ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3554/2008

Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 75 din 30 iunie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a fost respinsă ca tardivă plângerea formulată de către petentul C.M. împotriva Ordonanței din 29 iunie 2007 de neîncepere a urmăririi penale în dosar 51/P/2007 a procurorului de la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, pe care a menținut-o împreună cu rezoluția din 31 ianuarie 2008 a procurorului general de la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj în dosar nr. 11/11/2/2008. A fost obligat petentul la 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat. S-a reținut că prin plângerea formulată de către petentul C.M.

înregistrată la Curtea de Apel Cluj la data de 29 iunie 2007 - împotriva Ordonanței din 29 iunie 2007 de neîncepere a urmăririi penale în dosar 51/P/2007 a procurorului de la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj s-a solicitat în baza art. 278/1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. desființarea rezoluției și trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorii S.M. și P.V. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și favorizarea infractorului. În motivarea plângerii, în esență se critică ordonanța menționată sub aspectul netemeiniciei și nelegalității implicit și rezoluția procurorului general prin care a fost soluționată plângerea împotriva acestei ordonanțe astfel că nu au fost depuse diligentele necesare pentru aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a făptuitorului.

Examinând probele dosarului, prima instanță a constatat că plângerea este tardivă. Prin Ordonanța din 29 iunie 2007 a procurorului DNA - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de H.T., C.I., D.M., B.L., M.G. - judecători la Judecătoria Vișeu de Sus jud .Maramureș, sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 248/1 C. pen., luare de mită prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) C. pen., S.M. - judecător la Judecătoria Vișeu de Sus, jud. Maramureș, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248/1 C. pen.

și favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen., P.V. - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus jud. Maramureș, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248 1 C. pen. și favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen. S-a dispus declinarea competenței de efectuare a cercetărilor față de numiții C. pen., A.A., A.V. , S.V., M.V., B.G., I.A., I.S. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 290 C. pen., art. 291 C. pen. Î n motivarea rezoluției s-a reținut că prin plângerea formulată de numitul C.M., s-a solicitat tragerea la răspundere penală a prim-procurorului P.V.

de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, jud. Maramureș, reclamându-se faptul că în calitate de procuror de ședință acesta ar fi pus concluzii, în contradicție cu probele aflate în dosarele civile unde C.M. a fost parte, și că a intervenit la judecătorii respectivelor cauze pentru a-i fi respinse solicitările adresate instanței. Pe de altă parte, s-a mai solicitat tragerea la răspundere penală a judecătorilor H.T., C.I., D.M., B.L., M.G. din cadrul Judecătoriei Vișeu de Sus, care au soluționat o serie de litigii civile în care C.M. și-a reclamat proprietatea cu privire la o suprafață de teren, afirmând că aceștia au fost părtinitori luând în considerare o serie de documente false.

C.M. a mai arătat că părțile adverse cu care a purtat litigiile, numiții B.G., A.I., I.A., I.S., A.V., A.A.V., S.V. și M.V., au falsificat documentele care au stat la baza pronunțării hotărârilor judecătorești, aceștia fiind vinovați și pentru comiterea infracțiunii de dare de mită, în ceea ce-i privește pe respectivii magistrați, întrucât A.V. i-ar fi spus judecătorului H.T., că în situația în care va avea câștig de cauză, va vinde terenurile, iar banii îi vor împărți împreună. Prin plângerea formulată de Asociația Composesorală Borșa cu sediul în localitatea Borșa, jud. Maramureș, prin Consiliul de Administrație, împotriva judecătorului S.M. de la Judecătoria Vișeu de Sus, jud. Maramureș și prim-procurorul P.V.

din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, s-a solicitat tragerea la răspundere penală a susnumiților pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248 1 C. pen., favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen. În susținerea plângerii, s-a arătat că prin modul în care magistrații S.M. și P.V. și-au exercitat atribuțiile de serviciu, au creat condițiile înstrăinării în mod ilegal a suprafețelor de pădure din proprietatea composesoratului. Prin ordonanța nr. 378/P/2006 din 4 ianuarie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe S.M.

- judecător și P.V. - procuror, cercetați pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 248/1 C. pen., art. 257 C. pen. și art. 264 C. pen. în favoarea Direcției Naționale Anticorupție Serviciul Teritorial Cluj, cauza fiind înregistrată sub nr. 1 /P/2007. Prin rezoluția nr. 1/P/2007 din 8 februarie 2007 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, s-a dispus reunirea cauzelor prin conexarea dosarului nr. 1/P/22007, la dos. nr. 51/P/2006, constatându-se că cele două dosare vizează aceleași părți, și au același obiect. Referitor la infracțiunile sesizate de către numitul C.M. , s-a constatat că actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat existența faptelor reclamate. Astfel, în ceea ce privește infracțiunea de luare de mită comisă de judecătorii din cadrul Judecătoriei Vișeu de Sus, C.M.

a arătat că a avut calitatea de reclamant în dos. nr. 3403/2003 al Judecătoriei Vișeul de Sus având ca obiect anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în 24 octombrie 1001 și 26 octombrie 2002, acțiunea fiindu-i respinsă prin sentința civ. nr. 3068 din 19 noiembrie 2003, rămânând definitivă prin dec. civ. nr. 1087/2004. A poi, prin sent. civilă nr. 1130/2003 Judecătoria Vișeu de Sus a admis cererea de ordonanță președințială formulată de A.A.V. , impunându-i-se lui C.M. să se abțină de la efectuarea lucrărilor agricole de primăvară, asupra terenului în suprafață de 4500 mp situat în locul numit Zăvoi din Vișeu de Sus.

Totodată, prin sent. 640/2003 Judecătoria Vișeul de Sus a admis acțiunea în revendicare formulată de A.A.V., iar potrivit susținerilor petentului au fost chemate în judecată o serie de persoane decedate, instanța luând în considerare o serie de acte false, respectiv cărți funciare care atestau în mod fictiv proprietatea asupra terenului în litigiu. Ulterior acestor procese, a urmat executarea silită a hotărârilor pronunțate, pe care C.M. Ie-a contestat în mai multe rânduri, fiind nemulțumit că terenul cu privire la care el își reclamă proprietatea a intrat fără drept, în posesia altor persoane. Fiind audiat, numitul C.M. a arătat că nu are cunoștință de luarea vreunei sume de bani, ori bunuri de către judecătorii cauzei, în scopul adoptării soluțiilor pronunțate, însă apreciază că aceștia și-au încălcat atribuțiile de serviciu, apreciind greșit cu privire la probele cauzei.

Fiind profund nemulțumit de faptul că a pierdut procesele, singura explicație pe care o poate accepta este că magistrații au fost corupți. În ceea ce îl privește pe prim-procurorul P.V. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, nu are nici în această situație cunoștință despre faptul că acesta ar fi luat bani sau bunuri pentru a influența soluțiile pronunțate, însă are suspiciuni că i-a determinat pe judecători să adopte soluțiile nelegale întrucât l-a văzut pe primul procuror, în repetate rânduri, ieșind din biroul judecătorilor respectivi. Din conținutul hotărârilor judecătorești depuse în probațiune rezultă că dosarele în care C.M. a fost parte au parcurs toate gradele de jurisdicție prevăzute de lege, soluțiile fiind cenzurate de către instanțele de control judiciar.

Împrejurarea că, C.M. este nemulțumit de soluțiile pronunțate nu este de natură să creeze suspiciuni în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către magistrați. S-a constatat astfel, că nici una din infracțiunile reclamate nu există, drept pentru care în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen. Referitor la infracțiunile reclamate de către reprezentanții Asociației Composesorale Borșa, s-a constatat de asemenea, că nemulțumirile acestora sunt generate de faptul că prin hotărâri judecătorești, magistrații Judecătoriei Vișeu de Sus, au încuviințat înființarea a trei alte composesorate, ulterior înființării Asociației Composesorale Borșa, fapt ce din punctul de vedere al petenților este de natură să permită înstrăinarea unor mari suprafețe de teren, în detrimentul asociației.

Nici un element de fapt prezentat de către petenți în plângerile lor nu confirmă învinuirile aduse, nefiind posibilă reținerea vreunei infracțiuni de corupție în sarcina magistraților care au dispus în sensul anterior arătat. Mai mult, petenții au la îndemână o serie de mijloace legale de atac și îndreptare a hotărârilor judecătorești pe care le apreciază ca fiind nelegale, ori netemeinice, fiind îndreptățiți să uzeze de acestea. În ceea ce privește infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen., uz de fals prev. de art. 291 C. pen., reclamate de către numitul C.M., se impune declinarea competenței de efectuare a cercetărilor cu privire la aceste fapte, în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș.

Prin rezoluția din 31 ianuarie 2008 a procurorului șef al D.N.A. Serviciul Teritorial Cluj a fost respinsă plângerea formulată de către petentul C.M. împotriva ordonanței din 29 iunie 2007 de neîncepere a urmăririi penale și de declinare a cauzei dată în dosar nr. 51/P/2006. În motivarea rezoluției s-a reținut că în primul rând că plângerea împotriva soluției a fost tardiv formulată. Din documentele de la dosar reiese că petentului i-a fost comunicată copie după soluția din dosar la data de 30 noiembrie 2007. Plângerea nu conține nici o referire sau dovadă cu privire la momentul la care comunicarea a fost primită de către petent. Conform art. 278 alin. (3) C. proc.

pen., plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicare copie de pe soluției, iar pe plicul în care a fost expediată apare ca dată a poștei - 10 ianuarie 2008. Având în vedere intervalul de timp scurs între momentul comunicării și cel al formulării plângerii, operează o puternică prezumție asupra tardivității acestei. Examinând plângerea petentului și sub aspectul fundamentării acesteia, în raport cu soluția atacată și actele din dosarul cauzei, s-a constatat că ordonanța criticată este legală și temeinică și astfel plângerea și pe fond este neîntemeiată. Astfel, în plângerea penală formulată în dosarul nr. 51/P /2006, numitul C.M.

aduce acuzații penale de corupție ( luare de mită, trafic de influență), abuz în serviciu și favorizarea infractorului, fără trimiteri la fapte concrete, la adresa mai multor magistrați de la Judecătoria Vișeu de Sus și Parchetul de pe lângă această instanță, care de-a lungul anilor au soluționat, în defavoarea petentului, procesele privind o suprafață de teren revendicată cu titlu de moștenire de la antecesorii săi. învinuirile generice sunt fundamentate doar pe nemulțumirea petentului în ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului său de proprietate asupra terenului în suprafață de 4500 mp situat în locul Zăvoi, din Vișeu de Sus, moștenit de la tatăl său, de care ar fi fost deposedat în mod abuziv, pe baza de acte false, prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile.

Audiat de procuror în data de 6 iulie 2006, pentru precizarea obiectului plângerii, petentul nu a adus elemente în plus în susținerea acuzațiilor inițiale, vorbind doar despre litigiile civile și despre eșecul tuturor acțiunilor din instanță, în încercarea de a obține recunoașterea dreptului său de proprietate, pe care Ie-a pus pe seama presupuselor acte false prezentate de adversarii săi și a incompetenței sau a corupției în rândul magistraților, precizând faptul că nu poate arăta în mod concret în ce constau fapte de corupție reclamate. Ordonanța de neîncepere a urmării penale, întemeiată pe dispozițiile art. 228 alin. (6) coroborat cu art. 10 lit. a) C. proc. pen., este motivată prin aceea că nu există niciuna dintre infracțiunile invocate de persoana vătămată C.M.

ca fiind comise de către magistrați iar în ceea ce privește celelalte infracțiuni de fals și uz de fals, competența de cercetare revine Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș. Soluția procurorului este întrutotul susținută de actele de la dosar. Punerea sub acuzare a oricărei persoane trebuie să fie fundamentată pe date și indicii temeinice cu privire la comiterea de către aceasta a unei fapte determinate, în condițiile unei norme de incriminare, și nu pe simplele afirmații, presupuneri subiective ale petentului, fără nicio legătură cu realitatea faptică. Plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nu aduce nici un element nou, limitându-se la exprimarea acelorași suspiciuni în legătură cu pretinse fapte de corupție.

Este evident că nemulțumit de eșecurile acțiunilor întreprinse și în instanță, petentul a ales să continue demersurile prin plângeri penale la adresa magistraților. Incapacitatea de a-și valorifica pretinsele drepturi în fața instanțelor de judecată, a determinat astfel de reacții acuzatorii la adresa magistraților, formulate într-un limbaj ce depășește limitele criticii admisibile. Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile au consfințit o altă situație juridică decât cea sperată de petent și au intrat în sfera autorității de lucru judecat. În concluzie, plângerea împotriva soluției a fost respinsă ca tardivă și neîntemeiată de către procurorului șef DNA Serviciul Teritorial Cluj.

În ceea ce privește precizările aduse cu privire la persoanele reclamate pentru comiterea infracțiunilor de fals, s-a comunicat copie după plângerea petentului și documentele atașate la acesta la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, pentru a fi avute în vedere la soluționarea cauzei înregistrată ca urmare a declinării din dosarul nr. 51/P/2006. Împotriva rezoluției din 31 ianuarie 2008 a procurorului șef DNA Serviciul Teritorial Cluj care i-a fost comunicată petentului la data de 31 ianuarie 2008 (f. 13-15) din dosar nr. 11/11/2/2008 - acesta a promovat prezenta plângere ce face obiectul dosarului nr. 366/33/2008 al Curții de Apel Cluj la data de 26 februarie 2008, (conform datei menționate pe ștampila poștei – f. 5 dos.

Curte de Apel), dar însă cu depășirea termenului reglementat de art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen. Astfel, art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen. prevede că după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva ordonanței respectiv rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată - ca și în speță - poate face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare a plângerii. În contextul celor expuse mai sus, prima instanță, în baza art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca tardivă plângerea formulată de către petentul C.M., împotriva Ordonanței din 29 iunie 2007 de neîncepere a urmăririi penale în dosar 51/P/2007 a procurorului de la Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Cluj, pe care o a menținut-o împreună cu rezoluția din 31 ianuarie 2008 a procurorului general de la Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Cluj în dosar nr. 11 /H/2/2008.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. petentul C.M. a fost obligat la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul, formulând în motivarea scrisă a căii de atac mai multe critici, însă cu referire la diferite cauze civile sau penale în care a avut calitatea de parte. Oral, cu ocazia dezbaterilor, față de soluția primei instanțe, a menționat că plângerea a formulat-o în termenul prevăzut de art. 278/1 C. proc. pen. Examinând hotărârea atacată sub toate aspectele conform art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Curtea reține că recursul este fondat, însă pentru următoarele considerente. Potrivit art. 278/1 alin. (1) C. proc.

pen., plângerea împotriva ordonanței sau rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, de HYPERLINK "http://clasare.de"clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale se adresează instanței de judecată în termen de 20 de zile, calculat de la data la care petentului i s-a comunicat modul de rezolvare a plângerii pe care a adresat-o procurorului ierarhic superior, conform art. 278 C. proc. pen. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, rezultă că rezoluția procurorului ierarhic superior nr. 11/11/2/2008 a fost emisă la data de 31 ianuarie 2008,însă a fost comunicată efectiv petentului la data de 5 februarie 2008,potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare ( fil.16 dos.

urm. pen. nr. 11/11/2/2008). În aceste condiții, termenul de 20 de zile prevăzut de art.278/1C. proc. pen. a început să curgă de la 5 februarie, iar nu de la 31 ianuarie 2008, cum greșit a reținut prima instanță, situație în care plângerea formulată de petent și expediată prin poștă la data de 26 februarie 2008, apare ca fiind făcută în ultima zi a termenului legal. În consecință, soluția de respingere a plângerii ca tardiv formulată este greșită, sens în care recursul va fi admis, sentința casată, iar cauza trimisă aceleiași instanțe - Curtea de Apel Cluj - pentru continuarea judecății, în condițiile în care ea a fost soluționată practic pe cale de excepție, iar nu pe fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de petiționarul C.M. împotriva sentinței penale nr. 75 din 30 iunie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția penală și pentru minori. Casează sentința penală atacată și trimite cauza pentru continuarea judecății la Curtea de Apel Cluj. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 noiembrie 2008.