ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6194/2007

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 41 din 20 ianuarie 2006, Tribunalul Sălaj a admis acțiunea reclamanților A.I. și U.M. și pe cale de consecință a anulat dispozițiile nr. 1642/2005 și nr. 1539/2005 emise de primarul municipiului Zalău, în sensul Legii nr. 10/2001 și a constatat dreptul reclamanților la despăgubiri în cote egale de ½ parte, pentru imobilul înscris în C.F. nr. 619 Zalău sub nr.top. 571/b și 571/a compus din casă, curte și grădină, cu teren aferent în suprafață totală de 7266 mp; cuantumul despăgubirilor se va stabili de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul A.I. are calitatea de fiu iar reclamanta U.M. are calitatea de nepoată de fiu (A.L.A., predecedat în 1989) față de autorii comuni A.G. și E., cei doi având cote egale de câte ½ parte. S-a mai reținut că, imobilul în litigiu, casă situată în Zalău, și teren în suprafață de 7266 mp, nu poate fi restituit în natură întrucât terenul este afectat domeniului public, iar construcțiile au fost în întregime demolate și deci, reclamanții vor fi îndreptățiți la despăgubiri în condițiile legii speciale, titlu VII din Legea nr. 247/2005. Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 253 din 11 septembrie 2006 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A.I.

împotriva sentinței civile nr. 41 din 20 octombrie 2006 a Tribunalului Sălaj. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că reclamanta U.M. a indicat obiectul cererii sale respectiv a înțeles să conteste dispoziția nr. 1539/2005 emisă de primarul municipiului Zalău. Că cererea formulată de reclamantă a fost înregistrată în termenul legal de 30 de zile de la comunicarea dispoziției atacată. Împotriva deciziei civile mai sus menționată a declarat recurs reclamantul A.I., criticând-o ca fiind nelegală invocând art. 304 pct. 6, 7, 8, 9, C. proc. civ., deoarece: - Acțiunea formulată de U.M. și conexată cererii de chemare în judecată a reclamantului A.I., nu întrunește condițiile prevăzute de art. 112 C. proc.

civ., nefiind motivată în fapt și în drept. - Instanța de apel în mod greșit a respins excepția tardivității acțiunii formulată de U.M. , ca fiind neîntemeiată. - Instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 1169 C. civ. și urm., lipsind de efecte juridice dispozițiile cuprinse în cartea de judecată nr. 124 dată la 2 decembrie 1946 în dosarul nr. 2634/1946 al Judecătoriei Buzău. Prin această carte s-a recunoscut dreptul de proprietate al reclamantului asupra unei case situate în orașul Zalău. Recursul nu este fondat. Critica recurentului A.I. referitoare la faptul că acțiunea formulată de reclamanta U.M. nu întrunește condițiile prevăzute de art. 112 C. proc. civ., nu poate fi reținută întrucât, așa cum rezultă din cuprinsul cererii introductive înregistrată sub numărul 2676 din 18 septembrie 2005 la Tribunalul Sălaj, reclamanta U.M.

a indicat obiectul cererii sale, respectiv a învederat că înțelege să conteste dispoziția nr. 1539/2005 emisă de primarul municipiului Zalău, solicitând conexarea cererii la dosarul reclamantului A.I. Instanța de fond a calificat în mod legal acțiunea reclamantei ca fiind o contestație împotriva dispoziției emisă de primarul municipiului Zalău, iar prin soluția pronunțată de instanță au fost respectate dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ. Cu privire la excepția tardivității introducerii acțiunii formulată de reclamanta U.M., se reține că, potrivit art. 295 alin. (2) C. proc. civ. au fost administrate probe noi în sensul lămuririi acestui aspect litigios. Astfel, din înscrisurile aflate la f. 28-30 dosar apel rezultă că reclamanta U.M.

a înregistrat sub nr. 28021 la data de 19 septembrie 2005 „o cerere prin care a solicitat să i se comunice stadiul notificării depuse în temeiul Legii nr. 10/2001”. Cu adresa nr. 2821 din 20 septembrie 2005 Primăria municipiului Zalău comunică reclamantei dispoziția nr. 1539 din 13 aprilie 2005 prin care i-a fost soluționată notificarea depusă în baza Legii nr. 10/2001. Având în vedere că dispoziția atacată a fost comunicată reclamantei la data de 20 septembrie 2005, iar aceasta a înregistrat cererea introductivă la data de 28 septembrie 2005, în termenul de 30 de zile de la comunicare, se apreciază că au fost respectate prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, așa încât excepția tardivității invocată de recurent nu este întemeiată.

Cu privire la imobilul în litigiu, situat în municipiul Zalău, înscris în C.F. nr. 619, se reține că a fost intabulat dreptul de proprietate al antecesorilor reclamanților, A.G. și soția V.E., cu titlu de drept cumpărare din 1934 și 1938”. Prin cartea de judecată civilă nr. 214 din 11 decembrie 1946 a Judecătoriei Mixte din Zalău, a fost admisă acțiunea reclamantului contra pârâților A.G. și soția sa născută V.I., recunoscându-se dreptul de proprietate al reclamantului asupra unei case situată în orașul Zalău, înscrisă în C.F. nr. 1568 nr.top. 571/b ce a fost donată de părinți. Reclamantul nu și-a intabulat niciodată dreptul de proprietate asupra construcției astfel încât prin decizia nr. 40/2731/1956 s-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilelor cu nr.top.

571/a și 571/b în favoarea Sfatului Popular al orașului Zalău cu titlu de naționalizare. În atare situație, instanța de apel în mod judicios a reținut că reclamantul nu a probat dobândirea dreptului de proprietate asupra casei înscrisă în C.F. nr. 1568 nr.top. 571/b aceasta fiind preluată abuziv de la antecesorii săi, motiv pentru care în mod legal s-a stabilit că reclamanta are vocație succesorală după proprietarii tabulari A.G. și E., în calitate de nepoată. Pentru toate acestea, Înalta Curte reține că motivele de drept invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 C. proc. civ. și pe cale de consecință se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A.I. împotriva deciziei nr. 253 A din 11 septembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2007.