ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2562/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2562/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamanta SC A. Buciumeni SA, prin
acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași, a solicitat ca prin
hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul orașul Budești - prin primar
la plata sumei de 5.461.418 lei reprezentând contravaloarea investițiilor neamortizate,
constând în „drum de acces - DN 4 - Buciumeni” și „sistem de desecare Lunca
Dâmboviței” și la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul Călărași, secția civilă, prin
sentința civilă nr. 1200 din 1 septembrie 2008, a admis excepția necompetenței
materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Oltenița, reținând, în esență, că, fiind o acțiune prin care s-a
solicitat restituirea contravalorii unei investiții realizate pe un teren
agricol ce a făcut obiectul unei restituiri în baza Legii nr. 18/1991 și Legii nr.
1/2000 și fiind deci o cauză de natură funciară, competentă în soluționarea ei
este Judecătoria Oltenița.
Prin sentința civilă nr. 2323 din 16
octombrie 2008 Judecătoria Oltenița a admis excepția necompetenței sale
materiale, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus
înaintarea dosarului Curții de Apel București pentru regulator de competență.
Curtea de Apel București, secția a V-a
comercială, prin sentința comercială nr. 165 din 19 noiembrie 2008, a stabilit
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Călărași, secția
civilă, reținând în esență că reclamanta este o societate comercială, iar
obiectul cererii de chemare în judecată constă în pretenții a căror valoare
depășește 100.000 lei, iar litigiul având natură comercială, competența
materială revine tribunalului și nu judecătoriei.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs reclamanta SC A. Buciumeni SA întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5,
8 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate
și trimiterea cauzei pentru judecarea în fond la Judecătoria Oltenița.
În cadrul recursului reclamanta a
formulat cerere de repunere în termenul de declarare a recursului întrucât nu i
s-a comunicat hotărârea privind conflictul negativ de competență și nici nu au
știut despre aceasta.
Înalta Curte, examinând cererea de
repunere în termen astfel cum a fost motivată, constată că recurenta reclamantă
nu se află în nici una dintre ipotezele dispozițiilor art. 103 C. proc. civ.
conform cărora împrejurarea mai presus de voința părții trebuie să fie una
obiectivă, asimilabilă forței majore, care nu putea fi prevăzută și nici
depășită de către recurent. Unei astfel de situații nu-i poate fi asociată
aceea că nu avea cunoștință de conflictul negativ de competență, cu atât mai
mult cu cât la data de 10 decembrie 2008 i-a fost comunicată decizia nr. 15 din
data de 19 noiembrie 2008, dovada de comunicare fiind semnată și ștampilată de T.G.
– delegatul societății (fila 5 dosar apel).
Astfel fiind, Înalta Curte va respinge
cererea de repunere în termen și va respinge recursul ca tardiv.
Examinând recursul reclamantei în această
lumină se constată că, deși comunicarea deciziei instanței de apel i s-a făcut
la data de 10 decembrie 2008 (fila 5 dosar apel) la sediul menționat constant
de aceasta în actele dosarului, reclamanta a formulat recursul la data de 2
martie 2009 (fila 8 plic dosar recurs), respectiv cu depășirea termenului de 15
zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ., iar sancțiunea nerespectării acestei
obligații este prevăzută de dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ.
Față de cele de mai sus, recursul fiind
declarat după împlinirea termenului legal, stabilit imperativ, fapt care atrage
decăderea recurentei din dreptul de exercitare a căii de atac, cu aplicarea
dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca
tardiv formulat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termenul
de exercitare a recursului.
Respinge recursul declarat de reclamanta SC
A. Buciumeni SA împotriva sentinței comerciale nr. 165 din 19 noiembrie 2008 a
Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca fiind tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 22 octombrie 2009.