ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 473/2003

D E C

I Z I A  NR. 473

DOSAR NR. 1893/2002

S-a

luat în examinare recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva deciziei

penale nr.162 din 15 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova.

S-a

prezentat recurentul inculpat, aflat în stare de arest, asistat de avocat I.G.,

apărător ales.

Au

lipsit : intimata parte vătămată P.F. care a decedat și intimata parte civilă

Spitalul Clinic de Urgență „Dr.Bagdasar” București.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și în

principal, schimbarea încadrării juridice a faptei, în infracțiunea de lovituri

cauzatoare de moarte, prevăzută de art.183 din Codul penal și aplicarea unei

pedepse în limitele prevăzute de acest text de lege incriminator.

În

subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate, prin reținerea în favoarea

inculpatului a circumstanței atenuante a stării de provocare, prevăzută de

art.73 lit.b din Codul penal.

Procurorul

a pus concluzii de respingere, ca nefondat a recursului.

Inculpatul,

în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susținerile apărătorului său.

C U R T E A

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin

sentința penală nr.14 din 22 ianuarie 2002, Tribunalul Olt a condamnat pe

inculpatul P.M. la 17 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunii

de omor calificat prevăzută de art.174, 175 lit.c din Codul penal.

În

baza art.350 din Codul de procedură penală, a menținut starea de arest a

inculpatului și conform art.88 din Codul penal, a dedus detenția preventivă de

la 3 septembrie 2001, la zi.

Potrivit

art.118 lit.b din Codul penal, a dispus confiscarea corpului delict (un

ciomag).

A luat act că partea vătămată P.F. nu s-a constituit parte

civilă.

A obligat pe inculpat să plătească suma de 32.400.865 lei

despăgubiri reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimei cu dobânzile

legale, către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență „Dr.Bagdasar-Arseni”

București.

A luat act că partea civilă Spitalul Corabia nu s-a constituit

parte civilă.

A obligat pe inculpat să plătească statului, suma de 3.500.000

lei cheltuieli judiciare.

S-a reținut, în esență, că, în ziua de 9 decembrie 2000, victima

P.V., din cauză că nu găsise mai repede un fierăstrău, a început să adreseze

injurii și expresii jignitoare fiului său P.M. care locuia într-un imobil

alăturat, separat printr-un gard, precum și familiei sale.

În această situație, inculpatul a cerut tatălui său să se

liniștească și întrucât nu înceta injuriile, a intrat în curtea tatălui său și

văzând la acesta un cuțit ce-l purta sub pulovăr, a luat din apropiere un

ciomag și a aplicat acestuia o lovitură în zona urechii drepte, după care a

mers la locuința sa și apoi la postul de poliție, relatând cazul.

Victima, a cărei stare se agrava, a fost transportată întâi la

dispensarul medical local, apoi la Spitalul Corabia și de acolo la Spitalul de

Urgență Prof. „Dr. Bagdasar-Arseni” București, unde a decedat în ziua de 16

aprilie 2001.

Potrivit concluziilor Raportului medico-legal de autopsie,

aprobate de Comisia de avizare și control, moartea victimei P.V. a fost

violentă, ea datorându-se contuziei și dilacerării cerebrale consecutive unui

traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă, complimentat cu

bronho-pneumonie.

Apelul declarat de inculpat prin care a solicitat schimbarea

încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art.183 din Codul

penal, efectuarea unei expertize psihiatrice și în subsidiar aplicarea art.73

din Codul penal, a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel Craiova

prin decizia penală nr.162 din 15 aprilie 2002.

Inculpatul a declarat recurs reiterând motivele formulate în

apel.

Critica cu privire la încadrarea juridică a faptei este

nefondată.

Prima instanță și cea de apel au reținut corect infracțiunea de

omor calificat, asupra tatălui, intenția delictuoasă specifică acestei

infracțiuni, fiind corect reținută din modul în care a procedat inculpatul.

Astfel, aplicând victimei o puternică lovitură cu un ciomag

asupra capului, provocând grave leziuni (contuzie și dilacerare cerebrală, precum

și fractură de boltă craniană) care au dus la deces, inculpatul chiar dacă nu a

dorit aceasta, l-a acceptat conștient.

În  ceea  ce  privește cererea pentru efectuarea unei expertize

psihiatrice, aceasta nu este

obligatorie pentru infracțiunea

respectivă și nici nu există indicii care să determine suspiciuni asupra responsabilității

inculpatului.

Totodată, se constată că incidentul dintre inculpat și tatăl

său, nu a fost de acea intensitate, încât să provoace inculpatului o puternică

tulburare sau emoție, care să justifice reacția descrisă, încât corect nu s-a

făcut aplicarea art.73 lit.b din Codul penal.

Neconstatându-se nici motive care se iau în considerare din

oficiu, recursul este nefondat, urmând a se respinge ca atare, în baza art.385

15

pct.1 lit.b din Codul de procedură penală și a-l obliga pe recurent la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Totodată, urmează a deduce din pedeapsă, timpul arestării

preventive de la 3 septembrie 2001, la data prezentei decizii.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M.

împotriva deciziei penale nr.162 din 15 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 3

septembrie 2001 la 31 ianuarie 2003.

Pronunțată în ședință

publică, azi 31 ianuarie 2003.