ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.05.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2711/2010

HOTĂRÂRE
04.05.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2711/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

SC F.C. SA Cluj-Napoca a emis, în

baza Legii nr. 10/2001, decizia nr. 2463 din 3 mai 2005, prin care a fost

respinsă notificarea formulată de petenții I.M., K.I. și K.F. privind acordarea

de despăgubiri în echivalent pentru terenul în suprafață de 4446 mp și a fost

declinată competența soluționării acesteia în favoarea A.V.A.S.

Prin sentința nr. 756 din 7

noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, au fost respinse

excepțiile tardivității notificării, a lipsei calității procesuale pasive a

pârâtelor SC F. SA și A.V.A.S., precum și a prematurității acțiunii, a fost

admisă contestația formulată de petenți, a fost anulată decizia nr. 2463 din 3

mai 2005 emisă de SC F. SA, a fost stabilit dreptul petenților la măsuri

reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 4446 mp, au fost

obligate ambele pârâte să le facă reclamanților ofertă, invitându-i la

negociere, având în vedere valoarea terenului de 949.750 lei stabilită de

expert, a fost respinsă contestația formulată împotriva SC F. și au fost

obligate celelalte două pârâte la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum

de 1059,7 RON.

Sentința a fost îndreptată, conform

art. 281 alin. (1) C. proc. civ., prin încheierea nr. 339/a/CC din 29 noiembrie

2007, pronunțată de același tribunal, în sensul că a fost stabilit dreptul

reclamanților la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru terenul în

suprafață de 2223 mp și au fost obligate pârâtele SC F. SA și A.V.A.S. să le

facă oferte reclamanților, invitându-i la negociere, având în vedere evaluarea

efectuată de expert L.V., respectiv ½ din valoarea 949.750 lei, adică

474.875 lei, restul dispozițiilor sentinței fiind menținute.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă,

de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a pronunțat decizia

nr. 129/A din 12 mai 2008, prin care au fost admise, în parte apelurile

declarate de reclamanții K.F., K.I. și de pârâtele A.V.A.S. și SC F.C. SA

declarate împotriva sentinței și încheierii tribunalului, a fost respins, ca

nefondat, apelul declarat de reclamanta I.M., au fost schimbate în parte, atât

sentința, cât și încheierea, în sensul că a fost stabilit dreptul reclamanților

K.F., K.I. la măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafață de

2223 mp, înscris inițial în C.F. nr. 22349 Cluj, nr. top 16.395, A + 1,

reprezentând porțiunea de proprietate de sub B 2 a lui K.A., cuprins în

patrimoniul fostei SC F. SA în cota de ¾ și în patrimoniul SC F.C. SA,

în cota de ¼, constând în despăgubiri bănești în sumă de 474.750 lei, au

fost înlăturate din sentință și încheiere dispozițiile referitoare la obligarea

pârâtelor de a face reclamanților ofertă, invitându-i la negociere și la

obligarea pârâtei A.V.A.S. la plata cheltuielilor de judecată, au fost

menținute celelalte dispoziții ale sentinței și încheierii și a fost respinsă

cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată suportate în

apel.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs reclamanții și pârâta A.V.A.S.

Reclamanții au solicitat prin

recursul declarat admiterea apelului formulat de reclamanta I.M. și obligarea

pârâților la plata cheltuielilor de judecată suportate în apel.

Motivându-și recursul, reclamanții

au susținut că în mod nejustificat nu au fost acordate cheltuielile de judecată

suportate de K.F. și K.I., deoarece pârâtele au fost în culpă procesuală.

Totodată, reclamanții au arătat că

deși nu au putut prezenta notificarea formulată de I.M. se poate deduce că

aceasta a existat, față de împrejurarea că în decizia pe care au contestat-o în

instanță este menționat și numele acesteia, situație în care acțiunea trebuia

admisă pentru întregul teren, în suprafață de 4446 mp.

Recursul este nefondat.

Instanța de apel a reținut corect

faptul că reclamanta I.M. nu are calitate de persoană îndreptățită la măsuri

reparatorii în sensul Legii nr. 10/2001, deoarece nu a formulat notificare în

termenul legal, respectiv până la data de 14 februarie 2002, ci abia la data de

24 aprilie 2005, după expirarea acestui termen, iar menționarea numelui său în

decizia contestată este justificată prin existența acestei notificări formulată

tardiv.

Totodată se constată că instanța de

apel a făcut și o corectă aplicare a prevederilor art. 274 C. proc. civ.,

constatând lipsa culpei procesuale a pârâtelor și exonerându-le de plata

cheltuielilor de judecată suportate de reclamanți în faza de apel raportat la

faptul au fost admise parțial apelurile reclamanților, dar și cele declarate de

pârâte.

Pârâta A.V.A.S. și-a încadrat

recursul în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a solicitat respingerea

acțiunii ca inadmisibilă și a susținut, în esență, că pentru a emite o decizie

cu propunere de acordare de măsuri reparatorii, în condițiile art. 29 din Legea

nr. 10/2001, raportat la prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, o

condiție esențială era ca recurenta-pârâtă să fi fost notificată și că, în

conformitate cu modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005 nu

pot fi stabilite despăgubiri bănești.

Și acest recurs este nefondat.

A.V.A.S. a fost investită urmare

declinării competenței soluționării notificărilor, prin decizia nr. 2463 din 3

mai 2005 emisă de SC F. SA, astfel că este nefondată critica vizând inexistența

unei notificări adresată recurentei-pârâte.

Întrucât decizia contestată în

prezenta cauză a fost emisă la data de 3 mai 2005, anterior intrării în vigoare

a Legii nr. 247 din 22 iulie 2005 este neîntemeiat și motivul de recurs vizând

greșita stabilire a despăgubirilor bănești.

În consecință, ambele recursuri

urmează a fi respinse, ca nefondate, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de

reclamanții I.M., K.F. și K.I. și de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr.

129/A din 12 mai 2008 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și

asigurări sociale pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-04-29
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2632/2010
Asupra recursului civil de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin sentința nr. 586 din 31 octombrie 2008, Tribunalul Cluj a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta C.D.F. în contradictoriu cu pâ
ÎCCJ 2009-10-06
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7956/2009
/1, în suprafață de 110 mp, în indiviziune forțată, în favoarea reclamantei N.L., în cotă de 1⁄2 și reclamanților C.E.C. și F.N., în cote egale de câte 1⁄4 parte fiecare, precum și restituirea în natură a spațiilor comerciale situate în Clu
ÎCCJ 2010-12-10
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6698/2010
soluție, Înalta Curte a reținut că prima instanță și cea de apel și-au întemeiat hotărârile pe o expertiză extrajudiciară, încălcându-se astfel principiul nemijlocirii și vătămându-se drepturile procesuale ale părților. De asemenea, s-a reț
ÎCCJ 2010-09-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4481/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 504 din 08 aprilie 2009 Tribunalul București a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta P.N.A. în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S., având ca obiect contesta
ÎCCJ 2010-05-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2843/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 564/2009 din 9 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă în p
Sursă