ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 290/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

Tribunalul Sălaj, la data de 26 mai 2006, reclamanta S.E.G. a solicitat

instanței de judecată anularea dispoziției nr. 1895 din 7 iunie 2004 emisă de

către pârâtul P.M. Zalău, precum și obligarea acestuia să-i restituie în natură

terenul care face obiectul Dispoziției nr. 1895/2004.

Prin sentința civilă nr. 2476

din 14 decembrie 2007, Tribunalul Sălaj a admis acțiunea reclamantei S.E.G. și

a anulat dispoziția nr. 1895 din 7 iunie 2004 emisă de către pârâtul P.M. Zalău.

Obligă P.M. Zalău să restituie reclamantei terenul în suprafață de 343 m.p.

conform expertizei topografice întocmite de către expertul A.N. și să acorde

reclamantei despăgubiri în sumă de 39.149 lei pentru suprafața de 186 m.p.

teren ce nu poate fi retrocedat în natură.

Obligă pârâtul la plata

cheltuielilor de judecată în sumă de 2.400 lei către reclamantă.

În motivarea cererii,

reclamanta a susținut că terenul solicitat a-i fi restituit în natură a fost

expropriat și trecut în proprietatea statului prin Decretul prezidențial nr. 64

din 3 aprilie 1975 de la antecesorul reclamantei, B.F.

Din expertizele efectuate în

cauză a rezultat că poate fi restituită în natură reclamantei suprafața de 343

m.p., iar pentru restul suprafeței de 106 m.p. reclamantei i se cuvin

despăgubiri în sumă de 39.149 lei.

Împotriva sentinței

menționate a declarat apel P.M. Zalău, solicitând admiterea apelului,

desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în

subsidiar admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței în sensul

respingerii acțiunii ca tardivă, pe excepție și neîntemeiată pe fond.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă,

prin decizia civilă nr. 156/A/2008, a admis apelul declarat de pârâtul B.M. Zalău

împotriva sentinței civile nr. 2476 din 14 decembrie 2007 a Tribunalului Sălaj,

pe care o schimbă în sensul că respinge, ca tardivă, acțiunea formulată de S.E.G.

pentru anularea dispoziției nr. 1895 din 7 iunie 2004 emisă de pârât.

Prin considerentele

deciziei, instanța de apel a reținut că apelul este întemeiat, reținând

următoarele:

Asupra excepției

tardivității, nemotivată de către prima instanță, urmează a se reține că în

conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001,

republicată, decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a

notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana

care se pretinde îndreptățită, la secția civilă a tribunalului în a cărui

circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității

investite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la

comunicare.

În raport de data

comunicării dispoziției astfel cum s-a făcut dovada cu înscrisurile menționate,

respectiv 14 iunie 2004, dispoziția putea fi atacată în termen de 30 de zile de

la comunicare, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată.

Persoana îndreptățită la

măsuri reparatorii, B.F., (antecesorul reclamantei) nu a atacat dispoziția,

astfel că prin adresa nr. 2111 din 4 octombrie 2005 dosarul a fost depus la P.

Sălaj pentru a putea fi trimis la C.C.S.D., așa cum s-a comunicat reclamantei

prin adresa nr. 16834 din 3 mai 2006, emisă de Municipiul Zalău, prin primar.

Față de toate acestea,

apelul pârâtului fiind întemeiat, va fi admis, în temeiul art. 282 și 296 C.

proc. civ. și în consecință se va schimba sentința în sensul că se va respinge,

ca tardivă, acțiunea formulată de reclamantă pentru anularea dispoziției nr. 1895

din 7 iunie 2005, emisă de pârât.

Împotriva deciziei

menționate a declarat recurs în termen legal S.E.G.

Reclamanta a solicitat

casarea deciziei împotriva căreia a declarat recurs pe care o consideră

nelegală și netemeinică și rejudecând respingerea apelului formulat, ca

nefondat, cu menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 2476 din

14 decembrie 2007 a Tribunalului Sălaj cu cheltuieli de judecată în apel și

recurs.

Recursul este nefondat, din

considerentele pe care le vom expune în continuare:

Așa cum bine a motivat

instanța de apel, notificarea formulată de antecesorul recurentei, B.F., a fost

soluționată prin dispoziția P.M. Zalău nr. 1895/2004 și a fost comunicată

acestuia, așa cum rezultă din extrasul registrului de dispoziții emise în anul

2004, din tabelul privind expedierea corespondenței, din 9 iunie 2004 și din

confirmarea de primire a dispoziției emise.

Prin urmare, dispoziția a

fost comunicată antecesorului recurentei, iar acesta avea posibilitatea să o

conteste în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, fapt care nu

s-a întâmplat.

Acțiunea introdusă de recurenta

S.E.G. nu poate fi interpretată cu o cerere de modificare a dispoziției

atacate, așa cum afirmă recurenta în încercarea de a demonstra că nu îi este

aplicabil termenul de 30 de zile în care putea să conteste dispoziția, câtă

vreme aceasta a solicitat în mod expres prin acțiunea introductivă anularea

dispoziției de soluționare a notificării.

Dacă acțiunea introdusă de

reclamantă vizează cuantumul despăgubirilor, o asemenea solicitare ar trebui

respinsă, ca inadmisibilă, deoarece, pe de o parte, era prematură și lipsită de

interes, iar pe de altă parte era îndreptățită împotriva unei persoane fără

calitate procesuală pasivă (având în vedere că potrivit art. 13 și urm. din

Titlul VII al Legii nr. 247/2005, unitatea deținătoare P.M. Zalău, nu mai are

competența de a face evaluări și de a stabili cuantumul măsurilor reparatorii,

această obligație revenind C.C.A.D.

Pentru aceste argumente, în

baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este

nefondat, urmând să-l respingă, ca atare, nefiind întrunite condițiile

prevăzute de art. 304 pct. 9 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanta S.E.G. împotriva deciziei nr. 156/ A din 6

iunie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 ianuarie 2009.