ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2751/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2751/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Târgu Jiu, prin sentința nr. 5173 din 8 iulie 2009, pronunțată în dosar nr. 1043/318/2009 a admis excepția de necompetență materială ridicată de către pârâtul Consiliul Județean Gorj și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC I.P. GORJ SA în contradictoriu cu pârâții SC C. SA și Consiliul Județean Gorj în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. 1043/318/2009 la data de 23 ianuarie 2009, reclamanta SC I.P.
GORJ SA, în contradictoriu cu pârâții SC C. SA și Consiliul Județean Gorj, a solicitat să se constate că certificatul de atestare a dreptului de proprietate nr. 0021 emis în favoarea pârâtei SC C. SA cu privire la imobilul „Librăria M.E." este fals, întocmit ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual de către făptuitorul S.P.B., aspect ce rezultă din decizia nr. 731/R din 19 noiembrie 2008, prin care s-a constatat săvârșirea acestor infracțiuni în eliberarea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate GJ nr. 0021 din 30 ianuarie 1995. Pârâtul Consiliul Județean Gorj, prin întâmpinare, a invocat excepția de necompetență materială, arătând că natura juridică a înscrisului Certificat de atestare a dreptului de proprietate seria GJ nr. 0021 din 30 ianuarie 1995 este aceea de act administrativ, constitutiv de drepturi emis de către o autoritate publică administrativă - Consiliul Județean Gorj și că, prin urmare, competența de a se pronunța asupra desființării acestui înscris, dată fiind existența deciziei Tribunalului Timiș nr. 731 /R din 19 noiembrie 2008, revine instanței specializate de contencios administrativ.
Cum în cauză s-a solicitat constatarea nulității certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria GJ nr. 0021 din 30 ianuarie 1995 emis de Consiliul Județean Gorj, competența de soluționare a litigiului în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. competența de soluționare aparține Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. 2407/54/2009. La rândul ei această instanță a constatat că este necompetentă material să soluționeze litigiul și și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu reținând în esență că în materia cercetării falsului în situația în care acțiunea publică s-a prescris legiuitorul a prevăzut expres, prin dispozițiile art. 184 C. proc.
pen. că instanța competentă este instanța civilă, astfel încât chiar dacă actul este emis de o autoritate publică, falsul nu poate fi cercetat de instanța de contencios administrativ. Cauza a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator de competență. Înalta Curte analizând actele și lucrările dosarului în funcție de actele normative aplicabile constată că instanța competentă să soluționeze litigiul dedus judecății este Judecătoria Târgu Jiu pentru următoarele considerente: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, reclamanta SC I.P. GORJ SA a solicitat să se constate că certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria GJ nr. 0021 emis de Consiliul Județean Gorj este fals, în condițiile în care a intervenit prescripția răspunderii penale.
Prin precizarea depusă la data de 10 decembrie 2009, reclamanta a indicat temeiul de drept al acțiunii dispozițiile art. 184 C. proc. civ. Textul art. 184 C. proc. civ. a prevăzut fără distincție și fără a prezenta vreo relevanță emitentul actului ca, în cazul când acțiunea penală s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanța civilă, prin orice mijloace de probă. Instanța civilă nu poate fi confundată cu instanța de contencios administrativ, deoarece instanța civilă este instanța de drept comun, iar instanța de contencios administrativ este instanța specializată. Din prevederile art. 2 alin. (1) C. proc. civ. se poate observa că legiuitorul a distins între cererile în materie civilă și cele în materia contenciosului administrativ.
În materia cercetării falsului, legiuitorul a prevăzut expres instanța competentă, care este instanța civilă, astfel încât, chiar dacă actul este emis de o autoritate publică, falsul nu poate fi cercetat de instanța de contencios administrativ. Mai mult, în speța de față, nu se regăsesc nici situațiile reglementate de art. 1 alin. (5) și (6) din Legea nr. 554/2004. Instanța nu a fost investită cu cercetarea excesului de putere, respectiv cu cercetarea exercitării dreptului de apreciere, aparținând autorităților administrației publice, prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prevăzute de Constituție sau de lege. În cazul dedus judecății, instanța trebuie să cerceteze existența falsificării unui înscris oficial.
Falsul, în situația în care acțiunea penală s-a prescris, se va cerceta de instanța civilă, indiferent de emitentul actului, pentru că art. 184 C. proc. civ. prevede expres instanța competentă. În acest din urmă caz, legiuitorul a prevăzut o procedură derogatorie de la dreptul comun, instituind prerogativa de cercetare a falsului în favoarea instanței civile. Având în vedere că în speță, în raport cu dispozițiile art. 184 C. proc. civ., nu se face distincție între emitentul actului și nu se face trimitere la contenciosul special, Înalta Curte apreciază că în cauză competența de soluționare aparține Judecătoriei Târgu Jiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E Stabilește competența de soluționare a litigiului privind pe SC I.P. GORJ SA, SC C. SA și Consiliul Județean Gorj în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 25 mai 2010
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.