ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2748/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2748/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față,
în baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin încheierea de ședință
din 24 iunie 2010, Curtea de Apel lași, secția penală și
pentru cauze cu minori, investită cu
soluționarea
apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul
lași și de inculpații M.D., C.D.
și A.I.
împotriva sentinței penale nr. 634 din 27 octombrie
2009 a Tribunalului lași, secția penală, în baza art. 29 alin. (6)
din Legea
nr. 47/1992 a respins ca
inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale
formulată de inculpați, privind neconstituționalitatea
dispozițiilor
art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.
Pentru
a pronunța această încheiere, instanța a reținut în
esență următoarele:
La 24
iunie 2010, inculpatul M.D. a depus la
dosarul
cauzei o cerere privind sesizarea Curții Constituționale în
vederea soluționării excepției de
neconstituționalitate a art. 12 alin. (1)
din Legea nr. 678/2001, întrucât acest articol vine în
contradicție cu
art. 24, art.
124 și art. 16 din Constituția României, deoarece articol
denunțat
ca neconstituțional - prin formularea " alte forme de
constrângere " nu indică în concret
și limitativ despre ce forme de
constrângere este vorba,
lăsând loc arbitrariului și punând într-o
poziție de inegalitate părțile precum și , aducând
atingere drepturilor
la apărare.
La
termenul de judecată din 24 iunie 2010 inculpații C.D.
și A.I. au învederat că își
însușesc cererea de sesizare a Curții Constituționale
formulată de inculpatul M.D.
, solicitând admiterea acestei cereri,
sesizarea Curții Constituționale cu soluționare execepției
de neconstituționalitate invocată și suspendare judecării
cauzei până la soluționarea excepției.
Î
n
motivarea soluției, Curtea a arătat că, în raport cu obiectul
dedus judecății, nu se poate reține existența unei
legături directe dintre norma contestată de inculpați - art. 12 alin.
(1) din Legea nr.
678/2001 în modalitatea
încriminată de legiutor prin sintagma " alte
forme de constrângere " - și
soluționarea procesului, în cadrul căruia
în sarcina inculpaților s-au reținut,
ca mijloace și procedee folosite în
realizarea conținutului
infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2000,
amenințare și violența - mijloace menționate
expres de textul de lege invocat, apreciindu-se
că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3)
din Legea nr. 47/1992.
Î
mpotriva acestei încheieri,
inculpatul M.D. a
declarat, în termen
legal, prezentul recurs, la judecata căruia nu s-a
prezentat și nici nu a formulat motive
scrise de casare , iar apărătorul
desemnat din oficiu a solicitat casarea încheierii atacate, admiterea
cererii
astfel cum a fost formulată și sesizarea Curții
Constituționale
cu soluționarea
excepției de neconstituționalitate invocată.
Recursul
nu este fondat.
Potrivit
art. 29 alin. din Legea nr. 47/1992 (republicată),
cererea privind sesizarea Curții Constituționale cu
soluționarea unei excepții de neconstituționalitate trebuie
să îndeplinească cumulativ
cerințele
procedural - formale de admisibilitate a excepției invocate,
după
cum urmează:
- excepția
să reprezinte un incident procedural ivit în cadrul unui proces aflat pe
rol (în curs), incident ce trebuie rezolvat premergător fondului ;
- să
privească norme legale în vigoare;
- normele
legale în vigoare, a căror contituționalitate este
contestată, să nu fi fost declarate
neconstituționale printr-o decizie
anterioară a Curții
Constituționale;
- autorul
excepției să aibă calitatea de a o ridica și să
justifice un interes în rezolvarea prealabilă a acesteia, textul de lege
"denunțat" ca
neconstituțional având o vădită legătură cu
soluționarea
cauzei.
Î
nalta Curte, analizând încheierea atacată,
constată că aceasta
este
legală și temeinică, în mod corect Curtea de Apel respingând -
în baza art. 29 alin. (6) din Legea nr.
47/1992 (republicată) - cererea de
sesizare a Curții Constituționale, cu soluționarea
excepției de neconstituționalitate invocată, din moment ce a
constatat în mod
judicios
că partea din textul de lege apreciată ca neconstituțională
- și
anume sintagma "alte forme de constrângere"
nu are legătură cu soluționarea cauzei.
Î
n consecință, fată de considerentele
arătate, constatându-se că
recursul declarat de
inculpatul M.D. este nefondat,
urmează
ca, în baza art. 385
15
alin. (1) lit. b) C. proc. pen., să
fie respins ca atare , cu obligarea recurentului
la plata cheltuielilor
judiciare către stat, potrivit
dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.D. împotriva încheierii din 24
iunie 2010 a Curții de
Apel lași,
secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în
dosarul nr. 8229/99/2007.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
300 lei, cu titlu de
cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând
onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 21 iulie 2010.