ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3724/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Bacău

la 19 noiembrie 2007, reclamantul I.H., prin mandatar C.G., a chemat în

judecată pe pârâtul Primarul Municipiului Bacău solicitând obligarea acestuia

la emiterea dispoziției de soluționare a notificării depuse în temeiul

prevederilor Legii nr. 10/2001.

În motivarea acțiunii, întemeiate în drept pe

dispozițiile art. 25 și art. 26 din Legea nr. 10/2001, reclamantul a arătat că,

la data de 10 ianuarie 2002, a formulat notificare adresată Prefecturii Bacău,

aceasta înaintând-o Primăriei Municipiului Bacău, unde s-a format dosarul nr. 1478/10/2003,

având ca obiect acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul situat în Bacău.

Reclamantul a precizat că, la data de 22

decembrie 2006 a solicitat pârâtei să îi comunice stadiul soluționării

notificării, aceasta comunicându-i cu adresa nr. 48798 din 6 februarie 2007 că

rezolvarea se va face în ordinea înregistrării.

Ulterior, la 18 septembrie 2007, reclamantul a

formulat o nouă cerere, la care a arătat că nu a primi niciun răspuns.

Tribunalul Bacău, secția civilă, prin sentința

civilă nr. 174 din 4 februarie 2009, a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâtă

să răspundă reclamantului la notificarea ce face obiectul dosarului nr. 1478/10/2003

al Primăriei Bacău.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima

instanță a reținut că pârâta nu a respectat obligația instituită prin

dispozițiile art. 26 din Legea nr. 10/2001, în sensul de a răspunde notificării

nr. 5 din 10 ianuarie 2002 formulată de reclamant, în termenul de 60 de zile de

la înregistrare.

Împotriva hotărârii menționate a declarat apel

Primarul Municipiului Bacău, criticile invocate vizând lipsa de diligență a

instanței de fond în a stabili dacă (pârâta) avea sau nu posibilitatea emiterii

dispoziției solicitate, în condițiile în care dosarul nu era complet.

Curtea de Apel Bacău, secția civilă pentru cauze

cu minori, de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia

civilă nr. 89 din 30 septembrie 2009, a respins apelul pârâtului ca nefondat și

a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Prin considerentele acestei decizii, instanța de

apel a reținut, în esență, că pârâtul nu a emis niciun act în soluționarea

notificării, nejustificând de ce după 5 octombrie 2006, data ultimei completări

a dosarului administrativ, nu a dat o soluție și nici nu a solicitat reclamantului

alte precizări, deși, la 30 decembrie 2008, a confirmat primirea înscrisurilor

solicitate cu adresa din 10 aprilie 2008.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs,

în termenul legal, pârâtul Primarul Municipiului Bacău, criticând-o ca nelegală

pentru nesocotirea dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,

coroborate cu art. 23 pct. 1 din H.G. nr. 498/2003, în condițiile în care motivul

neemiterii dispoziției de soluționare a notificării l-a constituit acela că

dosarul nu era complet, iar reclamantul nu a făcut precizarea că nu mai deține

alte probe.

În faza recursului nu s-au administrat probe noi.

Examinând criticile formulate de pârât prin

motivele de recurs, raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cărora

acestea li se circumscriu, Curtea va constata că recursul este nefondat având

în vedere următoarele considerente:

Instanța de apel a reținut corect că atât

anterior promovării acțiunii de către reclamant, cât și ulterior, acesta a

depus toate înscrisurile solicitate de pârât în vederea soluționării

notificării înregistrate sub nr. 5 din 10 ianuarie 2002.

Astfel, prin adresa nr. 39119 din 10 aprilie 2008

( fila 26 dosar fond), Primăria Municipiului Bacău a solicitat reclamantului

depunerea unor înscrisuri în dovedirea cererii sale de acordare a măsurilor

reparatorii formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.

Prin adresa nr. 10/1478 din 30 decembrie 2008,

pârâtul a confirmat primirea înscrisurilor enumerate în adresa anterioară, solicitând

depunerea unor acte suplimentare, respectiv a certificatului de moștenitor în

formă legalizată și a actului de identitate al notificatorului, din care să

rezulte codul numeric personal.

Deși, prin motivele de recurs, pârâtul a invocat

faptul că nu a putut emite dispoziție motivată de soluționare a notificării

pentru că dosarul administrativ nu era complet, nu a precizat expres care sunt

probele solicitate reclamantului intimat care nu ar fi fost depuse.

Ca atare, se va constata că, raportat la această

situație de fapt, instanța de apel a interpretat și aplicat corect dispozițiile

art. 23 din Legea nr. 10/2001 republicată, coroborate cu dispozițiile art. 23

pct. 1 din H.G. nr. 498/2003.

Astfel, dacă reclamantul era în culpă pentru

nedepunerea înscrisurilor solicitate în completarea dosarului administrativ,

potrivit art. 25 din Legea nr. 10/2001 republicat, coroborat cu art. 25 din H.G.

nr. 250/2007, pârâtul avea obligația de a emite dispoziție motivată de

soluționare a notificării doar în baza înscrisurilor de la dosar.

Or, cum până la data soluționării recursului,

pârâtul nu a justificat de ce după 5 octombrie 2006, data ultimei completări a

dosarului, potrivit susținerilor reclamantului intimat, confirmate de recurent,

nu a emis dispoziția motivată este evident că susținerea sa în sensul că nu a

putut emite dispoziția solicitată pentru că dosarul era incomplet, nu este

întemeiată.

De altfel, obligația menționată, de a emite

dispoziție motivată în termenul de 60 de zile de la înregistrarea notificării,

termen imperativ și nu de recomandare, subzistă, indiferent dacă soluția ar fi

fost sau nu favorabilă reclamantului.

Pentru toate aceste considerente, se va constata

că recursul este nefondat și, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul

Primarul Municipiului Bacău împotriva deciziei nr. 89 din 30 septembrie 2009 a

Curții de Apel Bacău, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 iunie

2010.