ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 69/2010

Asupra plângerii de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Rezoluția din data de 4 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, emisă în dosar 1101/P/2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de O.O. - procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Nemulțumit de modalitatea de soluționare petentul s-a adresat, într-o primă fază, procurorului-șef care pe calea rezoluției din 6 octombrie 2009 a respins plângerea pentru ca ulterior să se adrese și instanței judecătorești de față, în termen legal.

Expres se arată că „a fost refuzată cercetarea cauzei pentru că infracțiunile sunt dovedite cu acte probatorii”, făcându-se referire la soluția din dosarul 1101/P/2009. I.C.C.J. reține următoarele: Examinând dosarul penal privind pe O.O., procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în care au fost efectuate acte premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen., favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C. pen. și fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen., luând în considerare împrejurarea că la data de 23 martie 2009 persoana vătămată A.I.

a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva magistratului procuror mai sus menționat, solicitând cercetarea penală a acestuia pentru infracțiunile enumerate, susținând că acesta a "încălcat toate prevederile legale pentru a proteja infracțiunile comise" în legătură cu lucrarea nr. 25158/2008/113/VIII-1/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, se constată că soluția de neîncepere a urmăririi penale s-a pronunțat cu deplin temei. Prin rezoluția nr. 25158/2008/113/VIII-1/2009 dată de G.S., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus respingerea plângerii formulate de A.I., ca neîntemeiată, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele textului art. 222 C. proc.

pen. Această situație a fost comunicată petentului A.I., la data - de 14.04.2009, adresa fiind semnată de procurorul de caz G.S. și de procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică M.I. Se constată că susținerile persoanei vătămate sunt simple afirmații, fără corespondent factual și implicit probator și totodată că, magistratul procuror O.O. nu a avut nicio legătură cu modul de soluționare a lucrării mai sus arătate. Așa fiind, se poate conchide că faptele reclamate nu există în materialitatea lor. De altfel, petentul de față obișnuiește să încarce artificial activitatea I.C.C.J. cu o serie de plângeri și reclamații ce nu au niciun fel de acoperire concretă. Față de cele ce preced, în temeiul art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc.

pen. se va respinge ca nefondată plângerea, cu menținerea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale atacate. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H OT Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul A.I. împotriva rezoluției 1101/P/2009 din 4 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, pe care o menține. Obligă petiționarul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 22 ianuarie 2010.