Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.10.2010
casat

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5121/2010

HOTĂRÂRE
11.10.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5121/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Cluj, dosar civil nr. 15823/211/2009 C.I. a solicitat îndreptarea omisiunii din dispozitivul deciziei civile nr. 181/A/2003 a Curții de Apel Târgu Mureș în sensul obligării intimaților C.E. și C.M. la plata sumei de 83.755.000 lei sultă. Față de obiectul dedus judecății, Judecătoria Cluj și-a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș. Astfel prin decizia civilă nr. 6 din 14 ianuarie 2010 dos. 15823/211/2009. Curtea de Apel Târgu Mureș a interpretat cererea ca fiind o contestație la executare și a respins-o ca nefondată pentru următoarele considerente. În motivarea cererii s-a arătat că prin decizia mai sus menționată s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în C.F.

9585 Cluj Napoca nr. top. 1675/1, 1675/2 prin partajare în natură conform variantei I a expertizei tehnice efectuate de inginer B.G. care face parte integrantă din respectiva decizie. Având în vedere că în cuprinsul acestei variante s-a stabilit în sarcina intimaților C. plata unei sulte în cuantum de 83.755.000 ROL în favoarea contestatorului, acesta a început executarea silită pentru plata acestei sume care însă nu a fost cuprinsă în dispozitivul hotărârii de partajare. Prin decizia civilă nr. 181/A din 3 decembrie 2003 Curtea de Apel Târgu Mureș a admis apelul reclamanților C.E. și C.M. împotriva sentinței civile nr. 239 din 7 iunie 2002 a Tribunalului Cluj. A fost schimbată hotărârea atacată în sensul că s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în C.F.

nr. 9585 Cluj Napoca nr. top. 1675/1 și 1685/2, prin partajare în natură conform variantei I (redactare nouă) a expertizei tehnice efectuată de ing. B.G., planșele 3 A, 4, 5 (filele 72, 73, 110) care fac parte din această decizie. Potrivit art. 399 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.: „dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281 1 , se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu”. Textul de lege se referă la noțiunea de „lămurire” care exclude orice modificare a hotărârii în conținutul ei. Lămurirea hotărârii presupune o interpretare a acesteia nicidecum o reconsiderare. Din considerentele hotărârii supuse prevederilor art. 399 C. proc.

civ., rezultă motivele ce au determinat instanța la alegerea variantei I din expertiză pentru sistarea indiviziunii. Instanța arată că „nu se pune problema stabilirii vreunei sulte compensatorii în varianta I stabilită de expert”. Mai mult, urmare recursului declarat de C.I., C.T. și C.A.E., prin decizia civilă nr. 27/R din 19 ianuarie 2006 pronunțată în dosarul nr. 1752/2005/C Curtea de Apel Târgu Mureș a menținut decizia nr. 181/A din 03 decembrie 2003 arătând că modalitatea de partajare aleasă de instanța de apel nu presupune achitarea vreunei sulte (f. 4 aliniat penultim al deciziei nr. 1752/2005). În aceste condiții, s-a apreciat că, contestația la titlu ce face obiectul prezentei cauze tinde de fapt la o reapreciere asupra legalității și temeiniciei titlului executoriu, ceea ce este inadmisibil dat fiind că s-ar încălca principiul autorității de lucru judecat.

Admiterea contestației, în situația dedusă judecății, ar modifica considerentele cu caracter definitiv, cu puterea de lucru judecat. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.I. solicitând modificarea ei în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată în condițiile art. 281 1 C. proc. civ. Criticile aduse hotărârii recurate vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte: Se susține că instanța a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii în condițiile în care cererea viza omisiunea strecurată în dispozitivul Deciziei civile nr. 181/A/2003 în ce privește cuantumul sultei. Din acest punct de vedere trebuia (susține recurentul) să fie lămurit și completat dispozitivul hotărârii, câtă vreme în considerentele hotărârii susmenționate este stabilit cuantumul sultei.

Recurentul mai susține că în mod greșit s-a apreciat de către instanță că obiectul cererii îl constituie contestația la executare, întrucât cererea a fost întemeiată exclusiv pe dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ. Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art. 281 1 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul este fondat. Obiectul dedus judecății îl constituie cererea formulată în condițiile art. 281 1 C. proc. civ., în ce privește omisiunea strecurată în dispozitivul deciziei civile nr. 181/A/2003 a Curții de Apel Târgu Mureș privind cuantumul sultei. Astfel s-a susținut că deși s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului din C.F. 9585 Cluj Napoca nr. top.

1675/1, 1675/2 conform expertizei ing. B.G., varianta I, care stabilește și o sultă de 83.755.000 lei, totuși această sultă nu este menționată în dispozitivul deciziei nr. 181/A/2003. Art. 281 C. proc. civ. prevede că „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul și întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, ori aceasta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței ce a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul. Instanța va rezolva cererea prin încheiere în camera de consiliu, cu citarea părților. Art. 281 2 C. proc. civ. prevede situația în care prin hotărârea dată, instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidente se poate cere completarea hotărârii.

Față de textele legale sus evocate, de cererea petentului ce vizează fără posibilitate de echivoc omisiunea stabilirii sultei prin dispozitiv, instanța în baza rolului activ prevăzut de art. 129 pct. 5 și 6 C. proc. civ., avea obligația și ca atare să se pronunțe asupra obiectului cererii deduse judecății, cerere ce viza omisiunea din dispozitivul deciziei nr. 181/2003 a cuantumului sultei. În condițiile în care temeiul de drept invocat de petent l-a constituit art. 281 1 C. proc. civ., soluționarea ei trebuia făcută prin respectarea dispozițiilor art. 281 1 alin. (2) C. proc. civ., prin încheierea dată în ședința camerei de consiliu cu citarea părților. Cum din cele expuse, rezultă că instanța a schimbat obiectul dedus judecății fiind prezente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc.

civ., urmează a se admite recursul, a se casa hotărârea și a se trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul C.I. împotriva deciziei nr. 6/A din 14 ianuarie 2010 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, de muncă, asigurări sociale, pentru minori și de familie pe care o casează. Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe Curtea de Apel Târgu-Mureș. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-11-12
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6297/2004
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 6283 din 6 noiembrie 2001 pronunțată de Judecătoria Târgu-Mureș a fost respinsă acțiunea în revendicare formulată de reclam
ÎCCJ 2004-02-25
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1525/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 11801 din 9 decembrie 2002 Judecătoria Cluj Napoca a admis acțiunea formulată de reclamanta P.O. împotriva pârâților C.M., C.F. ș
ÎCCJ 2005-05-27
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4462/2005
ta de 2⁄3 părți în favoarea reclamantului și 1⁄3 parte în favoarea pârâtei G.M. A respins acțiunea reclamantei G.A. împotriva pârâților pentru constatarea dreptului de proprietate asupra casei. Pentru a pronunța astfel, judecătoria a reținu
ÎCCJ 2010-02-26
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1276/2010
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș, la data de 29 noiembrie 2002, sub nr. 1248/3321/2002, reclamanta R.L. a chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipi
ÎCCJ 2005-04-26
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3420/2005
Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 108 din 23 februarie 2004 Judecătoria Gheorghieni a admis acțiunea reclamanților C.P. și M. împotriva pâr
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă