ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3781/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 80/ F din 23 aprilie 2009 Curtea de Apel

Galați a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta A.V. împotriva

rezoluției de neînceperea urmăririi penale nr. 4992/P/2006 din 27 februarie 2007

a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, menținând rezoluția atacată.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a

reținut în fapt că petenta, în calitate de persoană vătămată, a formulat

plângere penală solicitând efectuarea de cercetări față de executorul

judecătoresc M.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu în

ceea ce privește punerea în executare a Deciziei civile nr. 234/2005 a

Tribunalului Galați.

A mai reținut instanța că prin decizia civilă

menționată s-a dispus ieșirea din indiviziune a numiților A.V., A.L. și A.A.E. și

atribuirea fiecăruia dintre ei a unei părți din imobilul succesoral supus

partajării, petenta A.V. fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Ulterior, A.L. s-a adresat executorului

judecătoresc M.C., intimat în cauza de față, pentru punerea în executare a

deciziei, iar intimatul a solicitat încuviințarea executării silite, admisă de

către instanță prin încheierea din 14 iulie 2006.

Intimatul a somat pe debitoare și a procedat

la compensarea obligațiilor dintre părți, iar apoi s-a deplasat la imobilul

respectiv pentru a pune părțile în posesie potrivit lotizării dispuse de

instanță.

Petiționara A.V., care a fost prezentă la

punerea în posesie, nemulțumită fiind de partajarea făcută de instanță și de

împrejurarea că executorul judecătoresc nu a avut în vedere uzucapiunea

intervenită, a refuzat să semneze procesul verbal întocmit de executor.

În urma actelor premergătoare efectuate în

cauză a rezultat că intimatul, în calitate de executor judecătoresc a respectat

dispozițiile legale, îndeplinindu-și corespunzător atribuțiile de serviciu, în

condițiile în care, potrivit legii, nu are calitatea de a analiza o hotărâre

definitivă a instanței, rolul său fiind limitat la punerea în executare

întocmai a dispozițiilor instanței, așa încât procurorul a dispus neînceperea

urmăririi penale față de intimat sub aspectul infracțiunii imputate.

Împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale a formulat plângere petiționara, în temeiul art. 278 C. proc. pen., iar

prin rezoluția nr. 489/II/2/2007 din 4 februarie 2002 a primului procuror al

Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați plângerea i-a fost respinsă ca

nefondată.

Petenta s-a adresat ulterior Judecătoriei

Galați cu o plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278

1

C. proc.

pen., care i-a fost respinsă ca nefondată prin sentința penală nr. 693 din 16

aprilie 2008.

Tribunalul Galați investit cu soluționarea

recursului declarat de petentă, a casat hotărârea recurată și a dispus

trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Curtea de Apel Galați

constatând că, potrivit art. 28 lit. b) C. proc. pen., astfel cum a fost

modificată, competența de a judeca în primă instanță infracțiunile săvârșite de

executorii judecătorești aparțin curților de apel.

Ca urmare, pe rolul Curții de Apel Galați

cauza a fost înregistrată sub nr. 1581/44/2008, petiționara reiterând și în

fața acestei instanțe susținerile invocate anterior.

Investită cu soluționarea plângerii, Curtea de

Apel Galați a concluzionat, în urma examinării actelor dosarului, că în cauză

nu se poate reține în sarcina intimatului săvârșirea infracțiunii imputate.

Critica petentei referitor la modalitatea de

partajare dispusă prin hotărârea pusă în executare de către intimat nu poate

constitui temei pentru admiterea plângerii cât timp hotărârea respectivă a

rămas irevocabilă prin Decizia civilă nr. 63/R din 20 ianuarie 2006 a Curții de

Apel Galați și a intrat astfel sub autoritatea de lucru judecat.

Instanța a apreciat că petenta avea deschisă

calea contestației la executare pentru a-și exprima criticile, ocazie cu care

activitatea executorului judecătoresc putea fi cenzurată, ceea ce însă, în

speță nu s-a întâmplat, petiționara nefăcând dovada promovării unei astfel de

contestații.

Referitor la susținerea că intimatul, în mod

greșit ar fi dedus cheltuielile de judecată din sulta cuvenită petentei, s-a

constatat că executorul judecătoresc nu a făcut decât să respecte prevederile art.

371

7

C. proc. civ.

Împotriva sentinței penale pronunțată de

Curtea de Apel Galați a declarat recurs petiționara, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie și a reiterat susținerile din plângerea

introductivă.

Recursul declarat este nefondat.

Examinând hotărârea recurată, respectiv actele

și lucrările dosarului în raport cu criticile invocate cât și din oficiu,

Înalta Curte constată că soluția de neînceperea urmăririi penale dispusă de

procuror față de intimatul M.C. este întemeiată.

În condițiile în care atribuțiile executorului

judecătoresc sunt limitate, potrivit legii, la punerea în executare a

hotărârilor judecătorești, nefiind de competența sa cenzurarea soluțiilor

pronunțate de instanțe (posibilă doar ca urmare a exercitării căilor legale de

atac), iar criticile invocate de recurenta petiționară vizează aspecte care

privesc modul în care instanța de judecată a dispus partajarea bunurilor succesorale

și lotizarea acestora, în mod corect s-a reținut de către procuror că în cauză

nu se justifică începerea urmăririi penale față de intimat, nefiind întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen.

Așa fiind, hotărârea primei instanțe prin care

s-a menținut rezoluția de neînceperea urmăririi penale ca o consecință a

respingerii plângerii formulată de petenta A.V. apare ca fiind legală și

temeinică, neexistând motive de casare a acesteia.

Pentru considerentele arătate recursul

declarat de petiționară este nefondat și va fi respins ca atare în temeiul art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara A.V. împotriva sentinței penale nr. 80/ F din 23

aprilie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurenta petiționară la

plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

13 noiembrie 2009.