ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 412/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta S.M. judecător în cadrul Judecătoriei Sector 3 București a formulat recurs împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1252 din 9 iulie 2009 și împotriva adresei nr. 22209/1154/2009, solicitând anularea acestora și declararea sa ca admisă în funcție de execuție pe loc, la Tribunalul București, la concursul organizat la data de 31 mai 2009. Reclamanta a arătat, în esență, că la emiterea hotărârii atacate nu au fost respectate dispozițiile Hotărârilor nr. 621/2006, nr. 790/2006 și nr. 546/2009 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, iar faptul că Tribunalul Ilfov nu funcționează efectiv, nu poate determina inaplicabilitatea regulii instituită prin Hotărârea nr. 790 din 13 decembrie 2006, fără o reglementare expresă a vreunei excepții cu privire la acest tribunal.

Se apreciază că în mod greșit intimatul a admis cererile de participare la concurs pentru promovare pe loc la Tribunalul București al judecătorilor de la Judecătoria Buftea și Cornetu ce se află în raza de competență teritorială a Tribunalului Ilfov, chiar dacă acest tribunal nu funcționează, întrucât prin Hotărârea nr. 790 din 13 decembrie 2006, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit, cu referire la promovarea pe loc astfel; „Candidații înscriși la concursul pentru promovarea în funcție au posibilitatea de a formula opțiuni pentru promovarea pe loc doar pentru instanța ierarhic superioară în a cărei circumscripție teritorială se află instanța la care funcționează”.

De asemenea, Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 1 septembrie 2006 astfel cum a fost modificat, stabilește la art. 4 că „promovarea judecătorilor și procurilor în funcții de execuție, efectivă sau pe loc, se face în gradul imediat superior celui pe care îl deține judecătorul ori procurorul, până la nivelul Curții de Apel, pentru judecători, respectiv până la nivelul parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru procurori”.

Prin urmare, față de dispozițiile acestor Hotărâri ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii menționate, recurenta susține că pentru cele 14 posturi stabilite pentru promovarea pe loc la Tribunalul București pentru examenul din 31 mai 2009 puteau opta numai candidații judecători de la instanțele ce se află în circumscripția teritorială a Tribunalului București nu și de la instanțele ce se află în circumscripția teritorială a Tribunalului Ilfov. Se arată că la concursul pentru promovare în funcții de execuție efectivă și pe loc a judecătorilor și procurorilor din data de 31 mai 2009 au fost scoase la concurs pentru promovare pe loc la Tribunalul București 14 posturi. Pentru aceste posturi s-au înscris și au participat 35 de candidați printre care și reclamanta S.M.

de la Judecătoria Sectorului 3 București, care a obținut media 9,00 situându-se la egalitate cu încă 3 candidați. Prin Hotărârea nr. 1252 din data de 9 iulie 2009, hotărâre ce face obiectul recursului de față, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat rezultatele obținute de candidații care au participat la concursul pentru promovarea pe loc la Tribunalul București. Întrucât reclamanta s-a clasat pe poziția a 15-a în raport de candidații care au optat pentru promovarea pe loc nu a putut fi promovată la Tribunalul București.

În opinia recurentei, admiterea cererilor candidaților judecători de la Judecătoria Cornetu și Buftea i-a produs o vătămare evidentă prin faptul că deși a obținut media generală 9,00 care îi permite promovarea, a fost declarată respinsă deoarece aceeași medie a fost obținută și de alți 3 candidați, iar pentru locul 14 scos la concurs a fost promovată pe loc o altă candidată cu o vechime în funcția de judecător, dându-se eficiență dispozițiilor art. 29 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor.

În condițiile în care un loc din cele 14 scoase la concurs nu ar fi fost ocupat de un judecător de la Judecătoria Buftea ar fi putut fi promovată pe loc la Tribunalul București Recurenta susține că pentru aceeași sesiune de examen a fost respinsă cererea unor judecători de la Judecătoria Craiova și Constanța de înscriere pentru promovare pe loc la Tribunalul București, dată fiind regula instituită prin Hotărârea nr. 790/2006 invocată, care trebuia aplicată și în cazul judecătorilor de la Judecătoria Buftea și Cornetu. Se precizează că în alte situații în care au fost primiți la concurs judecători cu încălcarea regulii prevăzută de Hotărârea nr. 790/2006, ulterior s-au suplimentat locurile scoase la concurs și validate rezultatele acestora prin promovare.

Recurenta conchide arătând că s-a făcut o aplicare neunitară a dispozițiilor Hotărârii nr. 790/2006 fapt ce o determină să susțină că prin respingerea plângerii prealabile pe care a formulat-o și ulterior prin declararea sa ca respinsă la concurs i s-a creat o situație discriminatorie care aduce atingere dreptului său la carieră și la promovare, cu atât mai mult cu cât, optând pentru promovare pe loc, nu mai poate ulterior valorifica rezultatul obținut. Înlăturarea acestei vătămări, în opinia recurentei, se poate face doar prin declararea sa ca admisă în funcția de execuție pe loc la Tribunalul București. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea recursului în ceea ce privește adresa nr. 22209/1154/2009.

Se precizează că prin această adresă i-a fost comunicat modul de soluționare a plângerii prealabile formulate împotriva Hotărârii nr. 4 din 19 aprilie 2009 a Comisiei de organizare a concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor într-o funcție de execuție vacantă, efectivă sau pe loc, la instanțele superioare și parchetele de pe lângă acestea, din data de 31 mai 2009. Intimatul arată că respectiva adresă nu are natura juridică a unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care potrivit art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind doar un act preparator care stă la baza emiterii unui act administrativ.

Referitor la recursul formulat împotriva Hotărârii nr. 1252/2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se solicită respingerea acestuia ca nefondat, apreciind că Hotărârea nr. 790/2006 invocată de recurentă nu poate primi aplicarea în speță, având în vedere că Tribunalul Ilfov nu funcționează. Se susține că pentru candidații judecători la concursul de promovare într-o funcție de execuție vacantă, pe loc, la instanța superioară, care funcționează în cadrul Judecătoriei Buftea și Cornetu, instanța imediat superioară la care pot promova pe loc este Tribunalul București, iar prin această măsură s-a urmărit realizarea interesului general, anume buna funcționare a instanțelor și parchetelor.

Intimatul arată că recurenta s-a situat pe poziția a 15-a în raport de candidații care au optat pentru cele 14 locuri scoase la concurs, iar ca urmare a aplicării prevederilor art. 29 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor , aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, modificată prin Hotărârea nr. 659/2008, nu a putut fi promovată pe loc la Tribunalul București. De asemenea intimatul consideră că nu poate fi reținută vreuna din situațiile prevăzute de art. 2 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, aspectele invocate neconturând elementele unei discriminări, astfel cum este definită prin O.U.G.

nr. 137/2000, republicată. Recurenta a formulat precizări cu privire la recurs și răspuns la întâmpinare. Precizează că Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii atacată cu recurs este 1252 din 9 iulie 2009. Referitor la adresa nr. 22209/1154/2009 susține că aceasta reprezintă un act preparator hotărârii de validare, motiv pentru care a înțeles să-l atace odată cu această hotărâre, cu atât mai mult cu cât respingerea plângerii sale prealabile a fost determinantă în declararea sa ca fiind respinsă la concursul de promovare pe loc la Tribunalul București.

Întrucât în plângerea prealabilă s-au invocat aceleași aspecte care vizează încălcarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 790/2006, se arată că adresa nr. 22209/2009 trebuie să facă obiectul controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ întrucât privește cariera și drepturile judecătorilor, cu atât mai mult cu cât nerespectarea hotărârii menționate a fost singurul motiv pentru care a fost declarată respinsă la concursul la care a participat. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția tardivității cererii de completare a recursului în sensul că adresa nr. 22209/2009 are caracterul unei hotărâri privitoare la cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor.

Înalta Curte de Casație și Justiție analizând recursul în raport de criticile și apărările formulate, de înscrisurile care există la dosarul cauzei, apreciază recursul formulat ca fiind nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse. Instanța de recurs reține că recurenta a participat la concursul pentru promovarea în funcții de execuție efectivă și pe loc a judecătorilor și procurorilor din data de 31 mai 2009, optând pentru promovarea pe loc la Tribunalul București, unde au fost scoase la concurs 14 posturi, pentru care s-au înscris 35 de candidați. După publicarea pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii a rezultatelor finale ale concursului, recurenta a formulat plângere prealabilă împotriva Hotărârii nr. 4 din 29 aprilie 2009 a Comisiei de organizare a concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor din 31 mai 2009, iar prin adresa nr. 22209/2009 intimatul i-a comunicat modul de soluționare a acesteia, în sensul că este neîntemeiată.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1252 din 9 iulie 2009 au fost validate rezultatele obținute de candidații care au participat la concursul din 31 mai 2009 pentru promovarea pe loc la Tribunalul București, însă, recurenta nu a fost promovată, urmare a faptului că s-a clasat pe poziția a 15-a în raport cu candidații care au optat pentru promovarea pe loc, iar la medii egale a intervenit criteriul de departajare prevăzut de art. 29 din Regulamentul de concurs, referitor la vechimea mai mare în funcția de judecător. Potrivit art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

După cum se constată, doar Hotărârea nr. 1252/2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii produce efecte în planul carierei și drepturilor recurentei prin faptul că aceasta nu a fost promovată pe loc la Tribunalul București și, prin urmare, aceasta poate constitui obiect al recursului formulat. Răspunsul la plângerea prealabilă concretizat în adresa nr. 22209/2009 reprezintă, astfel cum susțin și părțile, un act preparator. Prin urmare, nelegalitatea adresei invocată de recurentă va fi analizată în contextul general al cauzei deduse judecății, cu atât mai mult cu cât plângerea recurentei a vizat de fapt aceleași aspecte invocate și în recurs, legate de nerespectarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 790/2006, despre care se susține că reprezintă singurul motiv pentru care a fost declarat respinsă la concursul la care a participat.

De altfel, finalitatea demersurilor recurentei constă în obligarea intimatului să o promoveze în funcția de execuție pe loc la Tribunalul București. În raport de cele reținute, excepțiile invocate nu pot fi considerate ca veritabile excepții asupra cărora instanța de recurs urmează a se pronunța și care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii, astfel că acestea vor fi avute în vedere ca apărări. Prin Hotărârea nr. 790 din 13 decembrie 2009 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât în art. 1: „candidații înscriși la concursul de promovare în funcții de execuție au posibilitatea de a formula opțiuni pentru promovarea pe loc doar pentru instanța ierarhic superioare în a cărei circumscripție teritorială se află instanța la care funcționează”.

Această prevedere a hotărârii, de care se prevalează recurenta, atunci când susține că nu puteau fi înscriși la concurs judecători de la Judecătoria Cornetu și Buftea, instanțe ce se află în raza de competență a Tribunalului Ilfov, nu are aplicabilitate în cauza dedusă judecății în sensul celor dorite de recurentă pentru că ar duce la îngrădirea drepturilor judecătorilor de la aceste instanțe de a putea participa la concursul de promovare pe loc . Hotărârea menționată se aplică evident, doar în situațiile în care funcționează astfel de instanțe superioare. Este necontestat faptul că Tribunalul Ilfov nu funcționează, iar instanța ierarhic superioară la care se judecă litigiile pronunțate de cele două judecătorii, în căile de atac, este Tribunalul București.

De altfel, urmare a concursului din 31 mai 2009, judecătorii care au optat pentru cele 6 posturi din schema Tribunalului Ilfov care vizau funcții de execuție cu promovare efectivă, urmează să funcționeze în cadrul Tribunalului București, până la începerea funcționării efective a acestei instanțe. Dată fiind situația de fapt menționată, Tribunalul București îndeplinește cerințele de instanță ierarhic superioară la care puteau fi promovați pe loc judecătorii de la Judecătoria Cornetu și Buftea, astfel cum prevăd și dispozițiile art.4 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, modificată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii Superior al Magistraturii nr. 659/2008.

Prin urmare, nu se poate reține nerespectarea Hotărârii nr. 790/2006, cu atât mai mult cu cât măsurile, atât în cazul promovării efective cât și în cazul promovării pe loc, urmăresc realizarea interesului general, respectiv funcționarea în bune condiții a instanțelor. De asemenea, recurenta nu a contestat până la momentul afișării rezultatelor concursului înscrierea candidaților judecători de la Judecătoria Buftea și Cornetu la concursul din 31 mai 2009, pentru cele 14 locuri de promovare pe loc scoase la concurs la Tribunalul București. În concluzie, date fiind aceste considerente, nu poate fi reținută o vătămare a recurentei în sensul celor susținute prin cererea de recurs.

Situațiile invocate de recurentă cu privire la interpretarea și aplicarea Hotărâri nr. 790/2006 de către Consiliul Superior al Magistraturii în alte situații nu prezintă relevanță în cauză, întrucât vătămarea recurentei se analizează în raport cu posturile scoase la concurs, pentru promovarea pe loc la Tribunalul București, pentru care au concurat și au fost validate rezultatele prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1252/2009 recurată. Cele învederate de recurentă cu referire la discriminarea sa nu se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Aspectele invocate de recurentă nu fac dovada vreunei discriminări, astfel cum aceasta a fost definită prin dispozițiile O.G.

nr. 137/2000 menționate. Recurenta nu se află în nici un caz în situații identice cu cele ale persoanelor la care se face referire în cererea de recurs. Având în vedere toate aceste considerente, dispozițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, modificată, privind Consiliul Superior al Magistraturii și art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.M. împotriva Hotărârii nr. 1252 din 9 iulie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2010.