ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 682/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr.155 din 11 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova privind pe inculpatul D.I. S-a prezentat intimatul inculpat, aflat în stare de arest, asistat de avocat S.A., apărător ales și intimata parte civilă D.V. Au lipsit intimatele părți civile D.S., Spitalul Municipal Caracal și Spitalul Clinic nr.1 Craiova. Procedura de citare a fost îndeplinită. Procurorul a susținut motivele de recurs, astfel cum au fost formulate în scris și depuse la dosar, solicitând admiterea lui, casarea hotărârilor, înlăturarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74, 76 din Codul penal, reținute în favoarea inculpatului și majorarea pedepsei aplicate acestuia.

Apărătorul inculpatului a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului. Partea civilă prezentă, a arătat că lasă la aprecierea instanței. Inculpatul, în ultimul cuvânt, a arătat că lasă soluția la aprecierea instanței. C U R T E A Asupra recursului de față; In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr.135 din 16 octombrie 2001 aTribunalului Olt, inculpatul D.I. a fost condamnat la 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor înscrise în art.64 lit.a și b din Codul penal, pentru infracțiunea de omor prevăzută de art.174 cu aplicarea art.73 lit.b din Codul penal. Totodată, tribunalul a menținut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 14 octombrie 2000 la zi și l-a obligat la 204.611 lei către Spitalul municipal Caracal, 415.433 lei către Spitalul Clinic Județean nr.1 Craiova, cheltuieli de spitalizare, cu dobânda legală, 15.000.000 lei despăgubiri către partea civilă D.S.

și la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat. S-a reținut, în fapt, că în ziua de 13 octombrie 2000, inculpatul în timp ce se deplasa, împreună cu fratele său D.V. (condamnat în cauză pentru infracțiunea de lovire) cu o căruță spre moara din comună, s-au întâlnit pe câmp, cu victima D.I. și fiul acesteia, partea vătămată D.C., cu care erau în relații conflictuale și aceștia i-au atacat cu bâtele. In cadrul conflictului survenit, inculpatul D.I. a dezarmat pe victima D.I. de bâtă, după care i-a aplicat o lovitură în zona capului, producându-i un traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă și bază de craniu soldat cu moartea acesteia.

Prin decizia penală nr.155 din 11 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, s-a desființat sentința penală numai cu privire la aplicarea art.73 lit.b din Codul penal, dispoziție pe care a înlăturat-o și prin aplicarea art.74, 76 Cod penal, s-a majorat pedeapsa la 8 ani și 6 luni închisoare. Totodată, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat. Impotriva acestei decizii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a declarat recurs prin care a solicitat înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului și majorarea pedepsei, temei de casare prevăzut de art.385 9 pct.14 Cod procedură penală. Recursul declarat de procuror nu este fondat.

După cum s-a arătat cu ocazia expunerii stării de fapt, între părți au existat relații de dușmănie, soldate uneori cu acte de violență, iar în ziua comiterii faptei cei care au inițiat conflictul au fost victima și fiul acesteia, acesta din urmă atacând cu o bâtă pe inculpat. La aplicarea pedepsei de către instanța de apel s-au avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art.72 din Codul penal în care sens s-a ținut seama de circumstanțele reale în care a fost comisă fapta sus-arătată și anume, pe fondul relațiilor de dușmănie dintre părți, generate îndeosebi de victimă care prin atitudinea sa a încurajat agresiunea din partea fiului său, astfel că în împrejurările date care caracterizează persoana inculpatului (tânăr, fără antecedente penale, prestează o muncă utilă de cioban) pedeapsa stabilită cu puțin sub limita minimă prevăzută de lege este de natură să asigure reeducarea sa și prevenirea comiterii altor infracțiuni.

In consecință, pentru motivele expuse, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de procuror. Din pedeapsă se va deduce durata arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E : Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr.155 din 11 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova, privind pe inculpatul D.I. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 14 octombrie 2000 la 12 februarie 2003. Pronunțată în ședință publică, azi 12 februarie 2003.