conținut.

Recurenta nu se referă la actul juridic dedus judecății, ci la modalitatea în care instanța de apel a făcut interpretarea probelor, ceea ce nu poate face obiect de analiză în recurs. Față de cele expuse mai sus, se va constata nul recursul declarat de reclamantă. PENTRU

ÎN

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanta L.G. împotriva deciziei nr. 28 IA din 12 septembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 februarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-07-08
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7358/2009
). Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr. 280 din 5 aprilie 2007, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin M.F.P., a admis în parte acțiunea, a constatat nulitatea absolută a certificatului de mo
ÎCCJ 2010-05-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3191/2010
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 629 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, s-a respins plângerea formulată de reclamantul N.I. împotriva Dispoziției nr. 316 din 25 i
ÎCCJ 2006-01-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 582/2006
terenului în suprafață de 234 mp, cu nr. top 9839/1/1 înscris în C.F. Cluj, a terenului în suprafață de 166 mp, cu nr. top 9838/1/2 înscris în C.F. Cluj și a terenului în suprafață de 120 mp, cu nr. top 9838/2 din C.F. Cluj, toate situate l
ÎCCJ 2008-05-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3352/2008
nut dispozițiile actului atacat cu privire la respingerea cererii de restituire în natură și cu privire la stabilirea măsurilor reparatorii, în funcție de despăgubirile primite la expropriere. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a r
ÎCCJ 2009-12-04
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9909/2009
art. 167 și urătoarele C. proc. civ., privind procedura propunerii și administrării dovezilor, precum și cele ale art. 129 alin. (4) și (5) C. proc. civ. referitoare la îndatorirea instanței de a lămuri orice împrejurare de fapt ori de drep
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă