ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 477/2003

D E C

I Z I A  NR.477

DOSAR NR.4316/2002

S-a

luat în examinare recursul declarat de inculpatul J.L.  împotriva deciziei

penale nr.390  din 19 septembrie 2002 a Curții de Apel Craiova.

S-a

prezentat recurentul inculpat, aflat în stare de arest, asistat de avocat M.B.,

apărător ales.

Au

lipsit: intimata parte vătămată R.N. și intimata  parte civilă Spitalul nr.1

Craiova.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și reducerea

pedepsei aplicate acestuia, prin aplicarea prevederilor art.73 lit.b din Codul

penal.

În

subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea în favoarea

inculpatului a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74, 76 din Codul

penal.

Procurorul

a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului.

Inculpatul,

în ultimul cuvânt a arătat că este de acord cu susținerile apărătorului său.

C U R T E A

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin

sentința penală nr.74 din 12 februarie 2002, Tribunalul Dolj a condamnat pe

inculpatul  J.L. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prevăzute  de art.64 lit.a și b din Codul penal, pentru tentativă la

infracțiunea de omor deosebit de grav prevăzută de art.20 raportat la art.174,

176  lit.c din Codul penal, cu aplicarea art.37 lit.b și art.73 lit.b, 76 alin.

penultim din același cod.

A făcut aplicarea art.64, 71 din Codul penal.

A menținut starea de arest și a dedus arestarea preventivă de la

8 martie 2001, la zi.

A luat act că partea vătămată R.N. nu s-a constituit parte

civilă .

A obligat pe inculpat la plata sumei de  4.545.126 lei,

despăgubiri cu dobânzile legale, către partea civilă Spitalul nr.1 Craiova.

Inculpatul a fost obligat să plătească statului 1.500.000 lei

cheltuieli judiciare.

S-a reținut că, în după-amiaza zilei de 2 martie 2001, partea

vătămată R.N., paznic la Ferma nr.1 a S.C. ”Z”,  văzând că inculpatul  se găsea

cu oile pe cultura de grâu a fermei, a mers împreună cu paznicul B.M. la fața

locului pentru a lua oile și a le duce la sediul fermei și apoi la oborul de

gloabă.

Cu toate că inculpatul a promis mită, un miel și o navetă cu

sticle de bere, cei doi paznici au îndreptat turma cu oi spre sat.

Pentru a împiedica pe inculpat să reacționeze violent, cei doi

paznici l-au deposedat de ciomagul ciobănesc pe care îl avea în mână.

În această situație, inculpatul a reacționat violent și scoțând

un cuțit, a aplicat părții vătămate R.N.  mai multe lovituri cu cuțitul, în

zona toracică, cauzându-i  leziuni ce au necesitat 25 zile medicale și a pus

viața în primejdie, conform raportului de constatare medico-legală.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr.390 din 19

septembrie 2002, a admis apelul de pe lângă Parchetul  de pe lângă Tribunalul

Dolj, a desființat sentința și în baza acelorași  texte de lege, fără aplicarea

art.73 lit.b și 76 din Codul penal, l-a condamnat pe inculpat la 8 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din

Codul penal.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Totodată, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat și

l-a obligat să plătească statului suma de 500.000 lei cheltuieli judiciare.

A dedus, în continuare detenția preventivă.

Inculpatul a declarat recurs, crtiticând decizia pentru

înlăturarea aplicării  art.73 lit.b din Codul penal și în subsidiar pentru

neaplicarea art.74, 76 din Codul penal.

Criticile formulate nu sunt fondate.

Pretinsa provocare din partea celor doi paznici prin acte de

violență nu a fost cu nimic dovedită.

De altfel, inculpatul nu a prezentat pe corp semne de violență,

astfel cum rezultă din planșele fotografice (fila 17 dosar urmărire penală).

Cât privește acțiunea paznicilor de a încerca să ducă oile la

oborul de gloabă, împotriva voinței inculpatului nu poat fi considerată ca act

de provocare în sensul art.73 lit.b din Codul penal.

Din fișa de cazier judiciar, se constată că inculpatul a mai

fost condamnat  anterior  tot   pentru   tentativă  la  infracțiunea  de omor,

dar și pentru infracțiuni de furt calificat, iar pe de altă parte din dosar nu

rezultă circumstanțe de natură a ușura răspunderea penală a inculpatului.

În

această situație, nu se poate face aplicarea art.74, 76 din Codul penal.

Criticile formulate fiind așadar, nefondate, recursul urmează a

se respinge ca atare, în baza art.385

15

pct.1 lit.b din Codul de

procedură penală, a-l obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către

stat și a deduce arestarea preventivă de la 8 martie 2001, la data pronunțării

prezentei decizii.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca

nefondat,  recursul declarat de inculpatul J.L.  împotriva deciziei penale

nr.390  din 19 septembrie 2002 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 8 martie 2001 la 31

ianuarie 2003.

Obligă pe recurentul

inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2003.