ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2438/2010

A supra cauzei de față, constată următoarele: La 21 martie 2008, reclamanta N.E. a chemat în judecată pe pârâții Primarul Municipiului Constanța și Municipiul Constanța, solicitând anularea Dispoziției nr. 1187 din 29 februarie 2008 și obligarea părților adverse la restituirea în natură a terenului de 1562,50 mp, situat în Constanța, sau, în subsidiar, la compensarea cu aceeași suprafață, în altă zonă a orașului. In motivarea cerem, întemeiată pe art. 1, art. 3, art. 7 și art. 9 din Legea nr. 10/2001 și Titlul VII al Legii nr. 247/2005, reclamanta a susținut că: - defuncții S.M.

și M.S., părinții săi, au dobândit în anii 1955 și 1966 două parcele de câte 1000 mp, situate în Constanța, care au fost expropriate prin Decretul nr. 38/1968; - în compensarea celor 200 mp expropriați, autorii săi au primit un teren de 437,50 mp, situat în Constanța; - prin dispoziția contestată, pârâții i-au respins nejustificat notificările formulate la 21 august 2001 cu privire la diferența de 1562,50 mp . Tribunalul Constanța, secția civilă, prin sentința nr. 502 din 13 aprilie 2009, a admis în parte acțiunea, a anulat dispoziția, a respins cererile de restituire în natură și de atribuire a unui teren în compensare și a obligat pe pârâtul Primarul Municipiului Constanța să înainteze dosarul Comisiei Centrale, în vederea stabilirii despăgubirilor aferente terenului de 1562,50 mp, situat în Constanța, preluat abuziv de stat.

Totodată, tribunalul i-a obligat pe pârâți și Consiliul Local Constanța să plătească reclamantei 1805,4 lei cheltuieli de judecată. S-a reținut că: - terenul de 1562,50 mp, situat în Constanța, a aparținut părinților reclamantei și a fost expropriat în baza Decretului nr. 38/1968, care era contrar Constituției din 1948; - pentru terenul expropriat, autorii reclamantei au primit în compensare un alt teren, de 437,5 mp, situat în Constanța. - în prezent, potrivit expertizei efectuate în cauză, terenul expropriat valorează 500.000 Euro, iar valoarea suprafeței primite în compensare se ridică la 118.125 Euro; - terenul expropriat este ocupat de construcții autorizate și afectat integral de detalii de sistematizare, astfel că nu poate fi restituit în natură, iar Direcția de Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului Constanța a comunicat că nu dispune de terenuri libere susceptibile de a fi atribuite în compensare.

Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 222 din 5 Octombrie 2009, a admis apelul declarat de pârâți și a schimbat parțial sentința, în sensul înlăturării mențiunii privitoare la obligarea Consiliului Local Constanța la plata cheltuielilor de judecată și obligării Primarului Municipiului Constanța la înaintarea, către Comisia Centrală, a propunerii de acordare despăgubiri corespunzător diferenței dintre valoarea terenului de 2000 mp, (parcelele 593-594 din Parcelarea Cocăneanu, lotul mare nr. 30), și valoarea terenului de 437,50 mp, (careul F, lotul 1). S-a reținut că: - reclamanta a dovedit că este succesoarea părinților săi, care au dobândit în anii 1955 și 1967, două parcele (593 și 594), în total 2000 mp, (Parcelarea Cocăneanu, lotul mare 30) - preluarea terenului autorilor reclamantei a fost abuzivă deoarece autoritatea locală nu a probat că exproprierea dispusă în temeiul Decretului nr. 38/1968 a fost urmată de măsura despăgubirii echitabile; - împrejurarea că în prezent valoarea/mp a terenului de 437,50 mp atribuit în compensare este mai mare decât valoarea/mp a terenului expropriat nu afectează calitatea reclamantei de persoană îndreptățită atâta timp cât nu s-a dovedit că la data exproprierii, autorii săi au primit echivalentul valoric real al imobilului;

- obligarea autorității locale de a propune despăgubiri pentru diferența dintre suprafața expropriată și suprafața atribuită în compensare este contrară rațiunii art. 11 alin. (7) din Legea nr. 10/2001; - în sfârșit, obligarea Consiliului Local Constanța la plata cheltuielilor de judecată încalcă principiul disponibilității. Pârâții au declarat recurs, prin care au solicitat modificarea ultimei hotărâri, în sensul admiterii în totalitate a apelului și, pe fond, respingerii acțiunii. In motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 8-9 C. proc. civ., recurenții au susținut că preluarea imobilului nu a avut caracter abuziv deoarece părinții reclamantei au fost de acord cu schimbul de terenuri, operațiune prin care au primit o suprafață mai mică dar situată într-o zonă centrală și nu au contestat această măsură.

Aceste critici sunt nefondate deoarece pentru terenul de 2000 mp expropriat autorii reclamantei au primit în compensare doar 437, 50 mp, iar pârâții recurenți nu au făcut dovada că la data exproprierii valoarea ultimei suprafețe era egală sau depășea valoarea celuilalt imobil. Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., prezentul recurs va fi respins ca nefondat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâții Municipiul Constanța prin primar și Primarul municipiului Constanța împotriva deciziei nr. 222/C din 5 octombrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2010.