ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #86860)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86860) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Calitatea de persoană îndreptățită la restituire. Moștenire legală și moștenire testamentară.

Cuprins pe materii.

Drept civil. Drept de proprietate. Calitatea de persoană îndreptățită la restituire. Moștenire legală și moștenire testamentară.

Index alfabetic

. Drept civil.

-         moștenire legală și moștenire testamentară

-         soție supraviețuitoare

Cod civil: art. 680

Calitatea unei persoane de succesor legal (soție supraviețuitoare a defunctului) subzistă și în ipoteza unirii acesteia cu calitatea de moștenitor testamentar, fiind de neconceput ca titularul unui drept bazat pe o pluralitate de temeiuri să poată mai puțin și să fie exheredat de la un beneficiu pe care  l-ar culege numai în baza unuia din temeiurile juridice componente.

Ca atare, chiar în situația renunțării exprese la succesiune a fiului defunctului (descendent de gradul I) statul nu poate culege moștenirea, întrucât există un moștenitor legal, soția supraviețuitoare care era beneficiara și a unui testament.

Î.C.C.J, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr.  7358 din 8 iulie 2009.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj reclamanta M.I.M. a chemat în judecată Municipiul Cluj Napoca prin Primar, solicitând să se  dispună anularea dispozițiilor nr. 2056 din 5 mai 2004 și nr. 2057 din 5 mai 2004 emise de pârât, obligarea acestuia să emită decizie motivată care să cuprindă restituirea în natură sau oferta pentru măsuri reparatorii prin echivalent, cu privire la imobilele situate în Municipiul Cluj Napoca, județul Cluj.

În motivarea cererii se arată că pârâtul a respins notificările privind revendicarea imobilelor în litigiu pe motiv că M.T.Ș.V. figurează ca renunțător la moștenire pentru aceste imobile, în urma dezbaterii succesiunii după autorul său M.Ș., iar în baza certificatului de moștenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960, Statul a devenit moștenitorul succesiunii astfel vacante. Dispoziția de respingere a notificării este nelegală, întrucât în anul 1960 când s-a dispus dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului M.Ș., datorită situației politice, M.T.Ș.V. a renunțat la moștenirea autorului său, însă moștenirea a fost acceptată de soția supraviețuitoare M.I. (mama petentului).

Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr. 280 din 5 aprilie 2007, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a admis în parte acțiunea, a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 eliberat de Notariatul de Stat al Raionului Cluj.

S-a dispus anularea dispozițiilor înregistrate sub numerele 2056 din 5 mai 2004 și nr. 2057 din 5 mai 2004 emise de pârâtul Primarul Municipiului Cluj  Napoca. A fost obligat Primarul municipiului Cluj  Napoca să emită în favoarea reclamantei o nouă dispoziție prin care să restituie în natură imobilul înscris în CF 24272 Cluj cu nr. topo. 1553/1/2, teren și construcție în suprafața de 211 m.p. și apartamentul nr. 1, ambele situate în municipiul Cluj  Napoca  și să propună acordarea de despăgubiri pentru imobilul înscris în CF nr. 123796 Cluj Napoca cu nr. topo. 1553/1/1/II, apartamentul nr. 2 situat în Cluj Napoca, și pentru imobilul înscris inițial în CF nr. 25955 Cluj cu nr. topo 1608/II, apartamentul nr. 2 situat în Cluj Napoca,  transcris în CF nr. 130510  Cluj Napoca, în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv – Titlu

VII

din Legea nr. 247/2005.

S-a respins petitul privind constatarea calității de moștenitor a reclamantei de pe urma defunctului M.Ș.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală având în vedere precizarea la acțiune prin care reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 emis de Notariatul de Stat al Raionului Cluj și a partajului efectuat prin acest certificat de moștenitor. În condițiile în care prin certificatul de moștenitor s-a stabilit calitatea Statului Român de moștenitor al defunctului M.Ș., pe motiv că moștenirea a devenit vacantă, este evident că pârâtul are calitate procesuală pasivă pentru acest petit în conformitate cu prevederile art. 25 din Decretul nr. 31/1954.

Pe fondul cauzei s-a reținut că din certificatul de naștere al lui M.T.Ș.V. rezultă că acesta este fiul lui M.Ș. și I., iar prin certificatul de moștenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 eliberat de Notariatul de Stat Cluj s-a stabilit că  în masa succesorală rămasă după defunctul M.Ș., intrau printre altele, imobilele înscrise în CF 9232 cu nr. topo. 1608 și CF 3444 cu nr. topo 1553, iar moștenitorii defunctului sunt M.I., soția defunctului, pentru imobilele înscrise în CF 3444 cu nr. top. 1650 și 13747 și Statul Român, care în urma renunțării moștenitorului M.T.L. moștenește succesiunea astfel devenită vacantă ce se compune din imobilul înscris în CF 9232 Cluj cu nr. topo 1608 și CF Cluj cu nr. topo 1553/1.

M.I. a decedat la 17 aprilie 1979 și unicul moștenitor este M.T.Ș.V. fiul său care la rândul său a decedat la 2 ianuarie 2003 iar singura moștenitoare este reclamanta M.I.M.

Cele patru apartamente din imobilul situat în Cluj Napoca,   înscrise în CF nr. 130501 Cluj  Napoca au fost înstrăinate, la fel ca și apartamentul nr. 2 din imobilul situat în  Cluj  Napoca, înscris în CF nr. 124796 Cluj.

Referitor la certificatul de moștenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960, s-a reținut că statul are vocație succesorală efectivă doar în cazul în care nu există rude în grad succesibil sau soț supraviețuitor și nici legatari, iar ca efect al renunțării la succesiune a defunctului M.T.Ș.V. chiar valabil exprimată, moștenirea rămasă după defunctul M.Ș. nu trebuia declarată vacantă, atâta timp cât acesta avea o soție supraviețuitoare și nu s-a dovedit în nici un fel că aceasta a renunțat la moștenire. Ca urmare petentul M.T.Ș.V. avea calitatea de moștenitor nr. 1892/1990 și dreptul de a solicita în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001 restituirea imobilelor în litigiu, iar imobilele înscrise în CF 9232 Cluj cu nr. topo 1608 și CF nr. 3444 Cluj cu nr. topo 1553/1 au fost preluate în mod abuziv de la defunctul M.Ș.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Cluj–Napoca, Primarul Municipiului Cluj–Napoca și Statul Român prin Ministerul Finanțelor.

Apelantul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice critică hotărârea pe motiv că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și  s-a făcut o interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor

art. 680 Cod civil, astfel constatându-se greșit nulitatea absolută a certificatului de moștenitor pentru fraudă la lege.

Ceilalți apelanți susțin de asemenea că în mod greșit s-a constituit nulitatea certificatului de moștenitor nr. 350/1960, reclamanta nu a făcut dovada că soțul său M.T.Ș.V. a fost constrâns să renunțe la moștenire sau că renunțarea i-a fost impusă în mod samavolnic.

Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 385/A/2007 a respins apelurile ca nefondate.

În considerentele deciziei s-a reținut că, în mod corect, prima instanță a constatat nulitatea certificatului de moștenitor nr. 350/1960 și că apelantul  declarat de Statul Român nu poate invoca în beneficiul său art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale pentru care nu a dobândit proprietatea în temeiul unui titlu valabil.

Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs: Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Primarul Municipiului Cluj Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca.

Pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor aduce critici deciziei sub următoarele aspecte:

- În mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, pentru că, în fapt, acțiunea a fost introdusă de reclamanți în contradictoriu cu Municipiul Cluj Napoca solicitând anularea dispozițiilor nr.  2056 din 5 mai 2004 și nr. 2057 din 5 mai 2004 emise de Municipiul Cluj Napoca, Statul nefiind parte în acest raport juridic.

- Certificatul de moștenitor nr. 350/1960 în mod greșit s-a constatat nul, fiind emis cu respectarea condițiilor de legalitate. Lipsa de moștenitori în sensul art. 680 Cod civil poate fi numai o lipsă totală dar și una parțială iar prin lipsă se înțelege nu numai absența fizică ci și absența în sens juridic,  determinată de renunțarea lor la moștenire ori de înlăturarea lor.

- Nu s-a făcut dovada că renunțătorul la moștenire a fost constrâns să renunțe și în acest fel imobilul a intrat abuziv în  proprietatea statului.

Recurenții Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Primarul Municipiului Cluj Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj au criticat hotărârea, invocând aceleași motive de nelegalitate după cum urmează:

- În mod greșit s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 350/1960 eliberat de Notariatul de Stat Cluj, s-a dispus anularea dispozițiilor nr. 2056/2004 și nr. 2057/2004 emise de pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca.

- Nu s-a făcut dovada că numitul M.T.Ș.V. a fost constrâns să renunțe la moștenire sau că renunțarea i-a fost impusă în mod samavolnic.

- Reclamanta nu poate fi succesoarea soacrei sale M.I., întrucât nu există grad de rudenie care să-i confere vocația succesorală.

- În ceea ce privește notificările depuse în baza Legii nr. 10/2001, în mod corect s-a constatat în baza actelor depuse la dosarul de revendicare că petentul M.T.V. (decedat la data de 2 ianuarie 2003) este renunțător la moștenire pentru aceste imobile  și astfel Statul Român a preluat moștenirea vacantă.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte a constatat următoarele:

Recurenții apreciază că decizia civilă nr. 385/A din 26 octombrie 2007, este nelegală, invocând motive identice de nelegalitate, cu excepția recursului declarat de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor care invocă ca motiv de recurs și faptul că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive (care va fi analizată separat). Drept urmare, recursurile vor fi supuse unei singure analize.

În conformitate cu dispozițiile art. 680 Cod civil – în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în  proprietatea statului.

Conform acestui text de lege statul culege moștenirile rămase în desheredare, adică fără succesori care să le poată culege, întrucât la data deschiderii moștenirii, fie nu exista nici un succesor legal sau testamentar în viață, fie succesorii legali în viață la data deschiderii succesiunii sunt cu toți nerezervatari și au fost exheredați total de defunct, fie succesorii legali sau testamentari în viață renunță la moștenire sau sunt nedemni.

Fără îndoială că moștenirea aflată în desheredare este  vacantă.

În cauza prezentă în  mod corect s-a constatat nulitatea certificatului de moștenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 eliberat de fostul Notariat de Stat Cluj, pentru că Statul nu putea să culeagă moștenirea defunctului M.Ș. acceptată de soția supraviețuitoare a defunctului M.I. care avea calitatea atât de succesor legal cât și de succesor testamentar – legatar cu titlu particular.

Soția supraviețuitoare M.I. în calitate de legatar cu titlu particular (moștenitoare testamentară) moștenește conform testamentului olograf cota de ½ din imobilul înscris în CF nr. 344 Cluj, nr. topo 1650 și 13747.

Or, calitatea acesteia de succesor legal (soție supraviețuitoare a defunctului) subzistă și în ipoteza unirii acesteia cu calitatea de moștenitor testamentar, fiind de neconceput ca titularul unui drept bazat pe o pluralitate de temeiuri să poată mai puțin și să fie exheredat de la un beneficiu pe care  l-ar culege numai în baza unuia din temeiurile juridice componente.

Așadar, la eliberarea certificatului de moștenitor s-au aplicat  și interpretat greșit dispozițiile art. 680 Cod civil.

Chiar în situația renunțării exprese la succesiune a fiului (descendent de gradul I) defunctului pe nume M.T.L. statul nu putea culege moștenirea pentru că exista un moștenitor legal, soția supraviețuitoare care era beneficiara și a unui testament.

Este cert că în speța dedusă judecății moștenirea legală coexistă cu moștenirea testamentară.

Calitatea de persoană îndreptățită la restituire, (care a întocmit și înaintat notificarea nr. 2130 din 2 mai 2001) o are M.T.Ș. (fiul defunctei M.I.) care a decedat pe parcursul desfășurării procedurii administrative prevăzută de Legea nr. 10/2001, acțiunea fiind continuată de soția supraviețuitoare a acestuia în persoana reclamantei, care culege moștenirea soțului defunct în calitate de moștenitoare legală a acestuia și nu ca  succesoare a soacrei sale cum greșit se susține prin motivele de recurs.

Așadar, ca urmare a constatării nulității certificatului de moștenitor, se reține că vocația succesorală trebuia stabilită în favoarea soției defunctului, M.I. și că pârâtul M.T.Ș.V. avea calitatea de moștenitor în temeiul certificatului de moștenitor nr. 1892/1990 eliberat de Notariatul de Stat Cluj și dreptul de a solicita restituirea imobilelor în litigiu.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului – pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice.

În primul petit al acțiunii reclamanta a solicitat anularea dispozițiilor emise de pârâtul Municipiul Cluj Napoca și dacă reclamanta se rezuma doar la acest petit, Statul Român într-adevăr nu avea calitate procesuală pasivă, neexistând un raport juridic între reclamantă, pârât și Statul Român, însă pe parcursul procesului, reclamanta a completat acțiunea cu un al doilea petit prin care solicita și anularea certificatului de moștenitor nr. 350/1960 act în care Statul era moștenitor la rubrica „moșteniri”, culegând moștenirea defunctului M.Ș. alături de soția supraviețuitoare a acestuia astfel că acesta are calitate procesuală pasivă privind acest petit, în conformitate cu prevederile art. 25 din Decretul nr. 31/1953.

Față de cele reținute, Înalta Curte, în baza art. 312 (1) Cod procedură civilă a respins recursurile ca nefondate .

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-07-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7358/2009
tor nr. 350 din 13 decembrie 1960 eliberat de fostul Notariat de Stat Cluj, pentru că Statul nu putea să culeagă moștenirea defunctului M.Ș. acceptată de soția supraviețuitoare a defunctului M.I. care avea calitatea atât de succesor legal c
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #81648)
constatată în cauză, și față de prevederile art. 41 alin. (2) C.p.c., în mod corect instanța de apel a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive. Recurenta a făcut dovada, prin actele de stare civilă că este moștenitoarea pro
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86718)
Acțiune privind anularea dispoziției prin care s-a respins notificarea prin care se solicita restituirea în natură a unui imobil. Dovada calității de moștenitor. Cuprins pe materii. Drept civil. Drept de proprietate. Acțiune privind anulare
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82003)
parte că a depus actele doveditoare ale calității de moștenitor. De altfel în cuprinsul dispoziției contestate, se face mențiunea înaintării dosarului conținând notificarea și actele doveditoare ale calității de persoană îndreptățită a noti
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #171957)
decizia civilă nr.1093/A/2016 a Tribunalului Cluj. Motivul de nulitate invocat a fost inexistența calității de persoană îndreptățită la reconstituire a pârâtei din perspectiva dispozițiilor adoptate în materia succesiunii, confirmată la ace
Sursă