ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7358/2009
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7358/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj
la 10 iunie 2004 sub nr. 5684/2004, reclamanta M.I.M., a chemat în judecată pe
pârâtul Municipiul Cluj Napoca prin Primar, solicitând ca prin sentința ce se
va pronunța instanța să dispună anularea dispozițiilor nr. 2056 din 5 mai 2004
și 2057 din 5 mai 2004 emise de pârât, obligarea pârâtului să emită decizie
motivată care să cuprindă restituirea în natură sau oferta pentru măsuri
reparatorii prin echivalent, cu privire la imobilele înscrise inițial în CF
9232 Cluj Napoca, cu nr. top. 1608/II situate în Municipiul Cluj Napoca, județul
Cluj și CF nr. 3444 Cluj-Napoca cu număr topografic 1533/1 situate în
Municipiul Cluj Napoca, județul Cluj.
În motivarea cererii se
arată că pârâtul a respins notificările privind revendicarea imobilelor în
litigiu pe motiv că petentul M.T.Ș.V. figurează ca renunțător la moștenire
pentru aceste imobile, în urma dezbaterii succesiunii după autorul său M.Ș.,
iar în baza certificatului de moștenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960, Statul
a devenit moștenitorul succesiunii astfel vacante. Dispoziția de respingere a
notificării este nelegală întrucât în anul 1960 când s-a dispus dezbaterea
succesiunii de pe urma defunctului M.Ș., datorită situației politice, M.T.Ș.V. a
renunțat la moștenirea autorului său, însă moștenirea a fost acceptată de soția
supraviețuitoare M.I.(mama petentului).
Tribunalul Cluj prin
sentința civilă nr. 280 din 5 aprilie 2007, a respins excepția lipsei calității
procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin M.F.P., a admis în parte
acțiunea, a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 350
din 13 decembrie 1960 eliberat de Notariatul de Stat al Raionului Cluj.
S-a dispus anularea
dispozițiilor înregistrate sub numerele 2056 din 5 mai 2004 și nr. 2057 din 5
mai 2004 emise de pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca. A fost obligat
pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca să emită în favoarea reclamantei o
nouă dispoziție prin care să restituie în natură imobilul înscris în CF 24272
Cluj cu nr. topo. 1553/1/2, teren și construcție în suprafața de 211 m.p. și
imobilul înscris în CF nr. 124638 Cluj Napoca cu nr. top. 1553/1/1/I situat în
Cluj Napoca și să propună acordarea de despăgubiri pentru imobilul înscris în
CF nr. 123796 Cluj Napoca cu nr. topo. 1553/1/1/II situat în Cluj Napoca, și
pentru imobilul înscris inițial în CF nr. 25955 Cluj cu nr. top 1608/II, situat
în Cluj Napoca, transcris în CF nr. 130510 Cluj Napoca, în condițiile legii
speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv – Titlu VII din Legea nr. 247/2005.
S-a respins petitul privind
constatarea calității de moștenitor a reclamantei de pe urma defunctului M.Ș.
Pentru a hotărî astfel, s-a
reținut că, Statul Român prin M.F.P. are calitate procesuală având în vedere
precizarea la acțiune prin care reclamanta a solicitat să se constate nulitatea
absolută a certificatului de moștenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 emis de
Notariatul de Stat al Raionului Cluj și a partajului efectuat prin acest
certificat de moștenitor. În condițiile în care prin certificatul de moștenitor
s-a stabilit calitatea Statului Român de moștenitor al defunctului M.Ș., pe
motiv că moștenirea a devenit vacantă, este evident că pârâtul are calitate
procesuală pasivă pentru acest petit în conformitate cu prevederile art. 25 din
Decretul nr. 31/1954.
Pe fondul cauzei s-a reținut
că din certificatul de naștere al lui M.T.Ș.V. rezultă că acesta este fiul lui
M.Ș. și I., iar prin certificatul de moștenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960
eliberat de Notariatul de Stat Cluj s-a stabilit că în masa succesorală rămasă
după defunctul M.Ș., intrau printre altele, imobilele înscrise în CF 9232 cu nr.
top 1608 și CF 3444 cu nr. top 1553, iar moștenitorii defunctului sunt M.I.,
soția defunctului, pentru imobilele înscrise în CF 3444 cu nr. top. 1650 și
13747 și Statul Român, care în urma renunțării moștenitorului M.T.L. moștenește
succesiunea astfel devenită vacantă ce se compune din imobilul înscris în CF 9232
Cluj cu nr. top 1608 și CF Cluj cu nr. top 1553/1.
M.I. a decedat la 17 aprilie
1979 și unicul moștenitor este M.T.Ș.V. fiul său care la rândul său a decedat
la 2 ianuarie 2003 iar singura moștenitoare este reclamanta M.I.M.
Cele patru apartamente din imobilul
situat în Cluj Napoca, înscrise în CF nr. 130501 Cluj Napoca au fost
înstrăinate, la fel ca și apartamentul nr. 2 din imobilul situat în Cluj Napoca,
înscris în CF nr. 124796 Cluj.
Referitor la certificatul de
moștenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960, s-a reținut că statul are vocație
succesorală efectivă doar în cazul în care nu există rude în grad succesibil
sau soț supraviețuitor și nici legatari, iar ca efect al renunțării la
succesiune a defunctului M.T.Ș.V. chiar valabil exprimată, moștenirea rămasă
după defunctul M.Ș. nu trebuia declarată vacantă, atâta timp cât acesta avea o
soție supraviețuitoare și nu s-a dovedit în nici un fel că aceasta a renunțat
la moștenire. Ca urmare petentul M.T.Ș.V. avea calitatea de moștenitor nr. 1892/1990
și dreptul de a solicita în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001 restituirea
imobilelor în litigiu, iar imobilele înscrise în CF 9232 Cluj cu nr. topo 1608
și CF nr. 3444 Cluj cu nr. topo 1553/1 au fost preluate în mod abuziv de la
defunctul M.Ș.
Împotriva acestei sentințe
au declarat apel Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Consiliul Local al
Municipiului Cluj – Napoca, Primarul Municipiului Cluj – Napoca și Statul Român
prin Ministerul Finanțelor.
Apelantul Statul Român prin
M.F.P. critică hotărârea pe motiv în mod greșit s-a respins excepția lipsei
calității procesuale pasive și iar s-a făcut o interpretare și aplicare greșită
a dispozițiilor art. 680 C. civ., astfel constatându-se greșit nulitatea
absolută a certificatului de moștenitor pentru fraudă la lege.
Ceilalți apelanți susțin de
asemenea că în mod greșit s-a constituit nulitatea certificatului de moștenitor
nr. 350/1960, reclamanta nu a făcut dovada că soțul său M.T.Ș.V. a fost
constrâns să renunțe la moștenire sau că renunțarea i-a fost impusă în mod
samavolnic.
Curtea de Apel Cluj prin Decizia
civilă nr. 385/A/2007 a respins apelurile ca nefondate.
În considerentele deciziei
s-a reținut că în mod corect prima instanță a constatat nulitatea
certificatului de moștenitor nr. 350/1960 și că apelantul declarat de Statul
Român nu poate invoca în beneficiul său art. 1 din Protocolul 1 adițional la
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale pentru care nu a dobândit proprietatea în temeiul unui titlu
valabil.
Împotriva acestei din urmă
hotărâri au declarat recurs: Statul Român prin M.E.F., Municipiul Cluj Napoca
prin Primar, Primarul Municipiului Cluj Napoca și Consiliul Local al
Municipiului Cluj Napoca.
Pârâtul Statul Român prin M.E.F.
aduce critici deciziei sub următoarele aspecte:
- În mod greșit s-a respins
excepția lipsei calității procesuale pasive, pentru că în fapt acțiunea a fost
introdusă de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj Napoca solicitând
anularea dispozițiilor nr. 2056 din 5 mai 2004 și 2057 din 5 mai 2004 emise de
Municipiul Cluj Napoca, Statul nefiind parte în acest raport juridic.
- Certificatul de moștenitor
nr. 350/1960 în mod greșit s-a constatat nul, fiind emis cu respectarea
condițiilor de legalitate. Lipsa de moștenitori în sensul art. 680 C. civ.
poate fi numai o lipsă totală dar și una parțial iar prin lipsă se înțelege nu
numai absența fizică ci și absența în sens juridic, determinată de renunțarea
lor la moștenire ori de înlăturarea lor.
- Nu s-a făcut dovada că
renunțătorul la moștenire a fost constrâns să renunțe și în acest fel imobilul
a intrat abuziv în proprietatea statului.
Recurenții Municipiul Cluj
Napoca prin Primar, Primarul Municipiului Cluj Napoca și Consiliul Local al
Municipiului Cluj au criticat hotărârea, invocând aceleași motive de
nelegalitate după cum urmează:
- În mod greșit s-a
constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 350/1960
eliberat de Notariatul de Stat Cluj, s-a dispus anularea dispozițiilor nr. 2056/2004
și 2057/2004 emise de pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca.
- Nu s-a făcut dovada că
numitul M.T.Ș.V. a fost constrâns să renunțe la moștenire sau că renunțarea i-a
fost impusă în mod samavolnic.
- Reclamanta nu poate fi
succesoarea soacrei sale M.I., nu există grad de rudenie care să-i confere
vocația succesorală.
- În ceea ce privește
notificările nr. 2129 și 2130 din 2 mai 2001 depuse în baza Legii nr. 10/2001,
în mod corect s-a constatat în baza actelor depuse la dosarul de revendicare că
petentul M.T.V. (decedat la data de 2 ianuarie 2003) este renunțător la
moștenire pentru aceste imobile și astfel Statul Român a preluat moștenirea
vacantă.
Examinând decizia recurată
prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte a constatat următoarele:
Recurenții apreciază că Decizia
civilă nr. 385/A din 26 octombrie 2007, este nelegală, invocând motive identice
de nelegalitate, cu excepția recursului declarat de Statul Român prin M.E.F. care
invocă ca motiv de recurs și faptul că în mod greșit s-a respins excepția
lipsei calității procesuale pasive (care va fi analizată separat). Drept
urmare, recursurile vor fi supuse unei singure analize.
În conformitate cu
dispozițiile art. 680 C. civ. – în lipsă de moștenitori legali sau
testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului.
Conform acestui text de lege
statul culege moștenirile rămase în desheredare, adică fără succesori care să
le poată culege, întrucât la data deschiderii moștenirii, fie nu exista nici un
succesor legal sau testamentar în viață, fie succesorii legali în viață la data
deschiderii succesiunii sunt cu toți nerezervatari și au fost exheredați total
de defunct, fie succesorii legali sau testamentari în viață renunță la
moștenire sau sunt nedemni.
Fără îndoială că moștenirea
aflată în desheredare este vacantă.
În cauza prezentă în mod
corect s-a constatat nulitatea certificatului de moștenitor nr. 350 din 13
decembrie 1960 eliberat de fostul Notariat de Stat Cluj, pentru că Statul nu
putea să culeagă moștenirea defunctului M.Ș. acceptată de soția
supraviețuitoare a defunctului M.I. care avea calitatea atât de succesor legal
cât și de succesor testamentar – legatar cu titlu particular.
Soția supraviețuitoare M.I. în
calitate de legatar cu titlu particular (moștenitoare testamentară) moștenește
conform testamentului olograf cota de ½ din imobilul înscris în CF nr. 344
Cluj, nr. top 1650 și 13747.
Or, calitatea acesteia de
succesor legal (soție supraviețuitoare a defunctului) subzistă și în ipoteza
unirii acesteia cu calitatea de moștenitor testamentar, fiind de neconceput ca
titularul unui drept bazat pe o pluralitate de temeiuri să poată mai puțin și
să fie exheredat de la un beneficiu pe care l-ar culege numai în baza unuia din
temeiurile juridice componente.
Așadar, la eliberarea
certificatului de moștenitor s-au aplicat și interpretat greșit dispozițiile art.
680 C. civ.
Chiar în situația renunțării
exprese la succesiune a fiului (descendent de gradul I) defunctului pe nume M.T.L.
statul nu putea culege moștenirea pentru că exista un moștenitor legal, soția
supraviețuitoare care era beneficiara și a unui testament.
Este cert că în speța dedusă
judecății moștenirea legală coexistă cu moștenirea testamentară.
Calitatea de persoană
îndreptățită la restituire, (care a întocmit și înaintat notificarea nr. 2130
din 2 mai 2001) o are M.T.Ș.(fiul defunctei M.I.) care a decedat pe parcursul
desfășurării procedurii administrative prevăzută de Legea nr. 10/2001, acțiunea
fiind continuată de soția supraviețuitoare a acestuia în persoana reclamantei,
care culege moștenirea soțului defunct în calitate de moștenitoare legală a
acestuia și nu ca succesoare a soacrei sale cum greșit se susține prin motivele
de recurs.
Așadar, ca urmare a
constatării nulității certificatului de moștenitor, se reține că vocația
succesorală trebuia stabilită în favoarea soției defunctului, M.I. și că
pârâtul M.T.Ș.V. avea calitatea de moștenitor în temeiul certificatului de
moștenitor nr. 1892/1990 eliberat de Notariatul de Stat Cluj și dreptul de a
solicita restituirea imobilelor în litigiu.
Referitor la excepția lipsei
calității procesuale pasive a recurentului – pârât Statul Român prin M.E.F.P.
În primul petit al acțiunii
reclamanta a solicitat anularea dispozițiilor emise de pârâtul Municipiul Cluj
Napoca și dacă reclamanta se rezuma doar la acest petit, Statul Român
într-adevăr nu avea calitate procesuală pasivă, neexistând un raport juridic
între reclamantă, pârât și Statul Român, însă pe parcursul procesului,
reclamanta a completat acțiunea cu un al doilea petit prin care solicita și
anularea certificatului de moștenitor nr. 350/1960 act în care Statul era
moștenitor la rubrica „moșteniri”, culegând moștenirea defunctului M.Ș. alături
de soția supraviețuitoare a acestuia astfel că acesta are calitate procesuală
pasivă privind acest petit, în conformitate cu prevederile art. 25 din Decretul
nr. 31/1953.
Față de cele reținute,
Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursurile
ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate
recursurile declarate de pârâții Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Primarul
municipiului Cluj Napoca, Consiliul local al municipiului Cluj Napoca și Statul
Român prin M.F.P. împotriva Deciziei nr. 385/A din 26 octombrie 2007 a Curții
de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și
familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi
8
iulie 2009
.