ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6194/2007

Deliberând în condițiile art. 256 C.

proc. civ. asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 41 din 20

ianuarie 2006, Tribunalul Sălaj a admis acțiunea reclamanților A.I. și U.M. și

pe cale de consecință a anulat dispozițiile nr. 1642/2005 și nr. 1539/2005

emise de primarul municipiului Zalău, în sensul Legii nr. 10/2001 și a

constatat dreptul reclamanților la despăgubiri în cote egale de ½ parte,

pentru imobilul înscris în C.F. nr. 619 Zalău sub nr.top. 571/b și 571/a compus

din casă, curte și grădină, cu teren aferent în suprafață totală de 7266 mp; cuantumul

despăgubirilor se va stabili de Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor în conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr.

247/2005.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamantul A.I. are calitatea de fiu iar reclamanta U.M. are

calitatea de nepoată de fiu (A.L.A., predecedat în 1989) față de autorii comuni

A.G. și E., cei doi având cote egale de câte ½ parte.

S-a mai reținut că, imobilul în

litigiu, casă situată în Zalău, și teren în suprafață de 7266 mp, nu poate fi

restituit în natură întrucât terenul este afectat domeniului public, iar

construcțiile au fost în întregime demolate și deci, reclamanții vor fi

îndreptățiți la despăgubiri în condițiile legii speciale, titlu VII din Legea

nr. 247/2005.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia

civilă nr. 253 din 11 septembrie 2006 a respins ca nefondat apelul declarat de

reclamantul A.I. împotriva sentinței civile nr. 41 din 20 octombrie 2006 a

Tribunalului Sălaj.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că reclamanta U.M. a indicat obiectul cererii sale respectiv a

înțeles să conteste dispoziția nr. 1539/2005 emisă de primarul municipiului

Zalău. Că cererea formulată de reclamantă a fost înregistrată în termenul legal

de 30 de zile de la comunicarea dispoziției atacată.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată a declarat recurs reclamantul A.I., criticând-o ca fiind nelegală

invocând art. 304 pct. 6, 7, 8, 9, C. proc. civ., deoarece:

- Acțiunea formulată de U.M. și

conexată cererii de chemare în judecată a reclamantului A.I., nu întrunește

condițiile prevăzute de art. 112 C. proc. civ., nefiind motivată în fapt și în

drept.

- Instanța de apel în mod greșit a

respins excepția tardivității acțiunii formulată de U.M. , ca fiind

neîntemeiată.

- Instanța de apel a încălcat

dispozițiile art. 1169 C. civ. și urm., lipsind de efecte juridice dispozițiile

cuprinse în cartea de judecată nr. 124 dată la 2 decembrie 1946 în dosarul nr.

2634/1946 al Judecătoriei Buzău. Prin această carte s-a recunoscut dreptul de

proprietate al reclamantului asupra unei case situate în orașul Zalău.

Recursul nu este fondat.

Critica recurentului A.I.

referitoare la faptul că acțiunea formulată de reclamanta U.M. nu întrunește

condițiile prevăzute de art. 112 C. proc. civ., nu poate fi reținută întrucât,

așa cum rezultă din cuprinsul cererii introductive înregistrată sub numărul

2676 din 18 septembrie 2005 la Tribunalul Sălaj, reclamanta U.M. a indicat

obiectul cererii sale, respectiv a învederat că înțelege să conteste dispoziția

nr. 1539/2005 emisă de primarul municipiului Zalău, solicitând conexarea

cererii la dosarul reclamantului A.I.

Instanța de fond a calificat în mod

legal acțiunea reclamantei ca fiind o contestație împotriva dispoziției emisă

de primarul municipiului Zalău, iar prin soluția pronunțată de instanță au fost

respectate dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ.

Cu privire la excepția tardivității

introducerii acțiunii formulată de reclamanta U.M., se reține că, potrivit art.

295 alin. (2) C. proc. civ. au fost administrate probe noi în sensul lămuririi

acestui aspect litigios.

Astfel, din înscrisurile aflate la

f. 28-30 dosar apel rezultă că reclamanta U.M. a înregistrat sub nr. 28021 la

data de 19 septembrie 2005 „o cerere prin care a solicitat să i se comunice

stadiul notificării depuse în temeiul Legii nr. 10/2001”.

Cu adresa nr. 2821 din 20 septembrie

2005 Primăria municipiului Zalău comunică reclamantei dispoziția nr. 1539 din

13 aprilie 2005 prin care i-a fost soluționată notificarea depusă în baza Legii

nr. 10/2001.

Având în vedere că dispoziția

atacată a fost comunicată reclamantei la data de 20 septembrie 2005, iar

aceasta a înregistrat cererea introductivă la data de 28 septembrie 2005, în

termenul de 30 de zile de la comunicare, se apreciază că au fost respectate

prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, așa încât excepția

tardivității invocată de recurent nu este întemeiată.

Cu privire la imobilul în litigiu,

situat în municipiul Zalău, înscris în C.F. nr. 619, se reține că a fost

intabulat dreptul de proprietate al antecesorilor reclamanților, A.G. și soția

V.E., cu titlu de drept cumpărare din 1934 și 1938”.

Prin cartea de judecată civilă nr.

214 din 11 decembrie 1946 a Judecătoriei Mixte din Zalău, a fost admisă

acțiunea reclamantului contra pârâților A.G. și soția sa născută V.I.,

recunoscându-se dreptul de proprietate al reclamantului asupra unei case

situată în orașul Zalău, înscrisă în C.F. nr. 1568 nr.top. 571/b ce a fost

donată de părinți.

Reclamantul nu și-a intabulat

niciodată dreptul de proprietate asupra construcției astfel încât prin decizia

nr. 40/2731/1956 s-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilelor cu

nr.top. 571/a și 571/b în favoarea Sfatului Popular al orașului Zalău cu titlu

de naționalizare.

În atare situație, instanța de apel

în mod judicios a reținut că reclamantul nu a probat dobândirea dreptului de

proprietate asupra casei înscrisă în C.F. nr. 1568 nr.top. 571/b aceasta fiind

preluată abuziv de la antecesorii săi, motiv pentru care în mod legal s-a

stabilit că reclamanta are vocație succesorală după proprietarii tabulari A.G.

și E., în calitate de nepoată.

Pentru toate acestea, Înalta Curte

reține că motivele de drept invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept

prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 C. proc. civ. și pe cale de consecință se

va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamantul A.I. împotriva deciziei nr. 253 A din 11 septembrie

2006 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie

2007.