ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3179/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3179/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 18 din 7 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna s-au

dispus următoarele:

În baza art. 20 C. pen.,

rap. Ia art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74,

art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) și (3) C. pen., a condamnat pe inculpatul

Ș.N., fiul lui N. și A., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru

săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat.

În baza art. 86

1

C. pen.,

cu aplicarea art. 13 C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub

supraveghere și în baza art. 86

2

C. pen. stabilește pentru inculpat

termen de încercare de 6 (șase) ani, care se socotește de la data rămânerii

definitive a prezentei sentințe, cu aplicarea art. 13 C. pen. și cu privire la

pedepsele accesorii.

În baza art. 86

3

C. pen.,

pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor

măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciu de

Probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna și să respecte programul stabilit de

acesta;

- să anunțe, în prealabil, orice

schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a

putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen.,

atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 864 C. pen., a

căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 118 lit. b) C. pen.,

dispune confiscarea specială a cuțitului cu deschidere la buton, cu o lungime

totală de 23,5 cm., aflat în camera de corpuri delicte a I.P.J. Covasna.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc.

pen., rap. la art. 998 și 999 C. civ., obligă pe inculpat să plătească părții

civile K.G., suma de 2.500 lei, despăgubiri civile, reprezentând daune morale

și respinge restul pretențiilor civile formulate de către aceasta.

Constată că, în faza de urmărire

penală, partea vătămată a recuperat de la inculpat suma de 2.500 lei

despăgubiri civile, reprezentând daune morale.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc.

penală, cu aplicarea art. 313 din Legea nr. 95/2006 și art. 998, art. 999 C.

civ., obligă pe inculpat să plătească părți civile Spitalului Județean „dr.

F.K. Sf. Gheorghe suma de 1261,83 lei, plus dobânda legală prevăzută de O.G.

nr. 9/2000, calculată până la data plății integrale a sumei, reprezentând

cheltuielile de spitalizare ale părții vătămate K.G.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc.

penală, obligă pe inculpat să plătească statului suma de 1.340 lei cheltuieli

judiciare.

În baza art. 193 alin. (1) C. proc.

pen., obligă pe inculpat să plătească părții civile K.G. 250 lei cheltuieli

judiciare, reprezentând onorariu avocațial.

Pentru a dispune în acest sens,

prima instanță a reținut următoarele: fapta inculpatului Ș.N., care în noaptea

de 7/8 august 2005, în Barul L.T. din Sf. Gheorghe, i-a aplicat, din spate,

părții vătămate K.G. o lovitură cu un cuțit, în zona abdominală dreaptă,

cauzându-i leziuni traumatice, care i-au pus acesteia viața în pericol,

întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor

calificat, prev. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 și art. 175 alin. (1)

lit. i) C. pen.

Pentru fapta sa inculpatul va

răspunde penal, iar la dozarea și individualizarea pedepsei, potrivit art. 72

C. pen., instanța va avea în vedere atât limitele de pedeapsă prevăzute de lege

și pericolul social al faptei săvârșite, care rezultă din încălcarea acelor

relații sociale care ocrotesc viața persoanei împotriva faptelor de orice fel,

prin care s-ar aduce atingere acestei valori

sociale,

cât și scopul pedepsei, prev. de art. 52 C. pen., precum și persoana

inculpatului, care are vârsta de 28 de ani,

lucrează ca muncitor necalificat, nu are

antecedente penale, fiind

cunoscut cu un comportament corespunzător în comunitatea în care trăiește și

muncește, este căsătorit, având în întreținere doi

copii minori, a recuperat o parte din prejudiciul cauzat părții vătămate

și a avut o

atitudine parțial sinceră, recunoscând fapta comisă, cu

motivațiile mai sus arătate, pe care o regretă, împrejurări pe care instanța le

va reține ca circumstanțe atenuante, în sensul prevederilor art. 74 C. pen. și

va aplica față de inculpat dispozițiile art. 76 alin. (1) lit. b) alin. (2) și

(3) C. pen.

Totodată,

instanța constată că, din referatul de evaluare (f. 168-171),

rezultă că, față de contextul și modalitatea

comiterii faptei, caracterul singular al

acesteia, personalitatea și

stilul de viață al inculpatului, resursele interne și

abilitățile acestuia, factorii protectivi și de risc identificați,

ponderea și raportul dintre aceștia, există perspective medii de reintegrare în

societate al inculpatului, perspective ce pot fi sporite, prin gestionarea

eficientă a consumului de băuturi

alcoolice.

Față de cele de mai sus, instanța apreciază ca fiind

necesară condamnarea

inculpatului Ș.N. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru

săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C.

pen., rap. la art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art.

74, art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) și (3) C. pen.

Față

de circumstanțele personale ale inculpatului arătate mai sus, instanța

apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat

și chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârșii infracțiuni, sens

în care, în baza art. 86

1

C. pen., cu aplicarea art. 13 C. penal

(față de data

săvârșirii faptei - 7/8

august 2005 și modificările aduse art. 86

1

C. pen. prin Legea

nr.

278/2006, prin care alin. (3) al acestui articol, care excludea posibilitatea

suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor

intenționate pentru care legea prevede pedeapsa

închisorii mai mare de 15 ani, a

fost abrogat), va dispune suspendarea

sub supraveghere a executării pedepsei ce se va aplica și în baza art. 86

2

C. pen., va stabili pentru inculpat termen de încercare de 6 (șase) ani, care

se va socoti de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

Totodată, văzând data săvârșirii faptei - 7/8 august

2005 și modificările aduse

art. 71 C. pen. prin Legea nr.

278/2006, instanța va aplica art. 13 C. pen. și cu

privire la pedepsele accesorii.

În

baza art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul

urmează să se supună următoarelor măsuri de

supraveghere:

- să

se prezinte la Serviciu de Probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna și să

respecte programul stabilit de acesta;

- să

anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau

locuință și orice deplasare care depășește 8

zile, precum și întoarcerea;

-

să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

- să

comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., se va atrage

atenția inculpatului asupra

dispozițiilor prev. de art. 86

4

C. pen., a căror

nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., instanța va

dispune confiscarea specială a

cuțitului, folosit de inculpat la săvârșirea faptei, cu

deschidere la buton, cu o lungime totală de 23,5 cm., aflat în camera de

corpuri delicte a I.P.J. Covasna.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța constată

că, partea vătămată

K.G., în fața instanței de judecată, până la citirea actului de

sesizare,

s-a constituit parte civilă în

cauză cu suma de 7.500 lei despăgubiri civile (f. 89),

din care 5.000

lei daune materiale, respectiv 1.000 lei cheltuieli de spitalizare, medicamente

și alimentație pentru fortificarea organismului și 4.000 lei, valoarea a patru

porumbei de rasă pierduți și suma de 2.500 lei daune morale.

Cât

privește daunele materiale solicitate, instanța constată că, deși i s-a pus în

vederea părții civile să facă dovada pretențiilor formulate (f. 172), având

în vedere dispozițiile art. 1169 C. civ.,

potrivit cu care „Cel ce face o propunere

înaintea judecății trebuie să

o dovedească.", acestea nu au fost dovedite, motiv pentru care urmează a

le respinge.

Referitor

la daunele morale solicitate de partea civilă K.G., instanța apreciază că,

suferințele fizice și psihice îndurate de aceasta în urma faptei inculpatului,

raportate la locul săvârșirii faptei, în public și natura leziunilor produse,

care au necesitat și o intervenție chirurgicală și un nr. de 14 -16 zile de

îngrijiri medicale pentru vindecare, justifică pe deplin acordarea daunelor

morale solicitate, în sumă de 2.500 lei, pe lângă suma de 2.500 lei achitată de

inculpat părții civile în faza de urmărire penală (f. 16), pe care instanța

urmează să o constate, despăgubire pecuniară ce va fi de natură a repara acest

prejudiciu moral suferit de partea vătămată.

Reținându-se

vinovăția inculpatului pentru fapta săvârșită, în baza art. 14 și art. 346 C.

proc. pen., rap. la art. 998 și art. 999 C. civ., inculpatul va fi obligat să

plătească părții civile K.G. suma de 2.500 lei, despăgubiri civile,

reprezentând daune morale și se va respinge restul pretențiilor civile

formulate de către aceasta, ca nedovedite.

În

cauză s-a constituit parte civilă și Spitalului Județean „dr. F.

K. Sf. Gheorghe, cu suma de 1261,83 lei, plus

dobânda legală prevăzută de O.G. nr. 9/2000, calculată până la data plății

integrale a sumei, reprezentând

cheltuielile de spitalizare ale părții

vătămate K.G. (f. 70).

Reținându-se vinovăția inculpatului pentru fapta

săvârșită, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 313 din

Legea nr. 95/2006 și art. 998, art. 999

C. civ., acesta va fi obligat să plătească părți

civile Spitalului Județean „dr. F.K. Sf. Gheorghe suma solicitată ca

despăgubiri civile, plus dobânda legală, calculată pană la data plății

integrale a sumei, reprezentând

cheltuielile

de spitalizare ale părții vătămate K.G.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen.,

inculpatul va fi obligat să plătească

statului suma de 1.340 lei cheltuieli judiciare, iar

în baza art. 193 alin. (1) C. proc. pen., să plătească părții civile K.G. 250

lei cu același titlu, reprezentând onorariu avocațial.

Împotriva sentinței au declarat apel inculpatul Ș.N. și partea civilă K.G.

și Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna.

În motivele de apel, sentința a fost criticată sub următoarele aspecte:

Criticile aduse de procuror au vizat aspecte de netemeinicie, fiind

dezvoltate în cuprinsul memoriului de la filele 5-6 dosar apel și referindu-se

la cuantumul pedepsei aplicate. Suplimentar, procurorul de ședință, a susținut

și motive de nelegalitate care vizau greșita reținere a dispozițiilor art. 76

alin. (2) C. pen., cât și nelegala reținere a dispozițiilor privind confiscarea

specială, respectiv art. 118 lit. b) C. pen., cuțitul neaparținând

inculpatului, ci unui martor.

Apelul părții civile a vizat, potrivit susținerilor acesteia, prin

apărătorul desemnat din oficiu, dar și personal, cuantumul pedepsei aplicate

inculpatului, cât și latura civilă, solicitând majorarea pedepsei, dar și

cuantumul despăgubirilor civile. De menționat că instanța de apel, pentru

partea civilă, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 173 alin. (3) C. proc. pen.,

raportat la susținerile părții civile prin care își majorase cuantumul

pretențiilor civile solicitate prin constituirea de parte civilă, iar pentru

dovedirea despăgubirilor în plus aceasta solicitase efectuarea unei expertize

medico-legale.

Criticile aduse de inculpat au vizat latura civilă a cauzei, acesta

apreciind că în mod greșit a fost obligat la plata către partea civilă a sumei

de 2.500 lei despăgubiri civile cu titlu de daune morale, câtă vreme acesta

i-ar fi plătit părții civile, în cursul urmăririi penale, această sumă.

Prin Decizia penală nr. 17/Ap din 18 martie 2009 Curtea de Apel Brașov,

secția penală și pentru cauze cu minori a dispus următoarele:

În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.,

admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și

inculpatul Ș.N. împotriva sentinței penale nr. 18 din data de 07 martie 2008

pronunțată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. 669/119/2006, pe care o

desființează cu privire la:

- neindividualizarea circumstanțelor atenuante,

- greșita reținere a dispozițiilor art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.,

- greșita reținere a dispozițiilor art. 76 alin. (3) C. pen.,

- nemenționarea persoanei de la care s-a dispus confiscarea specială.

Rejudecând în aceste limite,

Reține dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

Înlătură dispozițiile art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. și pe cele ale

art. 76 alin. (3) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului Ș.N. pedeapsa complementară

a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a ll-a, b) C.pen pe o durată de 5 ani.

Reține că persoana de la care s-a dispus confiscarea specială prevăzută

de art. 118 alin. (1) lit. b) este numitul S.F.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge ca nefondat

apelul părții civile K.G.

În baza art. 189 C. proc. pen., dispune avansarea din fondurile M.J. către

Baroul Brașov a sumei de 400 RON, reprezentând onorariul avocaților desemnați

din oficiu.

În baza art. 192 alin. (2) și (3) C. proc. pen., obligă apelantul-parte

civilă K.G. la plata sumei de 250 RON, reprezentând cheltuielile judiciare avansate

de stat în apelul acestuia, celelalte cheltuieli judiciare rămânând în sarcina

statului.

Pentru a dispus în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma

criticilor formulate de apelanți.

dar văzând și dispozițiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen.,

Curtea va admite apelurile declarate de

Parchetul

de pe lângă Tribunalul Covasna și inculpatul Ș.N. împotriva sentinței penale

nr. 18 din data de 07 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr.

669/119/2006, pe care o va desființa cu privire la neindividualizarea

circumstanțelor atenuante, greșita reținere a dispozițiilor art. 76 alin. (1)

lit. b) C. pen., greșita reținere a dispozițiilor art. 76 alin. (3) C. pen. și

nemenționarea persoanei de la care s-a dispus confiscarea specială.

Astfel, Tribunalul Covasna, în considerentele

sentinței care face obiectul prezentului apel, a reținut dispozițiile art. 74

C. pen. ca și circumstanțe atenuante, însă fără a le individualiza, deși acest

articol arc două alineate, în primul fiind evidențiate împrejurări - exemplificative,

potrivit alineatului doi al aceluiași articol - care pot ti considerate

circumstanțe atenuante, iar articolul 79 C. pen. obligă ca orice împrejurare

reținută ca circumstanță să fie arătată în hotărâre. Observând enumerarea

făcută de prima instanță relativ la persoana inculpatului, care are vârsta de

28 de ani, lucrează ca muncitor necalificat, nu are antecedente penale, fiind

cunoscut cu un comportament corespunzător în comunitatea în care trăiește și

muncește, este căsătorit, având în întreținere doi copii minori, a recuperat o

parte din prejudiciul cauzat părții vătămate și a avut o atitudine parțial

sinceră, recunoscând fapta comisă, Curtea va reține dispozițiile art. 74 alin.

(1) lit. a) și b) C. pen.

De asemenea, potrivit art. 76 alin. (2) C. pen.,

„în cazul infracțiunilor contra siguranței statului, al infracțiunilor contra

păcii și omenirii, al infracțiunii de omor, al infracțiunilor săvârșite cu

intenție care au avut ca urmare moartea unei persoane, sau al infracțiunilor

prin care s-au produs consecințe deosebit de grave, dacă se constată că există

circumstanțe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o

treime din minimul special". În aceste condiții, reținerea dispozițiilor

art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. în vederea aplicării dispozițiilor privind

efectele circumstanțelor atenuante este una greșită, urmând a fi înlăturate și

reținute dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen.

Tribunalul Covasna a făcut aplicarea dispozițiilor

art. 76 alin. (3) C. pen., înlăturând pedeapsa complementară. Raportat la fapta

de care este acuzat inculpatul, aceea de omor calificat sub forma tentativei,

condițiile și locul de comitere al acesteia, cât și urmarea produsă, Curtea

apreciază că se impune a fi aplicată pedeapsa complementară a interzicerii

exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b)

C. pen. pe o durată de 5 ani, prin înlăturarea dispozițiilor art. 76 alin. (3)

C. pen.

Potrivit art. 118 lit. b) C. pen., sunt supuse

confiscării speciale, bunurile care au fost folosite, în orice mod la

săvârșirea unei infracțiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparținând

altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Prima instanță a

reținut că inculpatul a folosit un cuțit la săvârșirea faptei de care este

acuzat, a tăcut aplicarea dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen., însă nu a

reținut și persoana de la care urmează a se dispune confiscarea. Probatoriul

administrat relevă faptul că acest cuțit a aparținut martorului S.P. care se

afla în același bar cu inculpatul și că i l-a dat în cunoștință de cauză,

știind ce va face inculpatul cu acest cuțit. în aceste condiții, Curtea va

reține că persoana de la care s-a dispus confiscarea specială prevăzută de art.

118 alin. (1) lit. b) este numitul S.F.

Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate

inculpatului, Curtea reține că sunt nefondate criticile aduse sub acest aspect.

Astfel, au fost avute în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.,

respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise, circumstanțele

personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale și tatăl a doi

copii minori, atitudinea avută pe parcursul procesului penal, împrejurarea că a

acoperit o parte din prejudiciul cauzat.

Cu privire la criticile părții civile sub aspectul

soluționării laturii civile, Curtea reține că acestea sunt nefondate. Astfel,

în ceea ce privește despăgubirile de 5.000 lei solicitate cu titlu de daune

materiale, partea civilă nu a produs nicio probă cu privire la acestea, astfel

că soluția de a nu fi acordate este la adăpost de orice critică. în ceea ce

privește despăgubirile acordate cu titlu de daune morale, acestea au fost

acordate în întregime, astfel că nu se impune o analiză din această

perspectivă. Pe de altă parte, nici criticile aduse de inculpat sub aspectul

soluționării laturii civile nu sunt fondate. Chiar dacă sunt aspect civil

operează disponibilitatea, partea civilă putea să solicite până la citirea

actului de sesizare orice sumă cu acest titlu, fiind în atribuțiile instanței

să aprecieze dacă se impune acordarea acestora, cât și cuantumul lor, totodată,

avându-se în vedere și sumele de bani pe care inculpatul le-ar fi remis părții

civile cu acest titlu, lucru pe care, de altfel, prima instanță l-a avut în

vedere.

Pentru considerentele arătate, sentința apelată va

fi desființată în limitele de mai sus, urmând a fi menținute celelalte

dispoziții ale sentinței apelate. Totodată, va fi respins ca nefondat apelul părții

civile.

Văzând și dispozițiile art. 189 și art. 192 alin.

(2) și (3) C. proc. pen.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Covasna nr. 306/P/2005 inculpatul a fost trimis în judecată pentru

săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap.la art. 174, art. 175

lit. i) C. pen., reținându-se următoarea stare de fapt:

În după-amiaza zilei de 07 august 2005, inculpatul

Ș.N. s-a deplasat împreună cu prietenul său, martorul S.F. la mai multe baruri

din Sf. Gheorghe, unde a consumat băuturi alcoolice, ultima oară fiind Barul D.

și au ajuns ambii în stare de ebrietate. De aici, cei doi s-au deplasat la

discoteca organizată la Casa de Cultură Sf. Gheorghe, dar nu au fost primiți

datorită stării în care se aflau, după care s-au deplasat la Barul L.T., unde

au ajuns în jurul orei 02,00.

La acest bar cei doi au ocupat scaune de la

tejgheaua barului și au comandat câte o sticlă de 0,5 litri cu bere. La unul

dintre scaune se afla și partea vătămată K.G., care afirmativ consuma băuturi

răcoritoare. A rezultat faptul că învinuitul fără vreun motiv anume a început

să se certe cu partea vătămată, pe care a insultat-o, iar aceasta în repetate

rânduri a încercat să-l calmeze și nu a reacționat în vreun fel.

Consumatorii din bar i-au atras atenția să o lase

în pace pe partea vătămată, motiv pentru care și martorul S.F. a plecat spre

ieșire, nedorind să fie implicat în vreun scandal.

În continuare inculpatul Ș.N. s-a deplasat la

martorul S.F., solicitându-i cuțitul despre care știa că acesta îl poartă

permanent la el. Martorul a refuzat să dea cuțitul, rugându-l pe inculpat să

părăsească barul, dar acesta a insistat, motiv pentru care, după un anumit

timp, martorul i-a dat acestuia cuțitul. Acesta avea o lungime totală de 23,5 cm., lungimea lamei de 10,5 cm., lățimea de 3 cm, vârf ascuțit, având o singură parte tăietoare,

care pe partea opusă era prevăzută cu o „gheară", a cărei parte ascuțită

era orientată în sensul opus vârfului de cuțit.

Inculpatul Ș.N. a deschis cuțitul, cu care s-a apropiat

din spate de partea vătămată care stătea pe un scaun din bar, și cu care i-a

aplicat acesteia o lovitură puternică în zona abdominală dreaptă. Instantaneu,

după lovitură, partea vătămată, pentru a preîntâmpina să mai fie lovită, l-a

lovit pe inculpat cu pumnul stâng în figură, acesta a căzând la podea.

Persoanele prezente la bar s-au apropiat de cei

doi, l-au dezarmat pe inculpat și l-au reținut până la sosirea organelor de

poliție.

Conform concluziilor provizorii și a raportului

medico-legal nr. 227/E din 18 august 2005, partea vătămată K.G. a fost supusă

unei intervenții chirurgicale de urgență și a prezentat o plagă abdominală

înjunghiată penetrantă de circa 3,5 - 4 cm. la nivelul flancului drept.

Leziunea s-a putut produce prin lovire activă cu un corp înțepător-tăietor

(cuțitul prezentat), a necesitat 14-16 zile îngrijiri medicale și a pus în

primejdie viața părții vătămate.

Pe baza probatoriului administrat în cursul

urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, Tribunalul Covasna - prin

sentința penală nr. 18 din 07 martie 2008 - a dispus condamnarea inculpatului

în baza art. 20 rap. la art. 174, art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu

aplicarea art. 74, art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) și (3) C. pen. la

pedeapsa principală de 4 ani închisoare, suspendată în condițiile art. 86

1

C. pen., termen de încercare 6 ani.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel M.P. (sub

aspectul individualizării pedepsei), inculpatul și partea civilă K.G.

Prin Decizia penală nr. 17/Ap din 18 martie 2009

Curtea de Apel Brașov a admis căile de atac ordinare exercitate în cauză de

parchet și inculpat(hotărârea instanței de fond fiind modificată în sensul

reținerii dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., înlăturării

dispozițiilor art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 76 alin. (3) C. pen. cu

consecința aplicării pedepsei complementare prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani; s-a mai constatat că

persoana de la care s-a dispus confiscarea specială prevăzută de art. 118 alin.

(1) lit. b) C. pen. este numitul S.F. - aspecte invocate suplimentar de către

procurorul de ședință cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei), a respins apelul

părții civile, menținând în schimb restul dispozițiilor hotărârii instanței de

fond - deci inclusiv cele referitoare la cuantificarea pedepsei principale.

Parchetul a invocat motivul de casare prev.de art.

385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., în sensul că s-au aplicat

pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate sub aspectul

individualizării pedepsei, desființarea în aceleași limite a sentinței penale

nr. 18/2008 a Tribunalului Covasna privind pe inculpatul Ș.N. și în urma

rejudecării, înlăturarea circumstanțelor atenuante judiciare, cu consecința

aplicării unei pedepse temeinice, conform art. 72 și art. 52 C. pen.,

solicitând și înlăturarea dispozițiilor art. 86

1

C. pen. referitoare

la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Examinând legalitatea și temeinicia soluțiilor

instanțelor de fond și de apel conform motivului de recurs invocat de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Brașov, respectiv cel prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, constată

critica formulată ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

În mod corect prima instanță și apoi Curtea de Apel

Brașov a reținut ca circumstanță atenuantă pentru inculpat, prevederile art. 74

C. pen. pe care, Curtea de Apel Brașov conform dispozițiilor art. 79 C. pen. a

individualizat această circumstanță atenuantă. Astfel a arătat că inculpatul

are vârsta de 28 ani, lucrează ca muncitor necalificat, nu are antecedente

penale, fiind cunoscut cu un comportament corespunzător în societate, este

căsătorit, având în întreținere doi copii minori, a recuperat o parte din

prejudiciul cauzat părții vătămate, a recunoscut fapta comisă fiindu-i

aplicabile dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În mod corect, s-au reținut de către Curtea de Apel

Brașov, dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen., înlăturându-se dispozițiile

art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. deoarece „în cazul infracțiunii de omor ..

pedeapsa închisorii poate fi redusă cu cel mult până la o treime din minimul

special”.

De asemenea, înlăturarea dispozițiilor art. 76

alin. (3) C. pen. - înlăturarea pedepsei complementare nu este legală și în mod

corect Curtea de Apel Brașov a apreciat că se impune a fi aplicată pedeapsa

complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev.de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.

Au fost avute în vedere toate criteriile prev.de

art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise,

circumstanțele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale,

tată a doi copii minori, atitudinea sinceră pe parcursul procesului penal,

faptul că a acoperit o parte din prejudiciul cauzat.

Urmează a se constată că în cauză conform

dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul

formulat de parchet, va fi respins ca nefondat.

Onorariul avocatului din oficiu se va plăti din

fondul M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva Deciziei

penale nr. 17/AP din 18 martie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și

pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul Ș.N.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

octombrie 2009.