ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2623/2009

Asupra cauzei penale de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală 74/PI din 09 martie 2009 a Curții de Apel Timișoara în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul Ș.A. împotriva ordonanței din 21 decembrie 2008 dată în Dosar nr. 380/P/2008 și a ordonanței din 14 ianuarie 2009 dată în Dosar nr. 25/II/2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pe care le menține ca temeinice și legale. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petentul la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Prin ordonanța din 21 decembrie 2008 dată în Dosar nr. 380/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul T.G.

cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen. Procurorul a reținut în motivarea ordonanței că petentul Ș.A. a solicitat efectuarea de cercetări față de subcomisarul T.G. și agenții de poliție S.D. și C.F.M., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, iar față de cei doi agenți de poliție și cu privire la infracțiunea de fals intelectual. În esență, petentul a reproșat ofițerului de poliție T.G. că a refuzat să-i elibereze lui sau fiicei sale, soția victimei P.C., în termen de 24 ore de la producerea accidentului de circulație, procesul-verbal de cercetare la fața locului, și nu a verificat dacă acesta corespunde cu relatările făcute de martorii audiați în cauză.

Petentul i-a acuzat pe agenții de poliție S.D. și C.F.M. de faptul că nu au măsurat în mod corespunzător lățimea părții carosabile de la locul producerii accidentului, iar în schița întocmită nu au poziționat punctul de impact al celor două autovehicule implicate în accident, cu scopul de a scoate în evidență că victima, care circula cu motocicleta, putea să evite coliziunea. Din actele premergătoare, procurorul a constatat că subcomisarul T.G. din cadrul Poliției Orașului Jimbolia a efectuat cercetări în Dosarul nr. 1145/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timiș, față de învinuitul I.D., față de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 C. pen., constând în aceea că la data de 16 septembrie 2007, în timp ce intenționa să întoarcă autoturismul pe carosabil, în localitatea Checea, făcând o manevră de virare, a fost lovit în portiera stângă spate a autoturismului de motocicleta condusă de P.C., care a decedat în urma impactului.

S-a mai arătat că în cauză au fost audiați martori și s-a efectuat un raport de expertiză tehnico-judiciară auto, care a concluzionat că accidentul s-a produs din cauza vitezei mari cu care circula conducătorul motocicletei și a lipsei de îndemânare a acestuia. Organul de cercetare penală T.G., prin referat, a propus scoaterea de sub urmărire penală în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., față de numitul I.D,, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 178 C. pen. și neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit. g) C. proc. pen. față de P.C. cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, arătându-se de către procuror, că la data soluționării plângerii, dosarul nu era finalizat de parchetul competent.

S-a mai arătat în ordonanță că, cercetarea la fața locului nu a fost efectuată de către subcomisarul T.G., iar în cuprinsul dispozițiilor legale nu rezultă obligația de a se comunica părților un exemplar din procesul verbal încheiat cu acea ocazie. În aceste condiții, s-a apreciat că nu există indicii cu privire la săvârșirea de către ofițerul de poliție T.G. a infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. și sunt incidente disp. art. 10 lit. a) C. proc. pen. Împotriva acestei ordonanțe a formulat plângere petentul Ș.A., plângere care a fost respinsă prin ordonanța din 14 ianuarie 2009 în Dosarul nr. 25/II/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. Nemulțumit de modul de soluționare al plângerilor sale, petiționarul s-a adresat instanței de judecată cu plângere împotriva ordonanțelor date de către procurori în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 C. proc.

pen. Instanța de fond a apreciat că plângerea petiționarului este nefondată, neexistând indicii de săvârșire a vreunei fapte penale de către intimatul T.G., acesta neparticipând la cercetare la fața locului, activitatea sa rezumându-se doar la propunerea de scoatere de sub urmărire penală în ceea ce-l privește pe învinuitul I.D. Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs petiționarul Ș.A. apreciind-o nelegală și netemeinică, întrucât intimatul T.G. se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 C. pen. Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., I.C.C.J. constată că aceasta este legală și temeinică.

Judecând plângerea, instanța de fond a verificat rezoluția dată de procuror pe baza lucrărilor și materialelor din dosarul cauzei, analizând amănunțit toate împrejurările și aspectele sesizate de petiționar, modul în care ele se regăsesc în dovezile efectuate și în concluziile stabilite de organul de urmărire penală. Începerea urmăririi penale este condiționată de existența unor temeiuri suficiente care să confirme că o anumită persoană se face culpabilă de săvârșirea unei infracțiuni. Totodată trebuie să se constate că nu există vreunul din cazurile prevăzute de art. 10 C. proc. pen. în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată.

Înalta Curte constată că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a dispus o soluție legală și temeinică, confirmată de Curtea de Apel Timișoara prin sentința penală nr. 74/PI/2009 în cauză neexistând date care să justifice începerea urmăririi penale față de T.G., pentru săvârșirea infracțiunilor sesizate în plângerea adresată de petiționar. Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că cercetarea la fața locului nu a fost realizată de către subcomisarul T.G., iar din cuprinsul art. 131 C. proc. pen. coroborat cu art. 79 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 modificată prin O.U.G. nr. 69/2007 nu rezultă obligația de a se comunica părților un exemplar al procesului-verbal încheiat cu acea ocazie.

Intimatul însă a fost cel care prin referatul din 18 iulie 2008 a propus scoaterea de sub urmărirea penală în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. a învinuitului I.D. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 178 C. pen. și neînceperea urmăririi penale în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. față de P.C. cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002. Această soluție s-a întemeiat pe probatoriul efectuat în cauză, neputându-se reține vreo culpă intimatului în această privință, la baza propunerii stând acte, declarații de martori și rapoarte de expertiză științifică, respectându-și atribuțiile de serviciu și făcând o propunere legală, supusă controlului procurorului.

Soluția propusă de către subcomisarul T.G. s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, petiționarul înțelegând să valorifice criticile și nemulțumirile față de aceasta, nu fără exercitarea unui control conform art. 278 C. proc. pen. prin plângere la prim-procurorii parchetelor respective, împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a învinuitului I.D., ci prin formularea unei plângeri împotriva acestuia. Îndeplinirea de către intimat, în cadrul atribuțiilor de serviciu a actelor procedurale, cenzurabile, în plângerile prevăzute de lege, în lipsa unor elemente de natură a-i pune la îndoială buna credință, nu poate constitui temei pentru începerea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii sesizate.

Față de cele reținute, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul petiționarului vizând și dispozițiile art. 192 alin. (1) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul Ș.A. împotriva sentinței penale nr. 74/PI din 9 martie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 iulie 2009.