ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2170/2008

Asupra recursului penal de față: Prin sentința penală nr. 97 din 31 ianuarie 2008, Tribunalul București, secția l-a penală, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b), art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen., rap. la art. 80 C. pen. a condamnat pe inculpata P.N. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc. S-a făcut aplic. art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatei, iar în baza art. 88 C. pen., a fost dedusă prevenția de la data de 31 mai 2007 la zi. În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a cantităților de 0,20 grame heroină rămasă după efectuarea analizelor de laborator și 0,27 grame heroină după efectuarea analizelor de laborator, depuse la camera de corpuri delicte a IGPR -DCJSEO. În baza art. 169 C. proc.

pen., s-a dispus restituirea către inculpată a următoarelor bunuri: telefon mobil marca Sony Ericson, telefon mobil marca Siemens MT 50, telefon mobil marca Samsung SGM - E350 și sumele de 1,735.00 lei depusă la CEC cu recipisa de consemnare nr. 1858745/1 din 5 iunie 2007, și 200 Euro formată din 2 bancnote de 100 Euro, depusă la camera de corpuri delicte din cadrul BCCOB cu dovada seria AT nr. 0003616 din data de 04 iunie 2007. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de 23 februarie 2007, numitul D.S. a formulat în baza art. 19 din Legea nr. 682/2002 un denunț cu privire la faptul că numitul „C." și membri ai familiei sale vând droguri de mare risc în locuința acestora din București.

A fost începută urmărirea penală față de inculpată, fiind introdus în cauză un investigator sub acoperire și 3 colaboratori ai acestuia, în vederea efectuării de cumpărări autorizate de la inculpată. La data de 03 aprilie 2007, investigatorul T.S. s-a întâlnit cu colaboratorul M.G., căruia, după efectuarea percheziției corporale, i-a remis suma de 100 lei pentru a cumpăra două doze de heroină de la inculpată, scop în care s-au deplasat pe strada, unde locuia inculpata, și, în timp ce investigatorul a rămas afară, colaboratorul a intrat în curtea locuinței, de unde a revenit după circa 15 minute și i-a dat investigatorului o doză de heroină. La controlul corporal efectuat colaboratorului, nu s-au descoperit asupra acestuia bani, substanțe sau obiecte a căror deținere să fie interzisă de lege.

Colaboratorul a învederat faptul că inculpata avea spre vânzare numai doze mari de heroină, de 100 lei bucata, tranzacția fiind înregistrată cu mijloace audio-video în mediu ambiental. Drogurile au fost sigilate într-un plic și prezentate laboratorului de analiză a drogurilor, unde s-a constatat că proba avea o greutate de 0,28 grame, conținea heroină, iar în urma efectuării analizelor a mai rămas o cantitate de 0,20 grame, depusă la Camera de Corpuri Delicte, la data de 11 aprilie 2007. Î n ziua de 04 aprilie 2007, investigatorul și colaboratorul sub acoperire s-au întâlnit din nou pentru a efectua o nouă cumpărare de droguri de la inculpată, tranzacția efectuându-se în același mod ca și prima dată, de această dată însă colaboratorul predând două punguțe din folie de plastic de culoare alb mat, răsucite la capete și lipite prin topire la flacără, cu o substanță de culoare bej, pulverulentă.

După efectuarea analizelor, s-a constatat că substanța este heroină, din cantitatea inițială de 0,39 grame rămânând 0,27 grame, ce a fost depusă la Camera de Corpuri Delicte la data de 11 aprilie 2007. Situația de fapt este dovedită de materialul probator administrat în cauză, respectiv înregistrări audio-video, declarațiile investigatorului și ale colaboratorului sub acoperire, rapoartele de constatare tehnico-științifică ce au relevat că substanța comercializată de inculpată este heroină. Fiind audiată, inculpata a recunoscut că este consumatoare de droguri de mai mulți ani, dar și activitatea infracțională pe care a desfășurat-o la data de 03 aprilie 2007, respectiv 04 aprilie 2007. Instanța de fond a constatat că în cauză este incidență agravanta prev. de art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, întrucât inculpata s-a folosit de fiica sa minoră, P.E., de 9 ani, care a porționat și a ambalat dozele de heroină oferite de inculpată spre vânzare.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatei, s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., dar și faptul că inculpata a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postexecutorie, gradul de pericol deosebit de ridicat al faptei penale, perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpata. Coborârea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege a fost consecința faptului că inculpata a dovedit cooperare cu organele judiciare și a recunoscut comiterea faptelor. Î mpotriva sentinței a declarat apel inculpata, criticând-o pentru netemeinicie, în sensul că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că aceasta a formulat un denunț care, deși nu a fost finalizat, ar fi trebuit să conducă instanța de fond la concluzia că inculpata cooperează în vederea prinderii și a altor traficanți.

Nu s-a ținut cont de faptul că inculpata are 7 copii, dintre care doi minori, care au nevoie de sprijinul ei, și, față de această situație se solicită reducerea cuantumului pedepsei sub cel stabilit de instanța de fond. Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate de inculpată, instanța de apel a constatat că situația de fapt a fost corect reținută de instanța fondului, că încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpată este, de asemenea, corectă, împrejurare care rezidă și din faptul că aceasta a recunoscut comiterea faptelor în sensul în care au fost reținute de instanța de fond, inculpata comercializând droguri de mare risc, fapt care face inoperantă prezumția relativă de nevinovăție recunoscută de lege oricărei persoane cercetată penal.

Susținerile inculpatei în declarația dată în fața instanței de apel sunt lipsite de orice suport faptic, pentru că inculpata nu face altceva decât să încerce să diminueze gravitatea activității sale infracționale atunci când arată că, în realitate nu se ocupa de comercializarea drogurilor de mare risc, ci fiind consumator înrăit, obișnuia să se împrumute reciproc cu droguri de la colaboratorul M.G., fostul concubin al fiicei sale. Instanța de apel a constatat și o corectă individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatei de instanța de fond, atâta vreme cât probele privind vinovăția acesteia sunt certe, că inculpata a săvârșit o infracțiune de un grad ridicat de pericol social în stare de recidivă postexecutorie, că a dovedit perseverență infracțională.

Se apreciază că instanța de fond a acordat suficientă clemență inculpatei, aplicând disp. art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., valorificând conduita sa procesuală, ceea ce a condus la coborârea cuantumului pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege. Cu privire la aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., dar și a pedepsei accesorii pe durata executării pedepsei principale a interzicerii acelorași drepturi, instanța de apel a constatat că necesitatea legitimă a unei astfel de măsuri rezultă din natura și gravitatea sporită a infracțiunii săvârșite, precum și din faptul că inculpata este recidivistă, perseverând în activitatea infracțională.

Față de aceste considerente, prin decizia penală nr. 68 din 6 martie 2008, Curtea de Apel București, secția l-a penală, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpată împotriva sentinței penale nr. 97 din 31 ianuarie 2008 a Tribunalului București, secția l-a penală. Î mpotriva deciziei a declarat recurs inculpata, fără a indica în scris vreun motiv de nelegalitate sau netemeinicie al hotărârii atacate. Oral, în fața instanței, inculpata a invocat incidența cazului de casare prev. de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., solicitând casarea hotărârilor și reducerea pedepsei aplicate. Examinând hotărârea în raport de criticile recurentei, ca și din oficiu pentru cazurile enunțate de art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare: Este cert și confirmat de declarațiile inculpatei, ca și de celelalte probe administrate în cauză, că la datele de 03 aprilie 2007 și 04 aprilie 2007, inculpata a vândut investigatorului sub acoperire, T.S., prin intermediul colaboratorului acestuia, M.G. o doză de heroină de 0,28 grame, cu suma de 100 lei, respectiv 2 doze de heroină de 0,39 grame, cu suma de 100 lei. Stabilindu-se vinovăția inculpatei, instanțele anterioare au apreciat că o pedeapsă orientată sub minimum prevăzut de lege cu executare în regim privativ de libertate este aptă să asigure reeducarea inculpatei și prevenirea săvârșirii de către aceasta a noi infracțiuni în legătură cu drogurile.

Î mprejurările în care a fost săvârșită infracțiunea și perseverența infracțională a inculpatei, faptul că s-a folosit de fiica sa minoră în pregătirea și ambalarea dozelor, starea de recidivă determinată de săvârșirea altor infracțiuni de acest gen, împiedică reindividualizarea judiciară a pedepsei, în sensul reducerii acesteia. Conduita procesuală a inculpatei și situația sa familială au determinat instanțele să retină existenta în concurs a circumstanțelor atenuante și a celor agravante și, procedând conform art. 80 C. pen., să diminueze pedeapsa sub limita minimă prevăzută de lege, astfel că ar fi nejustificată o nouă intervenție în stabilirea sancțiunii penale. Î n consecință, constatând că hotărârile anterioare sunt legale și temeinice, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpată. Î n baza art. 385 17 alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va computa din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 31 mai 2007 la zi. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata P.N. împotriva deciziei penale nr. 68 din 6 martie 2008 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul arestării preventive de la 31 mai 2007 la 17 iunie 2008. Obligă recurenta inculpată să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatei, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședința publică, azi 17 iunie 2008.