ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9488/2009

Asupra recursului civil de

față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă pe

rolul Tribunalului Neamț, contestatorii G.N. și G.G. au solicitat instanței, ca

prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea dispoziției nr. 2368/2008

emisă de pârâtul P.M. Piatra Neamț, prin care s-a respins notificarea de

acordare a măsurilor reparatorii sub formă de despăgubiri, pentru imobilul

situat în Piatra Neamț, strada V.I. Lenin.

Tribunalul Neamț, prin

sentința civilă nr. 691 din 21 octombrie 2008, a respins acțiunea

contestatorilor ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că notificarea a fost depusă de contestatori la 25

februarie 2008 prin intermediul executoriului judecătoresc C.C., fără a invoca

și un motiv de repunere în termenul de 6 luni, prevăzut de art. 22 alin. (5)

din Legea nr. 10/2001, republicată și care expira la 14 februarie 2002.

Prin decizia nr. 48 din 6

mai 2009, Curtea de Apel Bacău, secția civilă, cauze minori, familie, conflicte

de muncă și asigurări sociale, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de

contestatori.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de apel a reținut că termenul limită de depunere a notificărilor

depuse în baza Legii nr. 10/2001 modificată și completată prin Legea nr. 247/2005

a expirat la 14 februarie 2002.

Cum contestatorii au depus

notificare la 6 ani diferență de data limită de depunere, în mod legal s-a

constat că aceasta este tardivă.

Prin recursul declarat

împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel, contestatorii au susținut

că instanța nu și-a manifestat rolul său activ în soluționarea cauzei prin

neacordarea cuvântului pe probe și că soluția atacată este nelegală și din

perspectiva modificării Legii nr. 10/2001 care prevede că notificarea poate fi

făcută oricând, deoarece dreptul de proprietate este imprescriptibil nefiind

supus decăderii.

Recursul va fi respins, ca

nefondat, pentru următoarele considerente:

Legea nr. 10/2001 este o

lege specială, care în art. 21 alin. (1), devenit art. 22 alin. (1) urmare

modificărilor aduse prin Legea nr. 247/2005 prevede că persoana îndreptățită va

notifica în termen de 6 luni, de la data intrării în vigoare a legii, termen

care a fost prelungit prin O.U.G. nr. 109/2001 și O.U.G. nr. 145/2001, până la

14 februarie 2002.

Recurenții, prin notificarea

înregistrată sub nr. 131/ NT din 25 februarie 2008, au solicitat acordarea de

despăgubiri pentru imobilul situat în Piatra Neamț, strada V.I. Lenin, compus

din teren în suprafață de 391 m.p. și construcția edificată pe acesta.

În virtutea rolului său

activ, instanța nu poate formula apărări în locul părților, reținându-se în mod

corect că, prin contestație nu s-a formulat și o cerere de repunere în termenul

de notificare, cu atât mai mult cu cât, nici prin notificarea depusă în anul

2008 nu s-a formulat o astfel de cerere.

Într-adevăr, dreptul de

proprietate este imprescriptibil, însă legea specială se referă la dreptul

persoanei îndreptățite de a depune notificare până la 14 februarie 2008, termen

care însă este supus decăderii, conform art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

republicată.

În aceste condiții, în mod

corect s-a reținut că notificarea recurenților - contestatori este tardivă, iar

dispoziția nr. 2368/2008 emisă de P.M. Piatra Neamț este legală.

Pentru motivele arătate, se

va respinge recursul contestatorilor, în raport de dispozițiile art. 312 C. proc.

civ., cu consecința păstrării hotărârii instanței de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanții G.N. și G.G. împotriva deciziei nr. 48 din 6

mai 2009 a Curții de Apel Bacău, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 noiembrie 2009.