ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată

următoarele:

Prin plângerea formulată pe rolul Înaltei Curți

de Casație și Justiție,

petiționarul A.I. a

solicitat cercetarea procurorului I.M. de la

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru

infracțiunile de abuz

în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea

infractorilor și emiterea de acte false.

În motivarea plângerii, petiționarul a arătat

că la data de 9 martie 2009 a

înaintat pe

rolul Ministerului Public o plângere penală împotriva intimatului I.M.

pentru infracțiunile comise cu ocazia adoptării

rezoluției în dosarul

nr. 2526/673/VIII/1/2009.

A arătat că până la data prezentei plângeri,

Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de

Casație și Justiție nu i-a comunicat soluția adoptată, încălcând astfel

prevederile art. 277 C. proc. pen., solicitând instanței să i se asigure

dreptul

constituțional prevăzut de art. 52 (48) din Constituție.

În dovedirea plângerii, petiționarul a depus la

dosar copia plângerii din 9

martie 2009

împotriva intimatului I.M. și un înscris, susține petiționarul,

pg.5 din

decizia 586 din Dosarul nr. 5211/1/2008.

Examinând

plângerea formulată în raport de motivele invocate și înscrisurile

depuse la dosar, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă.

Din conținutul

plângerii adresată instanței reiese că petiționarul, la data de 9

martie 2009 a formulat pe rolul Ministerului Public, plângere împotriva

procurorului I.M. pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor, favorizarea

infractorilor și emiterea de acte false, fără însă

a i se comunica

rezoluția adoptată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 277 C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 278 C. proc. pen.

„(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror

ori efectuate pe baza

dispozițiilor date de

acesta se rezolvă de prim procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul

general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef

de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție".

Față de prevederile textului de lege menționat

mai sus, petiționarul,

constatând

încălcarea prevederilor art. 277 C. proc. pen., trebuia să formuleze plângere

în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 278 C. proc. pen., iar în cazul

în

care nu este mulțumit de soluția dată, se poate adresa cu plângere în fața

judecătorului, potrivit dispozițiilor art. 278/1 C. proc. pen.

Întrucât

petiționarul nu a urmat calea prevăzută de dispozițiile art. 278 C. proc. pen.

, plângerea adresată instanței apare ca inadmisibilă și urmează a fi

respinsă în temeiul art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen.

Ca o consecință,

petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

H

O T Ă R Ă Ș T E

Respinge ca

inadmisibilă plângerea formulată de petiționarul A.I.

Obligă petiționarul la plata sumei de 200 lei

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică azi 29 mai 2009.