ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1244/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1244/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Prin sentința

penală nr. 485 din 11 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3815/121/2009,

tribunalul Galați, în baza disp. art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea

juridică dată faptelor săvârșite de inculpatul M.R. din infracțiunile prevăzute

de art. 197 alin. (1) și (2) lit. b)

1

C. pen., art. 174 alin. (1) C.

pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) și h) C. pen., ambele cu aplicarea

art. 37 lit. b), art. 33 lit. a) C. pen., în infracțiunile prevăzute de art.

197 alin. (1) și (2) lit. b)

1

C. pen., art. 203 C. pen., art. 174 alin.

(1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) și h) C. pen., toate cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 33 lit. a), b) C. pen.

A condamnat pe inculpatul M.R. la o pedeapsă de 8 ani închisoare și la

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)

lit. a), teza a ll-a și lit. b), d), e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după

executarea pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art.

197 alin. (1) și (2) lit. b)

1

C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b)

C. pen.

A condamnat pe inculpatul M.R. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de incest prev. de art. 203 C. pen., cu aplicarea art.

37 lit. b) C. pen.

A condamnat de inculpatul M.R. la o pedeapsă de 19 ani închisoare și la

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a ll-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după

executarea pedepsei, pentru săvârșirea infracțiuni de omor calificat prev. de

art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) și h) C. pen.

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C.

pen., a aplicat inculpatului M.R. pedeapsa principală cea mai grea de 19 ani

închisoare, sporită la 20 ani închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară

cea mai grea, constând în interzicerea drepturilor prev.de art. 64 alin. (1)

lit. a), lit. b), d), e) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), lit. b), d) și

e) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura arestării

preventive a inculpatului M.R. iar în baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa

aplicată inculpatului, durata reținerii și a arestării preventive începând cu

data de 14 iunie 2009 la zi.

A obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Galați a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați nr.

645/P/2009 din 07 iulie 2009, a fost trimis în judecată inculpatul M.R. pentru

săvârșirea infracțiunilor prev. de: art. 197 alin. (1) și (2) lit. b)

1

C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; art. 174 alin. (1) C. pen.

raportat la art. 175 alin. (1) lit. c), h) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a)

C. pen.

Analizând și coroborând probele administrate în cauză, instanța a

constatat următoarele:

Inculpatul M.R. este fiul victimei M.A. În anul 2000, inculpatul a

comis infracțiunile de viol și incest asupra mamei sale, fiind condamnat la o

pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare. După liberarea din penitenciar, pentru

că nu avea unde locui, inculpatul a mers să locuiască cu mama sa - victima M.A.,

la locuința din comuna Pechea, jud. Galați. Inculpatul M.R. era consumator

înrăit de băuturi alcoolice iar pe fondul consumului de băuturi alcoolice,

pentru că nu avea alte venituri, se manifesta violent, fizic și verbal, cu

victima, motivul conflictelor fiind faptul că victima refuza să-i dea bani sau

refuza să meargă să-i cumpere băutură și țigări. în cele mai multe cazuri,

victima M.A. se refugia la vecini sau rude, martorii C.L., C.N.C., P.L. și C.L.,

cunoscând situația victimei. Rudele victimei și ale inculpatului au mai

intervenit în scandaluri și l-au mai izgonit pe inculpat însă, de cele mai

multe ori, victimei i se făcea milă de inculpat și îl reprimea în locuința sa. În

ultima perioadă de timp, victima locuia într-o încăpere, bucătărie - fostă

magazie iar inculpatul locuia într-un dormitor în care se afla și televizorul.

În ziua de 13 iunie 2009, în jurul orelor 10,00, pe fondul consumului

de băuturi alcoolice, inculpatul M.R. s-a certat din nou cu victima motivat de

faptul că aceasta îi reproșa că nu muncește și că bea. În jurul orelor 10,30,

victima a părăsit locuința și a mers la martora C.L. căreia i s-a plâns că

inculpatul „s-a luat" iar de ea, că i-a luat cheile și că a vrut să o

închidă în casă. Martora a sfătuit-o pe victimă să meargă la poliție, lucru pe

care aceasta l-a și făcut. În scurt timp, martora C.L. a mers la locuința

inculpatului căruia i-a reproșat că nu se liniștește și i-a spus că victima a

plecat spre poliție. în această situație, inculpatul a rugat-o pe martoră să

meargă după victima și să o întoarcă din drum deoarece dacă vine poliție,

există riscul să-i dea amendă și nu are de unde să o plătească. Pentru că

martora a refuzat, inculpatul a plecat după victimă înspre Postul de Poliție

Pechea. Cert este că nu s-a întâlnit cu victima și, de altfel, aceasta nici nu

mai sesizat lucrătorii de poliție.

Ulterior, victima M.A. a revenit la locuința martorei C.L. încercând să

dea acesteia buletinul, ca să i-l păstreze, spunând ceva de genul "așa e

mai bine" însă martora a refuzat să-l primească. În jurul orelor 17,00

victima M.A. a revenit la locuința sa, inculpatul aflându-se în camera sa.

Nemulțumită fiind de comportamentul inculpatului, victima a început să-i aducă

reproșuri, lucru care l-a deranjat pe inculpat. Din declarațiile inculpatului

rezultă că, în jurul orelor 18,00-19,00, enervat fiind de reproșurile victimei,

a mers în camera acesteia, moment în care victima era în întinsă în pat, nu era

învelită și era îmbrăcată cu un pulover bleumarin o cămașă de noapte iar pe sub

cămașa de noapte un pantalon tricotat și chiloți. Inculpatul s-a așezat peste

victimă, a dezbrăcat-o de pantaloni și chiloți, victima zbătându-se și

încercând să țipe după ajutor. Pentru a o putea viola, inculpatul a

imobilizat-o pe victimă, lovind-o în zona feței și comprimându-i toracele și

căile respiratorii. în această modalitate, a reușit să întrețină raport sexual

cu victima M.A. Dată fiind starea avansată de ebrietate, inculpatul nu-și mai

amintește câte raporturi sexuale a întreținut cu victima și dacă a ejaculat,

dar cel mai probabil nu a ejaculat. în continuare, inculpatul M.R. a lăsat-o pe

victimă în pat și a mers în camera sa să se culce. În jurul orelor 01,00,

inculpatul a revenit în camera victimei și a constatat că aceasta nu dădea semne

vitale. Realizând gravitatea faptelor comise, inculpatul a mers la locuința

martorilor C.L. și C.N., spunându-le să meargă cu el pentru că bătrâna a murit.

În scurt timp, la locuința victimei au mers martorii C.L., C.N.C., P.L.

și C.L. care, văzând felul în care arăta victima, au realizat că inculpatul a

ucis-o și au încercat să nu-l sperie spunându-i că de fapt victima e în comă.

La sosirea personalului de pe salvare, martorii au luat la cunoștință că este

posibil ca victima să fi fost și violată.

Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul

autopsierii victimei M.A. a rezultat că moartea victimei M.A. a fost violentă;

ea s-a datorat asfixiei mecanice prin mecanism mixt - comprimare

toraco-abdominală cu fractură sternală și fracturi costale bilaterale C2-C10 și

ocluzia orificiilor buco-nazale cu mâna; la autopsie s-au constatat: echimoze

frontală bilaterală, palpebro-malară dreapta și palpebro-malaro-zigomatică

stânga, infiltrate hemoragice epicraniene și în mușchii temporali, posibil produse

prin loviri cu mijloace contondente cum ar fi pumni, palme; echimoze și

excoriații faciale, piramida nazală, labiale, cu mică plagă contuză buza

superioară, cervicale, cu infiltrat hemoragie antero-latero-bazal cervical

drept, echimoză laringo-faringe, echimoze membre superioare, sân stâng,

inframamar stânga, șold și coapsa stânga, echimoze coapsa și genunchi drept,

gamba stângă, excoriații șold drept - prin comprimare cu mâini, degete și

unghii; echimoză linguală, margine stânga - prin comprimare între arcadele

dentare; echimoză toracică anterioară cu fractură sternală, fracturi costale

bilaterale cu ruptură pleură parietală și hemotorax minim bilateral - prin

comprimare cu mâinile și genunchii, posibil asociat cu lovire cu pumnii;

echimoză inghinală și pubiană stânga, posibil prin comprimare cu genunchiul;

excoriații și echimoze scapular stânga, cot drept, antebraț drept-margine

cubitală, în 1/3 superioară, genunchi stâng, prin lovire și frecare de planuri

dure; echimoză vestibul vaginal cu plagă contuză comisură vulvară posterioară -

prin comprimare cu corp dur alungit, posibil în cadrul unui raport sexual

intravaginal; plagă paraanală dreapta - prin comprimare cu corp dur cu margine

ascuțită - posibil unghie. Toate leziunile traumatice au caracter vital; între

asfixia mecanică prin comprimare toraco-abdominală și ocluzia orificiilor

buco-nazale cu mâna și moartea victimei există legătură directă, necondiționată

de cauzalitate; după aspectul și topografia leziunilor de lovire activă și

comprimare se apreciază că victima era în decubit dorsal, agresorul aflându-se

deasupra ei; în secreția vaginală și anală, pe lamele examinate, nu s-au pus în

evidență spermatozoizi; în sângele recoltat de la cadavru nu s-a pus în

evidență alcool; sângele recoltat de la cadavru aparține grupei BIII, Rh

pozitiv, (ordonanță, rapoarte și planșe fotografice, file 18-51)

Faptele și vinovăția inculpatului M.R. sunt dovedite cu următoarele

mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului din 14 iunie 2009

și planșă foto aferentă în care sunt consemnate detalii referitoare la locul

comiterii infracțiunii și starea victimei (f. 5-8, 10-16 dosar u.p.); raport de

constatare medico-legală nr. 264/C din 04 iunie 2009 privind autopsia

cadavrului victimei M.A. ale cărui concluzii au fost prezentate anterior și

planșe foto aferente (f. 24-30, 32-50 dosar u.p.); declarațiile martorei C.L.M.

care arată că este nepoată după soț a victimei M.A. și locuiește împreună cu C.N.,

soțul ei, într-un imobil situat față în față cu locuința victimei. Inculpatul M.R.

este un consumator înrăit de băuturi alcoolice, foarte violent, o bătea pe

victimă, iar în noaptea de 13/14 iunie 2009, în jurul orei 01.00, a venit la

locuința ei, în stare de ebrietate și a zis că „a murit mama". Martora i-a

spus soțului ei, care a mers la locuința victimei, a revenit în scurt timp și a

spus că bătrâna e moartă, bătută și omorâtă de M.R. Au fost chemați vecinii P.L.,

P.G., cumnații C.L. și C.V., au mers toți la locuința victimei și au găsit-o pe

aceasta în patul din bucătărie, acoperită cu plapuma, vânătă pe față și pe

piept. Inculpatul M.R. era băut și se tot justifica spunând că el nu i-a făcut

nimic, ci doar a luat-o din pat de vreo trei ori și a pus-o la loc și tot

spunea să vină salvarea (f. 52-54 dosar u.p.; f. 43 dosar inst.); declarațiile

martorului P.L. care arată că este vecin cu victima M.A. și cu fiul ei M.R. și

locuiește peste o stradă de ei, la o casă distanță. M.R. este consumator de

băuturi alcoolice, nu muncea și trăia din pensia bătrânei. În noaptea de 13/14

iunie 2009, în jurul orei 01.00, a venit la locuința lui, C.N. - nepotul

victimei, spunându-i să iasă că a murit bătrâna. Martorul s-a dus la locuința

victimei unde se mai aflau C.L., C.N., C.L., C.V., P.G. și inculpatul. Victima

se afla pe patul din bucătărie, învelită cu plapuma, dar avea vânătăi în zona

feței și a pieptului, iar pe fața de pernă era sânge. L-a întrebat pe inculpat

ce a făcut, iar acesta a întrebat dacă bătrâna mai respiră. Tot acesta a zis că

bătrâna ar fi căzut jos și că el a ridicat-o de vreo trei ori și a pus-o în pat

după care s-a dus și a anunțat rudele. A fost anunțată salvarea și poliția, iar

în momentul în care asistenta de pe salvare a ridicat plapuma și a văzut că

bătrâna era goală de la burtă în jos, avea trasă cămașa în sus, martorul s-a

gândit că inculpatul a și violat-o. (f. 55-58 dosar u.p.; f. 44 dosar

instanță); declarațiile martorului C.N.C. care arată că este nepotul victimei M.A.

și al inculpatului M.R. Acesta este consumator înrăit de băuturi alcoolice, nu

muncește și trăiește din pensia victimei. În noaptea incidentului, în jurul

orei 01.00, a fost trezit de soția sa, C.L., care i-a spus că a venit la ei

inculpatul și a zis că a murit bătrâna. Martorul s-a dus la locuința victimei,

l-a întrebat pe inculpat ce s-a întâmplat, iar acesta a spus că bătrâna a căzut

jos de vreo trei ori, el a ridicat-o și a pus-o în pat. Martorul a văzut că

bătrâna era pe patul din bucătărie, învelită până la jumătatea corpului cu

plapuma, era vânătă în zona capului și a pieptului, fiind desfăcută un pic

cămașa. Martorul a chemat pe soția lui și pe P.L., P.G., C.V. și C.L. În momentul

în care asistența de pe salvare a ridicat plapuma, a văzut că victima era goală

de la burtă în jos, avea vânătăi pe coapse și și-a dat seama că inculpatul a și

violat-o. Victima nu obișnuia să se culce dezbrăcată, în sensul că și vara

dormea îmbrăcată cu o pereche de pantaloni tricotați, (f. 59-61 dosar u.p., f.

42 dosar inst.); declarațiile martorei C.L. care arată că este soția lui C.V.,

nepotul victimei și al inculpatului și locuiesc peste stradă de locuința

victimei și a familiei ei. Inculpatul M.R. este consumator de băuturi

alcoolice, nu muncește și trăia din pensia bătrânei cu care se purta foarte

urât, o jignea, o înjura și o lovea. în noaptea incidentului, în jurul orei

01.00, a fost trezită de C.N. care a zis că inculpatul a omorât-o pe bătrână. A

văzut-o pe bătrână pe patul din bucătărie, acoperită cu plapuma până la

jumătatea corpului, cu vînătăi la față și pe piept și a realizat că inculpatul

o omorâse. Mai târziu, martora a auzit că asistenta de la salvare a ridicat

plapuma și că bătrâna era goală de la burtă în jos, deși aceasta nu obișnuia să

se culce dezbrăcată, (f. 62-65 dosar u.p.; f. 45 dosar inst.); declarațiile

inculpatului M.R. date în faza de urmărire penală care arată că în ziua de 13

iunie 2009 a consumat băuturi alcoolice, iar în jurul orei 17.00 a ajuns acasă

și mama lui a început să-l certe. S-a dus în camera lui, la televizor, iar din

camera ei victima continua să-l certe. Atunci, și-a ieșit din fire, fiind în

jurul orelor 18.00-19.00, a mers la camera ei, a început să o lovească cu

palmele peste față și pentru că ea se împotrivea și încerca să țipe, i-a pus

mâinile pe piept, la gât, pentru a o imobiliza și pentru a o face să tacă,

apăsând. Apoi, i-a ridicat cămașa, i-a tras pantalonii care au ieșit cu tot cu

chiloți și a întreținut cu aceasta raporturi sexuale normale. în tot acest

timp, dată fiind starea de ebrietate, a continuat să o apese pe piept și pe

gură. Când a plecat din camera ei, victima se văita de durere. S-a dus în

camera lui, s-a uitat la un film iar în jurul orei 23.00 s-a dus să vadă ce

face victima. A văzut că aceasta nu mai mișca și era rece. S-a gândit că a

murit și s-a dus la nepotul lui, C.N., spunându-i că a murit bătâna. (f. 70-79

dosar u.p.).

În faza de judecată, inculpatul nu a dorit să facă declarații, însă

Ie-a menținut pe cele din faza de urmărire penală, (f. 16 dosar instanță).

Prin urmare, din coroborarea probelor prezentate rezultă faptul că

inculpatul M.R. a avut raporturi sexuale cu victima M.A., mama sa, prin

constrângerea fizică a acesteia, iar ulterior, pentru a ascunde aceste

activități, a omorât-o pe aceasta prin asfixiere realizată prin comprimarea

toracelui și a abdomenului și prin obstructionarea căilor respiratorii.

Edificator în acest sens este și raportul de constatare medico-legală care

prezintă leziunile suferite de victimă și descrie și mecanismele de producere a

lor, precum și cauza decesului.

Toate acțiunile inculpatului au fost de natură mecanică, fizică, au

antrenat voința și forța fizică a acestuia și au fost direcționate împotriva

victimei, astfel încât vinovăția inculpatului în comiterea faptelor este în

forma intenției directe.

Acesta a arătat la un moment dat că nu ar fi vrut să o omoare pe

victimă, însă vinovăția sa se desprinde din materialul probator.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor, s-a impus a fi făcute

unele precizări. Inculpatul M.R. a fost trimis în judecată pentru comiterea

infracțiunilor de viol și omor calificat în concurs real. Având în vedere că

raporturile sexuale au fost întreținute de inculpat cu mama sa, rudă în linie

directă, prima instanță a considerat că trebuie reținută în concurs ideal cu

infracțiunea de viol și infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 C. pen.

În consecință, în baza art. 334 C. proc. pen. tribunalul a dispus

schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de viol și omor calificat în

infracțiunile de viol, incest și omor calificat.

Ca atare, faptele inculpatului M.R. care, în noaptea de 13/14 iunie 2009,

pe fondul consumului de băuturi alcoolice, în locuința sa, a întreținut prin

constrângere raporturi sexuale cu victima M.A. - mama sa - rudă în linie

directă, cu care locuia și se gospodărea, întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor de incest prev. de art. 203 C. pen. și viol prev. de art. 197 alin.

(1) și (2) lit. b)

1

C. pen., în concurs ideal conform art. 33 lit. b)

C. pen.

Fapta inculpatului M.R. de a o ucide pe victima M.A. - mama sa, prin

sugrumare/sufocare și comprimarea toracelui, pentru a ascunde comiterea

infracțiunilor de viol și incest, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la

art. 175 alin. (1) lit. c), h) C. pen.

Fapta de omor este în concurs real cu infracțiunile de viol și incest.

Inculpatul are în antecedente o condamnare la o pedeapsă rezultantă de

4 ani și 6 luni închisoare (a avut două pedepse inițiale pentru comiterea infracțiunilor

de viol și incest), fiind arestat la data de 04 februarie 2000 și liberat

condiționat la data de 03 august 2004 la termen.

Prin urmare, faptele din prezenta cauză sunt comise în stare de

recidivă postexecutorie conform art. 37 lit. b) C. pen., text ce a fost aplicat

în speța de față.

La dozarea și individualizarea sancțiunilor penale ce au fost aplicate

inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72

C. pen. referitoare la dispozițiile părții generale a C. pen., la limitele de

pedeapsă stabilite de lege, la gradul ridicat de pericol social al faptelor

care aduc atingere unor valori sociale deosebit de importante, la împrejurările

care agravează răspunderea penală (starea de recidivă postexecutorie, concursul

de infracțiuni), precum și la persoana inculpatului, care are condamnări pentru

fapte de aceeași natură, perseverând astfel în acest tip de activități

infracționale.

De asemenea, ținând cont de specificul infracțiunilor (contra vieții și

privitoare la viața sexuală), instanța a dispus interzicerea inculpatului ca

pedeapsa complementară și ca pedeapsa accesorie, drepturile prev. de art. 64 alin.

(1) lit. a), teza a II-a și lit. b), d), e) C. pen.

B. Împotriva hotărârii instanței de fond, a declarat apel inculpatul M.R.,

criticând-o ca fiind netemeinică, solicitând reducerea pedepselor aplicate prin

reținerea circumstanțelor atenuante, datorate împrejurării că, în momentul

săvârșirii faptelor, se afla în stare de beție voluntară completă, conform art.

49 alin. (2) C. pen., iar, în urma contopirii pedepselor aplicate, să se aplice

un spor de pedeapsă mai mic.

Prin Decizia penală nr. 8/ A din 27 ianuarie 2010 a Curții de Apel

Galați, secția penală, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul

M.R. împotriva sentinței penale atacate, apreciindu-se criticile nefondate.

C. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând ambele

hotărâri pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că era obligatorie

efectuarea unei expertize psihiatrice în cauză care să stabilească dacă

inculpatul a avut discernământ. A solicitat totodată reducerea pedepsei, în

raport de starea de beție în care se afla și de circumstanțele sale personale.

Examinând recursul declarat de inculpatul prin prisma cazurilor de

casare jnvocate, prevăzute de art. 385

9

pct. 8 și 14 C. proc. pen., Înalta

Curte constată următoarele:

unei expertize psihiatrice este obligatorie în cazul infracțiunii de omor

deosebit de grav, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța

de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau

inculpatului". În cauză, infracțiunea reținută în sarcina inculpatului

este cea de omor calificat iar nu cea de omor deosebit de grav, astfel că prima

ipoteză nu este incidență, expertiza psihiatrică nefiind deci obligatorie; în

ceea ce privește a doua teză a textului de lege invocat, Curtea constată că la

dosarul cauzei nu existau acte medicale care să creeze dubii organului de

urmărire penală sau instanței de judecată asupra stării psihice a inculpatului,

astfel că nici sub acest aspect critica nu poate fi primită.

în care se afla, Curtea constată că prima instanță și cea de apel au reținut în

mod corect că nu sunt incidente dispozițiile art. 49 alin. (2) C. pen., inculpatul

neaflându-se în stare de beție voluntară completă, întrucât a fost în măsură să

conștientizeze urmările faptei sale și să alerteze vecinii, iar apoi să ofere

suficiente detalii referitoare la modul cum a săvârșit faptele. Pe de altă

parte, starea de beție în care se afla cvasi permanent inculpatul reprezintă și

motivul ce a generat conflictul dintre inculpat și victimă. În consecință, nu

pot fi reținute în sarcina sa circumstanțe atenuante în condițiile art. 49

alin. (2) C. pen.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, Curtea constată că

circumstanțele personale invocate de inculpat - constând în atitudinea sa

sinceră pe parcursul procesului penal și starea de beție în care se afla - au

fost avute în vedere de prima instanță care a motivat detaliat modalitatea de

individualizare, aplicarea fiecăreia dintre pedepse precum și a sporului de

pedeapsă, astfel că solicitarea inculpatului de a i se reduce pedeapsa este

nejustificată întrucât fapta comisă de acesta este de o gravitate deosebită,

atât prin consecința produsă cât și prin modalitatea de săvârșire, în același

sens fiind și aprecierea instanței de apel. Astfel, luând în considerare faptul

că inculpatul a exercitat violențe repetate și de o intensitate deosebită

asupra victimei, ce îi era mamă, pe care în plus a și violat-o (același gen de

fapte săvârșindu-l și în trecut asupra acesteia, când a beneficiat de clemența

instanței printr-o condamnare la o pedeapsă modică), lipsa de respect a

acestuia față de una din valorile umane fundamentale - viața unui persoane,

precum și împrejurarea că a profitat de capacitatea redusă de a se apăra a

victimei, în vârstă de 75 ani, Curtea constată că faptele inculpatului,

săvârșite în condițiile concursului de infracțiuni și ale stării de recidivă,

prezintă în concret un ridicat pericol social, ce nu justifică reducerea

cuantumului pentru nici una dintre pedepsele aplicate pentru faptele reținute în

sarcina acestuia și nici înlăturarea sporului aplicat corect în baza art. 34 C.

pen.

Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există

motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform

dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în

baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul

formulat de inculpat ca nefondat, constatând că pedeapsa aplicată este bine

dozată și nu se justifică reducerea acesteia, întrucât, prin cuantumul și

modalitatea de executare, este aptă să asigure reeducarea inculpatului,

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere corespunzătoare

încălcării legii penale.

Conform dispozițiilor art. 385

16

alin. (2) C. proc. pen. se

va computa durata arestării preventive, la zi iar în baza art. 192 alin. (2)

din același cod recurentul - inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare

către stat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I

D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.R. împotriva Deciziei

penale nr. 8/ A din 27 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate, durata reținerii și arestării

preventive de la 14 iunie 2009 la 31 martie 2010.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 31 martie 2010.