ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4117/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin hotărârea nr. 150 din 4 martie 2010 a Plenului C.S.M.

s-a dispus organizarea concursului de promovare efectivă a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție la tribunale/parchete de pe lângă tribunale și curți de apel, la București la data de 9 martie 2010. Prin aceeași hotărâre a fost aprobat calendarul concursului de promovare efectivă a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție la tribunale/parchete de pe lângă tribunale și curți de apel, conform anexei nr. 1, lista de posturi pentru promovare efectivă în funcții de execuție la tribunale/parchete de pe lângă tribunale și curți de apel, conform anexelor nr. 2 și 3, precum și tematica, bibliografia și formularele tip ale cererilor de înscriere la concurs, conform anexelor nr. 4 - 9. Împotriva acestei hotărâri, în baza dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, a formulat recurs M.F., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea.

În motivarea recursului s-a susținut că, obligarea candidaților de a opta înainte de examen pentru promovarea la o anume instanță din teritoriu și nu doar pentru gradul ierarhic superior, cu posibilitatea de a-și formula opțiunea după afișarea rezultatelor, încalcă dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. De asemenea, recurenta a arătat că prin hotărârea atacată nu s-a motivat decizia de a nu se aproba un număr de locuri pentru promovarea pe loc și nici decizia de a nu se stabili, în cadrul posturilor vacante și posturile de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Intimatul C.S.M. a depus întâmpinare, invocând excepția necompetenței materiale și excepția inadmisibilității recursului.

Cu privire la excepția necompetenței materiale s-a arătat că actul atacat nu este o hotărâre a Plenului C.S.M. privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor, astfel că recurenta trebuia să urmeze calea de atac revăzută de dreptul comun, reprezentant cu Legea nr. 554/2004 și nu poate beneficia de calea recursului special prevăzut de Legea nr. 317/2004. Excepția inadmisibilității recursului a fost invocată cu motivarea că, nefiind aplicabile prevederile art. 29 din Legea nr. 317/2004, în raport de natura actului atacat, recurenta avea obligația să îndeplinească cerințele procedurale prevăzute de Legea nr. 554/2004, inclusiv cerința parcurgerii procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte va admite excepția de necompetență materială pentru următoarele considerente. Conform dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, hotărârile Plenului C.S.M. care privesc cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu recurs de orice persoană interesată la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Hotărârea contestată în prezenta cauză nu se încadrează în categoria actelor administrative prevăzute expres de reglementarea susmenționată și care pot fi contestate în primă instanță în procedura specială a recursului, având dispoziții organizatorice referitoare la modul de desfășurare a concursului de promovare, la posturile scoase la concurs, tematica și bibliografia concursului.

În consecință, sunt aplicabile normele de competență materială cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, care reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ. Hotărârea nr. 150 din 4 martie 2010 a Plenului C.S.M. este un act administrativ cu caracter normativ, a cărui legalitate poate fi contestată în condițiile Legii nr. 554/2004, astfel că în primă instanță este competentă să se pronunțe curtea de apel. Față de motivele care au fost expuse, Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale invocată de intimatul C.S.M. și pe cale de consecință, se va dispune trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Trimite cauza având ca obiect acțiunea în anulare a Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 150 din 4 martie 2010 formulată de M.F. în contradictoriu cu C.S.M. la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal spre competentă soluționare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2010.