ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3554/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3554/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 75 din 30 iunie 2008 a
Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 278/1 alin. (8)
lit. a) C. proc. pen.
a fost respinsă ca tardivă plângerea formulată de
către petentul C.M. împotriva Ordonanței din 29 iunie 2007 de neîncepere
a urmăririi penale în dosar 51/P/2007 a
procurorului de la Direcția
Națională
Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, pe care a menținut-o
împreună
cu rezoluția din 31 ianuarie 2008 a procurorului general de la Direcția
Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj în dosar nr. 11/11/2/2008.
A fost obligat
petentul la 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
S-a
reținut că prin plângerea formulată de către petentul C.M. înregistrată la
Curtea de Apel Cluj la data de
29 iunie
2007 - împotriva Ordonanței din 29 iunie 2007 de neîncepere a
urmăririi
penale în dosar 51/P/2007 a procurorului de la Direcția
Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj s-a solicitat în baza
art. 278/1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. desființarea rezoluției și
trimiterea
cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale față
de făptuitorii S.M. și P.V. pentru săvârșirea
infracțiunii
de trafic de influență, abuz în serviciu contra intereselor
publice în formă calificată și favorizarea
infractorului.
În
motivarea plângerii, în esență se critică ordonanța menționată sub aspectul
netemeiniciei și nelegalității implicit și rezoluția procurorului general prin
care a fost soluționată
plângerea împotriva
acestei ordonanțe astfel că nu au fost depuse
diligentele necesare
pentru aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a făptuitorului.
Examinând
probele dosarului, prima instanță a constatat că plângerea este tardivă.
Prin
Ordonanța din 29 iunie 2007 a procurorului DNA - Serviciul Teritorial Cluj s-a
dispus neînceperea urmăririi penale
față de
H.T., C.I., D.M., B.L., M.G. - judecători la Judecătoria Vișeu de Sus jud
.Maramureș,
sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu
prev. de
art. 248/1 C. pen., luare de mită
prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 7
alin. (3) C. pen., S.M. -
judecător la Judecătoria Vișeu de Sus, jud. Maramureș, sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 257 C.
pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra
intereselor publice în formă
calificată
prev. de art. 248/1 C. pen. și favorizarea infractorului prev.
de art.
264 C. pen., P.V. - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus
jud. Maramureș, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență
prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, abuz
în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248
1
C. pen. și favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen.
S-a
dispus declinarea competenței de efectuare a
cercetărilor
față de numiții C. pen., A.A., A.V.
, S.V., M.V., B.G., I.A., I.S. pentru
comiterea infracțiunilor prev. de art. 290 C. pen., art. 291 C. pen.
Î
n motivarea rezoluției s-a reținut că prin
plângerea formulată
de numitul C.M., s-a solicitat tragerea la
răspundere penală a prim-procurorului P.V. de la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Vișeu de Sus, jud. Maramureș, reclamându-se faptul că în calitate
de procuror de ședință acesta ar fi pus concluzii, în contradicție cu probele
aflate în dosarele civile unde C.M. a fost parte, și că a intervenit la
judecătorii respectivelor cauze pentru a-i fi respinse solicitările adresate
instanței.
Pe de
altă parte, s-a mai solicitat tragerea la răspundere penală a judecătorilor
H.T., C.I., D.M., B.L., M.G. din cadrul Judecătoriei Vișeu de Sus, care au
soluționat o serie de litigii civile în care C.M. și-a reclamat proprietatea cu
privire la o suprafață de teren, afirmând că aceștia au fost părtinitori luând
în considerare o serie de documente false.
C.M. a mai arătat că părțile adverse cu care a
purtat
litigiile, numiții B.G., A.I., I.A., I.S., A.V., A.A.V.,
S.V. și M.V., au falsificat documentele care au
stat la baza pronunțării hotărârilor judecătorești, aceștia fiind vinovați și
pentru
comiterea infracțiunii de dare de mită, în ceea ce-i privește pe respectivii
magistrați, întrucât A.V. i-ar fi spus
judecătorului
H.T., că în situația în care va avea câștig de
cauză, va vinde
terenurile, iar banii îi vor împărți împreună.
Prin plângerea formulată de Asociația Composesorală
Borșa
cu sediul în localitatea Borșa,
jud. Maramureș,
prin Consiliul de Administrație, împotriva judecătorului
S.M. de la Judecătoria Vișeu de Sus, jud. Maramureș și prim-procurorul P.V. din
cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, s-a solicitat tragerea
la răspundere penală a susnumiților pentru comiterea infracțiunilor de trafic
de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr.
78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
calificată prev. de art. 248
1
C. pen., favorizarea infractorului
prev. de art. 264 C.
pen.
În
susținerea plângerii, s-a arătat că prin modul în care magistrații S.M. și P.V.
și-au exercitat atribuțiile de serviciu, au creat condițiile înstrăinării în
mod ilegal a suprafețelor de pădure din proprietatea composesoratului.
Prin
ordonanța nr. 378/P/2006 din 4 ianuarie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Cluj, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind
pe S.M. - judecător și P.V. - procuror, cercetați pentru comiterea
infracțiunilor prev. de art. 248/1 C. pen., art. 257 C. pen.
și art. 264 C. pen. în favoarea Direcției Naționale Anticorupție Serviciul
Teritorial Cluj, cauza fiind înregistrată sub nr.
1 /P/2007.
Prin
rezoluția nr. 1/P/2007 din 8 februarie 2007 a D.N.A. - Serviciul Teritorial
Cluj, s-a dispus reunirea cauzelor prin conexarea dosarului nr. 1/P/22007, la
dos. nr. 51/P/2006, constatându-se că cele două dosare vizează aceleași părți,
și au același obiect.
Referitor
la infracțiunile sesizate de către numitul C.M.
, s-a constatat că actele premergătoare efectuate în cauză nu
au
confirmat existența faptelor reclamate.
Astfel,
în ceea ce privește infracțiunea de luare de mită
comisă de judecătorii din cadrul Judecătoriei Vișeu de Sus, C.M.
a arătat că a avut calitatea de reclamant în dos. nr.
3403/2003 al Judecătoriei Vișeul de Sus având ca obiect anularea
contractelor
de vânzare-cumpărare încheiate în 24 octombrie 1001 și 26 octombrie 2002,
acțiunea fiindu-i respinsă prin sentința civ. nr.
3068 din 19 noiembrie 2003, rămânând definitivă prin dec. civ. nr.
1087/2004.
A
poi, prin sent. civilă nr. 1130/2003 Judecătoria
Vișeu de Sus
a admis cererea de
ordonanță președințială formulată de A.A.V.
, impunându-i-se lui C.M. să
se abțină de la efectuarea lucrărilor agricole de primăvară, asupra terenului
în
suprafață de 4500 mp situat în locul
numit Zăvoi din Vișeu de Sus.
Totodată,
prin sent. 640/2003 Judecătoria Vișeul de Sus a admis acțiunea în revendicare
formulată de A.A.V., iar potrivit susținerilor petentului au fost chemate în
judecată o serie de persoane decedate, instanța luând în considerare o serie de
acte false, respectiv cărți funciare care atestau în mod fictiv proprietatea
asupra terenului în litigiu.
Ulterior
acestor procese, a urmat executarea silită a hotărârilor pronunțate, pe care
C.M. Ie-a contestat în mai multe rânduri, fiind nemulțumit că terenul cu
privire la care el își reclamă proprietatea a intrat fără drept, în posesia
altor persoane.
Fiind
audiat, numitul C.M. a arătat că nu are cunoștință de luarea vreunei sume de
bani, ori bunuri de către judecătorii cauzei, în scopul adoptării soluțiilor
pronunțate, însă
apreciază că aceștia și-au
încălcat atribuțiile de serviciu, apreciind
greșit cu privire la probele
cauzei. Fiind profund nemulțumit de faptul că a pierdut procesele, singura
explicație pe care o poate accepta este că magistrații au fost corupți.
În ceea
ce îl privește pe prim-procurorul P.V. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Vișeu de Sus, nu are nici în această situație cunoștință despre faptul că
acesta ar fi luat bani sau bunuri pentru a influența soluțiile pronunțate, însă
are suspiciuni că i-a determinat pe judecători să adopte soluțiile nelegale
întrucât l-a văzut pe primul procuror, în repetate rânduri, ieșind din biroul
judecătorilor respectivi.
Din conținutul hotărârilor judecătorești depuse
în probațiune
rezultă că dosarele în care C.M. a fost parte au parcurs
toate gradele de jurisdicție prevăzute de lege, soluțiile fiind cenzurate de
către instanțele de control judiciar.
Împrejurarea
că, C.M. este nemulțumit de soluțiile pronunțate nu este de natură să creeze
suspiciuni în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către
magistrați.
S-a constatat astfel, că nici una din
infracțiunile reclamate nu
există, drept pentru care în cauză sunt
incidente dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Referitor
la infracțiunile reclamate de către reprezentanții Asociației Composesorale
Borșa, s-a constatat de asemenea, că nemulțumirile acestora sunt generate de
faptul că prin hotărâri
judecătorești,
magistrații Judecătoriei Vișeu de Sus, au încuviințat
înființarea a trei
alte composesorate, ulterior înființării Asociației Composesorale Borșa, fapt
ce din punctul de vedere al petenților este de natură să permită înstrăinarea
unor mari suprafețe de teren, în detrimentul asociației.
Nici un
element de fapt prezentat de către petenți în plângerile lor nu confirmă
învinuirile aduse, nefiind posibilă reținerea vreunei infracțiuni de corupție
în sarcina magistraților care au dispus în sensul anterior arătat.
Mai
mult, petenții au la îndemână o serie de mijloace legale de atac și îndreptare
a hotărârilor judecătorești pe care le apreciază ca fiind nelegale, ori
netemeinice, fiind îndreptățiți să uzeze de acestea.
În ceea
ce privește infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.
de art. 290 C. pen., uz de fals prev. de art. 291 C.
pen., reclamate de către numitul C.M., se impune declinarea competenței de
efectuare a cercetărilor cu privire la aceste fapte, în favoarea Parchetului de
pe lângă Tribunalul Maramureș.
Prin
rezoluția din 31 ianuarie 2008 a procurorului șef al D.N.A. Serviciul
Teritorial Cluj a fost respinsă plângerea formulată de
către petentul C.M. împotriva ordonanței din 29 iunie 2007
de
neîncepere a urmăririi penale și de declinare a cauzei dată în dosar nr.
51/P/2006.
În
motivarea rezoluției s-a reținut că în primul rând că
plângerea împotriva soluției a fost tardiv formulată.
Din
documentele de la dosar reiese că petentului i-a fost comunicată copie după
soluția din dosar la data de 30 noiembrie
2007.
Plângerea nu conține nici o referire sau dovadă
cu privire la momentul la care comunicarea a fost primită de către petent.
Conform
art. 278 alin. (3) C. proc. pen., plângerea se face în
termen de 20 de zile de la comunicare copie de pe soluției, iar pe
plicul
în care a fost expediată apare ca dată a poștei - 10 ianuarie
2008.
Având în vedere intervalul de timp
scurs între momentul comunicării și cel al formulării plângerii, operează o
puternică prezumție asupra tardivității acestei.
Examinând plângerea petentului și sub aspectul
fundamentării acesteia, în raport cu soluția atacată și actele din dosarul
cauzei, s-a constatat că ordonanța criticată este legală și
temeinică și astfel plângerea și pe fond este
neîntemeiată.
Astfel,
în plângerea penală formulată în dosarul nr. 51/P
/2006,
numitul C.M. aduce acuzații penale de corupție ( luare de mită, trafic de
influență), abuz în serviciu și favorizarea infractorului, fără trimiteri la
fapte concrete, la adresa mai multor
magistrați
de la Judecătoria Vișeu de Sus și Parchetul de pe lângă
această
instanță, care de-a lungul anilor au soluționat, în defavoarea petentului,
procesele privind o suprafață de teren revendicată cu titlu de moștenire de la
antecesorii săi. învinuirile generice sunt fundamentate doar pe nemulțumirea
petentului în ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului său de
proprietate
asupra terenului în suprafață
de 4500 mp situat în locul Zăvoi, din
Vișeu de Sus, moștenit de la tatăl
său, de care ar fi fost deposedat în mod abuziv, pe baza de acte false, prin
hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile.
Audiat de
procuror în data de 6 iulie 2006, pentru precizarea
obiectului
plângerii, petentul nu a adus elemente în plus în susținerea acuzațiilor
inițiale, vorbind doar despre litigiile civile și despre eșecul tuturor
acțiunilor din instanță, în încercarea de a
obține
recunoașterea dreptului său de proprietate, pe care Ie-a pus
pe seama presupuselor acte false prezentate de
adversarii săi și a
incompetenței sau a corupției în rândul
magistraților, precizând faptul că nu poate arăta în mod concret în ce constau
fapte de corupție reclamate.
Ordonanța de neîncepere a urmării
penale, întemeiată pe
dispozițiile art. 228
alin. (6) coroborat cu art. 10 lit. a) C. proc. pen.,
este motivată prin
aceea că nu există niciuna dintre infracțiunile invocate de persoana vătămată
C.M. ca fiind comise de
către magistrați iar
în ceea ce privește celelalte infracțiuni de fals și
uz de fals,
competența de cercetare revine Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș.
Soluția procurorului este întrutotul
susținută de actele de la dosar.
Punerea sub acuzare a oricărei persoane
trebuie să fie
fundamentată pe date și
indicii temeinice cu privire la comiterea de
către aceasta a unei fapte
determinate, în condițiile unei norme de incriminare, și nu pe simplele
afirmații, presupuneri subiective ale petentului, fără nicio legătură cu
realitatea faptică. Plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi
penale nu aduce nici
un element nou, limitându-se
la exprimarea acelorași suspiciuni în
legătură cu pretinse fapte de
corupție.
Este
evident că nemulțumit de eșecurile acțiunilor întreprinse și în instanță,
petentul a ales să continue demersurile prin plângeri
penale
la adresa magistraților. Incapacitatea de a-și valorifica pretinsele drepturi
în fața instanțelor de judecată, a determinat
astfel
de reacții acuzatorii la adresa magistraților, formulate într-un
limbaj
ce depășește limitele criticii admisibile. Hotărârile judecătorești definitive
și irevocabile au consfințit o altă situație juridică decât cea sperată de
petent și au intrat în sfera autorității de lucru judecat.
În concluzie, plângerea împotriva
soluției a fost respinsă ca tardivă și neîntemeiată de către procurorului șef
DNA Serviciul Teritorial Cluj.
În ceea
ce privește precizările aduse cu privire la persoanele
reclamate
pentru comiterea infracțiunilor de fals, s-a comunicat copie după plângerea
petentului și documentele atașate la acesta
la
Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, pentru a fi avute în
vedere
la soluționarea cauzei înregistrată ca urmare a declinării din dosarul nr.
51/P/2006.
Împotriva rezoluției din 31 ianuarie
2008 a procurorului șef DNA Serviciul Teritorial Cluj care i-a fost comunicată
petentului la data
de 31 ianuarie 2008 (f.
13-15) din dosar nr. 11/11/2/2008 - acesta a
promovat prezenta plângere
ce face obiectul dosarului nr. 366/33/2008 al Curții de Apel Cluj la data de 26
februarie 2008, (conform datei menționate pe ștampila poștei – f. 5 dos. Curte
de Apel), dar însă cu depășirea termenului reglementat de art. 278/1 alin. (1)
C. proc. pen.
Astfel, art. 278/1 alin. (1) C. proc.
pen. prevede că după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278
împotriva ordonanței respectiv rezoluției de neîncepere a urmăririi penale,
persoana vătămată - ca și în speță - poate face
plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a
modului de
rezolvare a plângerii.
În contextul celor expuse mai sus, prima
instanță, în baza art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca
tardivă plângerea
formulată de către
petentul C.M., împotriva Ordonanței din
29 iunie 2007
de neîncepere a
urmăririi penale în dosar 51/P/2007 a
procurorului de la Direcția
Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Cluj, pe care o a menținut-o
împreună cu rezoluția din
31 ianuarie 2008
a procurorului general de la Direcția Națională
Anticorupție Serviciul Teritorial Cluj în dosar nr. 11 /H/2/2008.
În baza
art. 192 alin. (2) C. proc. pen. petentul C.M. a fost
obligat la plata sumei de 50 lei cheltuieli
judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs petentul, formulând în motivarea scrisă a căii de atac mai multe
critici, însă cu referire la diferite cauze civile sau penale în care a avut
calitatea de parte.
Oral, cu ocazia
dezbaterilor, față de soluția primei instanțe, a menționat că plângerea a
formulat-o în termenul prevăzut de art. 278/1 C. proc. pen.
Examinând hotărârea atacată sub toate
aspectele conform art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Curtea reține că recursul
este fondat, însă pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 278/1 alin. (1) C. proc.
pen., plângerea împotriva ordonanței sau rezoluției de neîncepere a urmăririi penale,
de HYPERLINK "http://clasare.de"clasare,
de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi
penale se adresează instanței de judecată în termen de 20 de zile, calculat de
la data la care petentului i s-a comunicat modul de rezolvare a plângerii pe care
a adresat-o procurorului ierarhic superior, conform art. 278 C. proc. pen.
Din înscrisurile aflate la dosarul
cauzei, rezultă că rezoluția procurorului ierarhic superior nr. 11/11/2/2008 a
fost emisă la data de 31 ianuarie 2008,însă a fost comunicată efectiv
petentului la
data de 5 februarie
2008,potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii
de comunicare ( fil.16 dos. urm. pen. nr.
11/11/2/2008).
În aceste condiții, termenul de 20 de
zile prevăzut de art.278/1C. proc. pen. a început să curgă de la 5 februarie,
iar nu de la
31 ianuarie 2008, cum greșit a
reținut prima instanță, situație în care
plângerea formulată de petent
și expediată prin poștă la data de 26 februarie 2008, apare ca fiind făcută în
ultima zi a termenului legal.
În consecință, soluția de respingere a
plângerii ca tardiv formulată este greșită, sens în care recursul va fi admis,
sentința casată, iar cauza trimisă aceleiași instanțe - Curtea de Apel Cluj -
pentru continuarea judecății, în condițiile în care ea a fost
soluționată practic pe cale de excepție, iar nu
pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de
petiționarul C.M. împotriva sentinței penale nr. 75 din 30 iunie 2008 a Curții
de Apel Cluj, secția penală și pentru minori.
Casează sentința penală atacată și
trimite cauza pentru continuarea judecății la Curtea de Apel Cluj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 noiembrie
2008.