ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5121/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Cluj, dosar civil nr. 15823/211/2009 C.I. a solicitat îndreptarea omisiunii din

dispozitivul deciziei civile nr. 181/A/2003 a Curții de Apel Târgu Mureș în

sensul obligării intimaților C.E. și C.M. la plata sumei de 83.755.000 lei sultă.

Față de obiectul dedus judecății,

Judecătoria Cluj și-a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de

Apel Târgu Mureș.

Astfel prin decizia civilă nr. 6 din

14 ianuarie 2010 dos. 15823/211/2009.

Curtea de Apel Târgu Mureș a

interpretat cererea ca fiind o contestație la executare și a respins-o ca

nefondată pentru următoarele considerente.

În motivarea cererii s-a arătat că

prin decizia mai sus menționată s-a dispus sistarea stării de indiviziune

asupra imobilului înscris în C.F. 9585 Cluj Napoca nr. top. 1675/1, 1675/2 prin

partajare în natură conform variantei I a expertizei tehnice efectuate de

inginer B.G. care face parte integrantă din respectiva decizie. Având în vedere

că în cuprinsul acestei variante s-a stabilit în sarcina intimaților C. plata

unei sulte în cuantum de 83.755.000 ROL în favoarea contestatorului, acesta a

început executarea silită pentru plata acestei sume care însă nu a fost

cuprinsă în dispozitivul hotărârii de partajare.

Prin decizia civilă nr. 181/A din 3

decembrie 2003 Curtea de Apel Târgu Mureș a admis apelul reclamanților C.E. și C.M.

împotriva sentinței civile nr. 239 din 7 iunie 2002 a Tribunalului Cluj. A fost schimbată hotărârea atacată în sensul că s-a dispus sistarea stării

de indiviziune asupra imobilului înscris în C.F. nr. 9585 Cluj Napoca nr. top.

1675/1 și 1685/2, prin partajare în natură conform variantei I (redactare nouă)

a expertizei tehnice efectuată de ing. B.G., planșele 3 A, 4, 5 (filele 72, 73, 110) care fac parte din această decizie.

Potrivit art. 399 alin. (1) teza a

II-a C. proc. civ.: „dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281

1

,

se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire

la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu”.

Textul de lege se referă la noțiunea

de „lămurire” care exclude orice modificare a hotărârii în conținutul ei.

Lămurirea hotărârii presupune o interpretare a acesteia nicidecum o

reconsiderare.

Din considerentele hotărârii supuse

prevederilor art. 399 C. proc. civ., rezultă motivele ce au determinat instanța

la alegerea variantei I din expertiză pentru sistarea indiviziunii.

Instanța arată că „nu se pune

problema stabilirii vreunei sulte compensatorii în varianta I stabilită de

expert”.

Mai mult, urmare recursului declarat

de C.I., C.T. și C.A.E., prin decizia civilă nr. 27/R din 19 ianuarie 2006

pronunțată în dosarul nr. 1752/2005/C Curtea de Apel Târgu Mureș a menținut

decizia nr. 181/A din 03 decembrie 2003 arătând că modalitatea de partajare

aleasă de instanța de apel nu presupune achitarea vreunei sulte (f. 4 aliniat

penultim al deciziei nr. 1752/2005).

În aceste condiții, s-a apreciat că,

contestația la titlu ce face obiectul prezentei cauze tinde de fapt la o

reapreciere asupra legalității și temeiniciei titlului executoriu, ceea ce este

inadmisibil dat fiind că s-ar încălca principiul autorității de lucru judecat.

Admiterea contestației, în situația dedusă judecății, ar modifica

considerentele cu caracter definitiv, cu puterea de lucru judecat.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs C.I. solicitând modificarea ei în sensul admiterii cererii

astfel cum a fost formulată în condițiile art. 281

1

C. proc. civ.

Criticile aduse hotărârii recurate

vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:

Se susține că instanța a făcut o

greșită interpretare și aplicare a legii în condițiile în care cererea viza

omisiunea strecurată în dispozitivul Deciziei civile nr. 181/A/2003 în ce

privește cuantumul sultei.

Din acest punct de vedere trebuia

(susține recurentul) să fie lămurit și completat dispozitivul hotărârii, câtă

vreme în considerentele hotărârii susmenționate este stabilit cuantumul sultei.

Recurentul mai susține că în mod

greșit s-a apreciat de către instanță că obiectul cererii îl constituie contestația

la executare, întrucât cererea a fost întemeiată exclusiv pe dispozițiile art.

281

1

C. proc. civ.

Examinând hotărârea atacată prin

prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art. 281

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte reține că recursul este fondat.

Obiectul dedus judecății îl

constituie cererea formulată în condițiile art. 281

1

C. proc. civ.,

în ce privește omisiunea strecurată în dispozitivul deciziei civile nr.

181/A/2003 a Curții de Apel Târgu Mureș privind cuantumul sultei.

Astfel s-a susținut că deși s-a

dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului din C.F. 9585 Cluj

Napoca nr. top. 1675/1, 1675/2 conform expertizei ing. B.G., varianta I, care

stabilește și o sultă de 83.755.000 lei, totuși această sultă nu este

menționată în dispozitivul deciziei nr. 181/A/2003.

Art. 281 C. proc. civ. prevede că

„în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul și întinderea

sau aplicarea dispozitivului hotărârii, ori aceasta cuprinde dispoziții

potrivnice, părțile pot cere instanței ce a pronunțat hotărârea să lămurească

dispozitivul.

Instanța va rezolva cererea prin

încheiere în camera de consiliu, cu citarea părților.

Art. 281

2

C. proc. civ.

prevede situația în care prin hotărârea dată, instanța a omis să se pronunțe

asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri

conexe sau incidente se poate cere completarea hotărârii.

Față de textele legale sus evocate,

de cererea petentului ce vizează fără posibilitate de echivoc omisiunea

stabilirii sultei prin dispozitiv, instanța în baza rolului activ prevăzut de

art. 129 pct. 5 și 6 C. proc. civ., avea obligația și ca atare să se pronunțe

asupra obiectului cererii deduse judecății, cerere ce viza omisiunea din

dispozitivul deciziei nr. 181/2003 a cuantumului sultei.

În condițiile în care temeiul de

drept invocat de petent l-a constituit art. 281

1

C. proc. civ.,

soluționarea ei trebuia făcută prin respectarea dispozițiilor art. 281

1

alin. (2) C. proc. civ., prin încheierea dată în ședința camerei de consiliu cu

citarea părților.

Cum din cele expuse, rezultă că

instanța a schimbat obiectul dedus judecății fiind prezente motivele de recurs

prevăzute de art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc. civ., urmează a se admite

recursul, a se casa hotărârea și a se trimite cauza spre rejudecare aceleiași

instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul C.I.

împotriva deciziei nr. 6/A din 14 ianuarie 2010 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, de muncă, asigurări sociale, pentru minori și de

familie pe care o casează.

Trimite cauza spre rejudecare

aceleiași instanțe Curtea de Apel Târgu-Mureș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

octombrie 2010.