ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4117/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4117/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin hotărârea nr. 150 din 4 martie 2010 a Plenului C.S.M. s-a dispus organizarea concursului de promovare efectivă a judecătorilor și
procurorilor în funcții de execuție la tribunale/parchete de pe lângă tribunale
și curți de apel, la București la data de 9 martie 2010.
Prin aceeași hotărâre a fost aprobat
calendarul concursului de promovare efectivă a judecătorilor și procurorilor în
funcții de execuție la tribunale/parchete de pe lângă tribunale și curți de
apel, conform anexei nr. 1, lista de posturi pentru promovare efectivă în
funcții de execuție la tribunale/parchete de pe lângă tribunale și curți de
apel, conform anexelor nr. 2 și 3, precum și tematica, bibliografia și
formularele tip ale cererilor de înscriere la concurs, conform anexelor nr. 4 -
9.
Împotriva acestei hotărâri, în baza
dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, a formulat
recurs M.F., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea.
În motivarea recursului s-a susținut
că, obligarea candidaților de a opta înainte de examen pentru promovarea la o
anume instanță din teritoriu și nu doar pentru gradul ierarhic superior, cu
posibilitatea de a-și formula opțiunea după afișarea rezultatelor, încalcă dispozițiile
Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
De asemenea, recurenta a arătat că
prin hotărârea atacată nu s-a motivat decizia de a nu se aproba un număr de
locuri pentru promovarea pe loc și nici decizia de a nu se stabili, în cadrul
posturilor vacante și posturile de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Intimatul C.S.M. a depus
întâmpinare, invocând excepția necompetenței materiale și excepția
inadmisibilității recursului.
Cu privire la excepția necompetenței
materiale s-a arătat că actul atacat nu este o hotărâre a Plenului C.S.M. privind
cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor, astfel că recurenta
trebuia să urmeze calea de atac revăzută de dreptul comun, reprezentant cu
Legea nr. 554/2004 și nu poate beneficia de calea recursului special prevăzut
de Legea nr. 317/2004.
Excepția inadmisibilității
recursului a fost invocată cu motivarea că, nefiind aplicabile prevederile art.
29 din Legea nr. 317/2004, în raport de natura actului atacat, recurenta avea
obligația să îndeplinească cerințele procedurale prevăzute de Legea nr. 554/2004,
inclusiv cerința parcurgerii procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din
Legea nr. 554/2004.
Analizând actele și lucrările
dosarului, Înalta Curte va admite excepția de necompetență materială pentru
următoarele considerente.
Conform dispozițiilor art. 29 alin.
(7) din Legea nr. 317/2004, republicată, hotărârile Plenului C.S.M. care
privesc cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu
recurs de orice persoană interesată la secția de contencios administrativ și
fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Hotărârea contestată în prezenta
cauză nu se încadrează în categoria actelor administrative prevăzute expres de
reglementarea susmenționată și care pot fi contestate în primă instanță în
procedura specială a recursului, având dispoziții organizatorice referitoare la
modul de desfășurare a concursului de promovare, la posturile scoase la concurs,
tematica și bibliografia concursului.
În consecință, sunt aplicabile
normele de competență materială cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004,
care reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ.
Hotărârea nr. 150 din 4 martie 2010 a Plenului C.S.M. este un act administrativ cu caracter normativ, a cărui legalitate poate fi
contestată în condițiile Legii nr. 554/2004, astfel că în primă instanță este
competentă să se pronunțe curtea de apel.
Față de motivele care au fost
expuse, Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale invocată de
intimatul C.S.M. și pe cale de consecință, se va dispune trimiterea cauzei spre
competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția de contencios
administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cauza având ca obiect
acțiunea în anulare a Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 150 din 4 martie 2010
formulată de M.F. în contradictoriu cu C.S.M. la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal spre competentă soluționare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 6 octombrie 2010.